Premierul Ungureanu: "Este inadmisibil ca militarii sã deszãpezeascã ºi cetãþenii sã stea la cãldurã"...

Zapezi, zapezi. Da, are 4-5 metri inaltime. Dar macar asa, din reflex, cand vezi ca tot ninge, macar din fata usii nu iesi cu o lopata, cu sare, cu o matura ceva sa o dai la o parte?
Aparent, varianta stai si asteapta pana se opreste ninsoarea, pe urma apuca si sapa tunel ca sa poti sa iesi la buda din curte este varianta preferata.

Daca stii ca stai intr-o zona problematica, e greu sa-ti faci provizii cu alimente si lemne de foc? Sau e mai simplu sa iesi in fiecare saptamana sa-ti iei un kg de faina si unu de ulei?

Pe alta parte, televiziunile lu peste filmeaza la marginea satelor - zonele cele mai expuse.

Si campania lu irealitatea, cu donatii. Pentru ce donatii - Ca nu mai au de unde sa-si cumpere alimente? Ca nu s-au gandit ca vine zapada in timpul iernii?
Da, bun, drumuri blocate, doar armata mai ajunge acolo. Pai sa le duca, cum fac acum, fix la usa. Dar sa-i puna sa plateasca, ca nu le-au inghetat banii.

Problema cea mai mare e fiecare astepta pe altu sa-i faca treaba. Si se aplica foarte bine clasicul "De cand m-am obisnuit sa cer, mi-e jena sa mai cumpar"

boc era mai simpatic. tacea si dadea la lopata.

Mai nou se practica urmatoarea figura:

Nesimtitu' scoate masina din locul plin de zapada fix in mijlocul drumului, unde o curata. Celelalte masini sunt obligate sa-l ocoleasca pe zone nedeszapezite, asta daca au loc, daca nu, asteapta sa termine melteanul de curatat masina. Meltean care apoi pleaca, lasand asa locul de parcare. Am vazut faza asta de 3 ori azi la mine in Berceni. Pai sa nu le FGM ?

Premierul Ungureanu: "Este inadmisibil ca militarii sã deszãpezeascã ºi cetãþenii sã stea la cãldurã"......

Eu mi-am facut ab la ratb+metrou ca sa ajung la birou(unde apropo azi strada care ducea spre birou-pipera-era blocata). Masina e bine, nu e chinuita, eu am ratb la bloc,apoi direct metrou, 2 pasi si sunt la birou,ajung si mai repede! Cu ocazia asta protestez fata de benzinarii
Parerea mea e ca tre sa lasam masinile acasa in astfel de situatii, poate asa utilajele isi fac treaba mai bine, pt ca azi am vazut de atatea ori cum treaba nu era facuta cum trebuie datorita unor soferi care opreau masininile fix aiurea.

Ca sa nu mai zic de cazuri in care trebuie sa intervina ambulanta, iar utilaj pe stradute sincer nu am prea vazut.

În week-end l-am sãrbãtorit pe prietenul mamei, care a împlinit 84 de ani. De fapt a fost o combinație de tort cu colivã, pentru cã mama a fãcut totodatã și o micã pomanã pentru morții familiei. Oricum nu despre asta voiam sã vã povestesc, ci despre amintirile celor doi (el 84, ea 70 de ani) din celebra iarnã a lui 54, la care se tot face trimitere zilele astea.

Ne uitam toți la apocalipsa albã de la TV și mama s-a revoltat la vederea unei muieri din Buzãu care se isteriza la camerã, cu doi cârnați în mâini, ocãrând primarul, sistemul și tot mapamondul cã ea nu are cum sã-și hrãneascã familia din puținul primit ca ajutoare. „Pãi cum sã n-ai tu, femeie în toatã firea, ce mânca iarna în casã, dar ce gospodinã ești tu?! Înseamnã cã e ultima puturoasã a satului dacã așteaptã de la lume”, conchide mama cu nãduf.

Apoi a început sã ne povesteascã cum în iarna lui 54 avea 13 ani și cã într-adevãr casa și toate acareturile au fost îngropate în zãpadã, ca acum. Mamaie era vãduvã de rãzboi, cu trei copii, dar avea vacã, porc și câteva oi. Mama zice cã nu era nici bogatã, dar nici cea mai sãracã din sat. Era o gospodinã care știuse sã-și producã în bãtãturã tot ce trebuia familiei ei.

Și, a venit armata? o întreb eu. „Nu, mamã, n-a venit nicio armatã, mãmica și cu nenea (fratele cel mare care avea 19 ani) au sãpat niște tuneluri pânã la șurã și pânã la grajd, ca sã putem sã dãm de mâncare la animale și sã avem cu ce face focul. Dupã câteva zile au reușit sã sape un șanț adânc și pânã la poartã, dar acolo au fãcut trepte ca sã putem ieși pe drum, cã zãpada era cât gardurile și pe drum. Și nenea ne-a fãcut o sanie din niște crengi de salcâm și o scândurã și ne-am dus sã ne dãm cu sania”.

