Intrebatea de baza e:
La ce se lucreaza efectiv cu adevarat? Pe ce sector de autostrada?

Astfel, Turda-Sebeº va fi gata la sfârºitul lui 2015 - "are patru luni proiectarea ºi 18 luni contrucþia" -, pe Nãdlac-Sibiul vom circula la finele lui 2015.

tu nu citesti tot ce se scrie pe aici, nasty? ca vedeai raspunsul colegului vijelie (basist declarat/dovedit) de ce trebuie alt proect pt pitesti sibiu.

În privinþa raportului cost-beneficiu, Bucureºti - Alexandria se aflã înaintea tuturor.

Ambasadorul german a declarat, într-o conferinþã de presã, cã a discutat cu autoritãþile sucevene despre importanþa dezvoltãrii unei bune infrastructuri de transport pentru atragerea de investitori ºi a specializãrii forþei de muncã.

Rãspunzând unei întrebãri, Hans Werner Lauk a spus cã zona ar trebui sã fie conectatã prin autostradã atât pe culoarul IX, nord-sud, care leagã Marea Balticã de Marea Neagrã, cât ºi la cea care face legãtura între est ºi vest.

"Nu se pune problema de ori, ori. Trebuie avute în vedere ambele aspecte. Din perspectivã germanã este de mare importanþã conectarea la reþeaua de autostrãzi central-europeanã", a spus Lauk.

El a subliniat cã important pentru dezvoltarea economiei în zonã este o bunã infrastructurã.

"Pentru dezvoltarea economicã a unei regiuni este importantã o bunã infrastructurã de transport. Pentru noi legãtura cu vestul este foarte importantã. Pentru Germania e important ca firmele sã aibã acces uºor din vest spre est", a adãugat ambasadorul german.

"O greºealã mai veche, o omisiune pe care cei de la CNADNR nu ºi-au asumat-o, când a fost realizat proiectul autostrãzii, ºi care poate duce la izolarea economicã a celor douã municipii, trebuie în final reparatã. Nu este posibil sã gândim cã douã municipii cum sunt Deva ºi Hunedoara sã nu aibã legãturã directã la autostradã. CJ Hunedoara a fãcut demersuri încã din 2009 pentru racordarea municipiilor la autostradã, însã adresele noastre nu au fost luate în seamã. A fost o rea-voinþã, iar cei de la CNADNR trebuie sã remedieze aceastã situaþie" , a afirmat, miercuri, într-o conferinþã de presã, vicepreºedintele CJ Hunedoara Tiberiu Balint.

Prezenþi la conferinþa de presã, primarii municiipilor Deva ºi Hunedoara au susþinut cã au încercat ºi ei sã obþinã explicaþii de la CNADNR.

"Am mai trimis solicitãri Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, prin care am cerut sã fim luaþi în seamã, iar Deva sã aibã o intrare pe autostradã, însã nu am primit rãspuns. Nu este normal, ºi noi facem tot ce ne stã în putere sã fim luaþi în seamã", a declarat primarul municipiului Deva, Petru Mãrginean.

Potrivit autoritãþilor locale, municipiul Hunedoara nici mãcar nu este semnalizat pe panourile din Simeria Veche ºi ªoimuº, motiv pentru care multe persoane din alte judeþe care încearcã sã ajungã în oraºul de pe Cerna rateazã ieºirea de pe Autostrada A1.

Conform primarului Hunedoarei, Viorel Arion, primãria a solicitat CNADNR închirierea a patru locuri pe tronsonul de autostradã dintre Deva ºi Orãºtie, unde vor fi amplasate panouri informative care sã le indice ºoferilor direcþia spre Hunedoara ºi spre Castelul Corvinilor.

În prezent, tronsonul de autostradã Deva - Orãºtie, parte din Autostrada A1, care strãbate judeþul Hunedoara are trei ieºiri: una în satul ªoimuº, alta în satul Simeria Veche ºi încã una în satul Aurel Vlaicu.

„Inaugurarea unui tronson de autostrãzi echivaleazã cu o victorie pe un front de rãzboi“, a spus ieri Dan ªova, ministrul transporturilor, în cadrul summitului „Infrastructura naþionalã ºi localã - soluþii pentru prezent ºi viitor“, unde a prezentat planurile privind construcþia de autostrãzi în urmãtorii ani.