Seara când au revenit acasã mamaie încinsese soba care încãlzea camera de dormit și bucãtãria în același timp. În bucãtãrie soba se prelungea cu o plitã. Nu aveau lemne, se încãlzeau cu ciocanii și cocenii rãmași de la vacã. Dupã ce încingea bine soba și ãia ardeau, punea pe jarul rãmas o tavã mare cu varzã muratã, tocatã, cu unturã, din care mâncau toți, cu mãmãligã. La urmã, lapte acru și cãtre dimineațã probabil se grãbeau toți cãtre șurã, al cãrei spate servea și drept budã. Tot ce se consuma era produs în gospodãria proprie. Nu aveau nevoie nici de armatã, ca sã-i deszãpezeascã, nici de solidaritatea orãșenilor sã le ducã mâncare. Știau de cu toamnã cã vine iarna și cã trebuie sã se asigure cu provizii ca sã reziste pe cont propriu. „Așa era la țarã, mamã, dar așa e și acuma, ãștia de urlã la TV sunt puturoșii satului, dacã nu au ei ce mânca!”.

Pentru cã, orãșenii aveau altã grijã, nu sã facã chete la chemarea iRealitãții. Trebuiau sã facã planul în fabrici și uzine, pentru construirea comunismului și propãșirea neamului, vezi bine. Prietenul mamei era în 54 maistru la o întreprindere din București. Își amintește cã atunci au dormit o sãptãmânã în fabricã, în sala de mese, ca sã fie siguri cã vor face planul. „Au fost ținuți oamenii în uzinã, cã dacã plecau acasã nu mai ajungeau înapoi. Dormeam în sãlile de mese, ni se aducea pâine cu rucsacul de la Bariera Vergului și am reușit sã facem planul, în ciuda înzãpezirii. Da, așa era pe strãzi, cum aratã ãștia în poze, cu nãmeții cât tramvaiu, dar nu se vãita nimenil!”.

Și la sat și la oraș oamenii știau ce aveau de fãcut. Nu se revolta nimeni non-stop la televizor cã primarul ține munți de ajutoare numai pentru el, și niciun om politic nu plângea demagog pe umerii ninși ai cetãțenilor manipulați în rãzboiul zãpezii. Deși nu credeam cã o sã ajung vreodatã sã spun asta, cred cã principalele rele care i s-au întâmplat României în ultimii 20 de ani sunt astea: televiziunea de știri și reporterul apocaliptic care transmite de la locul faptei.

Atitudinea de asistați pe care o afișeazã oamenii în așteptarea armatei, a primarului, a premierului, dupã ce Dumnezeu, pe care-l invocau în mod curent, le-a rãspuns cu troiene, este rodul celor 20 de ani de democrație în care s-a demolat vehement munca patrioticã, dar s-a pãstrat ipocrit așteptarea intervenției paterne a statului. Înjurãm comunismul, vrem libertate, dar când dãm de greu înjurãm statul cã nu e suficient de grijuliu cu cetãțeanul.

Iar televiziunile se fac cã nu vãd nimic și nu învațã nimic din ultimii zece ani de inundații și alte calamitãți în care, an de an, negreșit, se petrece același lucru ca acum – soldații construiau diguri sau dãdeau la lopatã, iar bãrbații satului stãteau la cârciumã sau în poartã. Pentru cã nimic nu aduce rating mai mare decât sã înjuri autoritãțile cã nu ne fac, nu ne dau, nu ne ajutã. Iar cultivarea în mentalul colectiv al acestei sintagme - autoritãțile nu și-au fãcut datoria – asigurã pãstrarea publicului captiv, prin perpetuarea generațiilor de asistați social pe care statul va trebui sã-i ajute în curând sã se șteargã și la cur, în regia și sub luminile reflectoarelor de la marile televiziuni naționale.

Da, a fost mai bine în 1954, mai ușor, pentru cã oamenii nu uitaserã încã rãzboiul, nu așteptau sã le pice nimic din cer sau de la București, acceptaserã disciplina și munca pentru cã erau singurele cãi de reușitã. Iar cei care se vor grãbi sã mã înjure cã sunt nostalgicã dupã comunism, sã se gândeascã un pic cum or fi reușit japonezii sã se descurce cu toate calamitãțile lor și chiar cu deszãpezirile alea spectaculoase cu care circulau filmulețe pe internet? Ãia nu sunt comuniști, sunt doar niște oameni pe care-i admirãm exact pentru munca, disciplina și onoarea de care dau dovadã.

Faza de toata jena...niste vecini au acostat un nene de la dezapezire cu un tractor d-asta cu cupa sa intre in spatele blocului. Dar inloc sa curete strada, le-a dezapezit locurile de parcare. :|

Daca ai pensionari in bloc, nici o sansa
Daca ai proprietari grosolani cu q7 iar nici o sansa.

Ba ce destept esti tu... Crezi ca ala a primit bani de la 3 soferi sa curete tot cartieru sau voiai sa faca si ei un gest nobil pentru putorile care stau la geam si se hlizesc la aia de dau la lopata?     
O freza mica de zapada, pe benzina, costa 2000 de roni. LA 3-4 scari revin cate 15 lei pe apartament. Te duci si prin vecini si iti scoti banii pe ea intr-o zi!

Colegule, sa fi vazut asta vara cand am fost la inundatii cati stateau la bere in timp ce noi le scoteam malul din casa. Chiar unora le venisera ideea sa le scoatem si malul din lanul cu porumb. Ei sa nu te apuce toti dracii.  Acum nu sut nici eu absurd in legatura cu batranii, dar totusi sunt multi in putere...

Cicã lizirele care fereau satele de viscol s-au tãiat în ultimii ani.