El a adãugat cã dupã ce anul trecut Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) a scos la licitaþie construcþia a 247 de kilometri de autostrãzi, printre care tronsoanele Lugoj-Deva (trei loturi), Sebeº-Turda (patru loturi) sau Comarnic-Braºov, în 2014 instituþia se pregãteºte sã lanseze licitaþii pentru alþi 375 de kilometri de autostrãzi, printre care Sibiu-Fãgãraº, Nãdlac-Arad (lot 2), Suplacu de Barcãu-Borº sau Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureº. Tot anul acesta, ªova sperã ca CNADNR sã desemneze investitorii privaþi care vor construi în concesiune autostrãzile Craiova-Piteºti (în iulie) ºi centura de sud a Capitalei (în mai).

CNADNR va lansa de asemenea licitaþiile pentru studiile de fezabilitate a aproape 1.800 de kilometri de autostrãzi anul acesta. „De comun acord cu conducerea CNADNR, toate studiile de fezabilitate vor avea ca termen de realizare patru luni, în afarã de Sibiu-Piteºti, unde perioada de realizare este de 12 luni“, a spus ªova.

El a adãugat cã pânã în 2020 România va avea 2.440 de kilometri de autostrãzi, aproape 90% din acestea reþea urmând sã fie gata mai devreme, în 2018, odatã cu aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.

CNADNR, consorþiul Vinci-Strabag-Aktor ºi instituþiile financiare internaþionale discutã o serie de modificãri contractuale pentru proiectul autostrãzii Comarnic - Braºov, a declarat ministrul Transporturilor, Dan ªova, precizând cã BEI ºi BERD vor asumarea mai multor riscuri de cãtre constructor.

"Existã o discuþie actualmente între Compania Naþionalã de Autostrãzi, instituþiile financiare internaþionale ºi consorþiul câºtigãtor Vinci - Strabag - Aktor cu privire la anumite modificãri contractuale, în forma finalã a contractului, pe care le cere Banca Europeanã de Investiþii ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru a se implica financiar în finanþarea acestui proiect. În mod evident, regimul propriu-zis al contractului Comarnic - Braºov se stabileºte de cãtre Eurostat. Banca Naþionalã, împreunã cu Institutul Naþional de Statisticã, au trimis încã de acum o lunã, aproape, o scrisoare cãtre Eurostat pentru a solicita o opinie ex-ante în legãturã cu regimul fiscal care se aplicã contractului, cu eventualele observaþii, pentru a încerca sã scoatem acest contract în afara deficitului bugetar", a declarat marþi ªova, într-o conferinþã de presã.

Întrebat ce modificãri au solicitat finanþatorii, el a afirmat cã acestea þin de "repartizarea riscurilor".

"Instituþiile financiare internaþionale vor mai multe riscuri contractuale asumate de cãtre concernul Vinci. Este o chestiune foarte tehnicã. Nu are legãturã cu preþul, cu cine construieºte sau cu traficul", a adãugat ministrul Transporturilor.

Contractul cu italienii de la Impregilo - Salini pentru construcþia lotului 3 al autostrãzii Orãºtie - Sibiu, cu o lungime de 22 kilometri, nu a fost reziliat de Compania de Drumuri, constructorii asumându-ºi finalizarea lucrãrii pânã la 15 noiembrie fãrã costuri suplimentare.

"Sãptãmâna trecutã, Salini - Impregilo avea o serie de cereri inacceptabile ºi de atitudini contractuale inacceptabile pentru care noi am spus cã ori se revine în limitele contractului ºi se terminã acest contract cu rezolvarea alunecãrilor de teren fãrã costuri suplimentare, aºa cum a spus ºi Comisia Europeanã, aºa cum au stabilit ºi experþii agreaþi de comun acord de cãtre pãrþi, în caz contrar urmând sã reziliem. Pânã ieri, ora 12:00, ºi-au dat acceptul pentru cererile formulate de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi", a declarat ministrul Transporturilor, Dan ªova, într-o conferinþã de presã.

Constructorul ºi-a asumat finalizarea a 16 kilometri neafectaþi de alunecãrile de teren la 15 iulie, urmând ca la jumãtatea lunii noiembrie sã fie încheiate lucrãrile pentru diferenþa de 6 kilometri cu probleme, fãrã costuri suplimentare pentru CNADNR, potrivit sursei citate.

Ministrul Transporturilor, Dan ªova, a declarat marþi, fiind întrebat dacã a gãsit contractul încheiat cu compania americanã Bechtel, cã documentul este cãutat de Parchet "de vreo ºase luni".

"E o întrebare la care am mai rãspuns, mai rãspund de câte ori este nevoie, îl cautã Parchetul de vreo ºase luni", a spus ªova, într-o conferinþã de presã.

ªova declara în noiembrie, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructurã, cã nu a cãutat niciodatã contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, ºi cã nu are informaþii dacã documentul a fost gãsit, dar constructorul american a promis sã trimitã o copie legalizatã.

"Eu nu l-am cãutat niciodatã, pentru cã acest contract este la Ministerul Transporturilor. Eu am cerut sã mi se dea contractul, ºi Ministerul Transporturilor nu l-a gãsit. Ca atare s-au declanºat procedurile, inclusiv de naturã penalã", a spus ªova la acea vreme, în cadrul emisiunii "Dupã 20 de ani".

si pe calea ferata au inceput cu bucatele, dar cu preturi de 2 ori mai mari pe km ca autostrazile noastre si de 2,5 ori mai mari ca in Polonia:

http://m.romanialibera.ro/stire-327306.html

"Dupã ce am devenit þara cu unele din cele mai mari preþuri de construire a unui kilometru de autostradã, riscãm sã ajungem ºi cea în care modernizarea unui kilometru de cale feratã costã cât construirea a doi kilometri de autostradã.
...Riscurile sunt altele, nu cele ca bugetul sã plãteascã sume umflate pe astfel de modernizãri, spune directorul firmei de construcþii feroviare. La licitaþiile curente, CFR SA a decis sã acorde participanþilor 20% din punctaj pentru mãrimea cifrei de afaceri a acestora, indiferent de zona din care provine aceastã cifrã de afaceri, spre exemplu, cãi ferate sau ºosele. Apare astfel riscul ca licitaþia sã fie câºtigatã de asfaltatori, cum s-a întâmplat la contractul de modernizare a cãii ferate Vinþu de jos-Simeria. Astfel de firme nu au priceperea ºi experienþa necesarã derulãrii ºi organizãrii lucrãrilor. Acestea câºtigã contractele cu preþuri de dumping, dupã care, împreunã cu CFR SA, mãresc prin acte adiþionale valoarea finalã a lucrãrilor. În final, ajung sã încaseze tot atâþi bani cât au cerut firmele de cãi ferate, ce au pierdut însã licitaþia"

Noi finanþãm astfel de proiecte numai atunci când acestea îndeplinesc toate criteriile de investiþii ale Bãncii ºi dupã ce trec printr-un amplu proces de due diligence. În acest sens, proiectul de autostradã Comarnic-Braºov se aflã la un stadiu incipient de evaluare de cãtre Bancã

IFC, divizia Grupului Bãncii Mondiale, care finanþeazã în primul rând sectorul privat, urmãreºte evoluþia legatã de construcþia autostrãzii Comarnic - Braºov ºi poate lua în considerare finanþarea proiectului la un moment dat în viitor. Implicarea IFC va fi luatã în considerare sub rezerva realizãrii unui proces de due diligence (analizã financiarã - n.n.), un acord între instituþiile financiare internaþionale, finanþatori pe termen scurt ºi în contextul sustenabilitãþii fiscale a proiectului. Vom informa publicul prin intermediul site-ului nostru în momentul în care a fost luatã decizia

BEI dã prioritate infrastructurii de transport incluse în reþeaua trans - europeanã, ºi în special sistemului de transport durabil, precum transportul feroviar ºi transportul urban.  Prin urmare, un proiect cum ar fi autostrada Comarnic - Brasov s-ar califica, în principiu, pentru sprijinul BEI, dar orice angajament al BEI ar trebui sã facã obiectul unei evaluãri favorabile a avantajelor proiectului din punct de vedere economic, tehnic ºi financiar

am reuºit sã obþinem angajamentul ferm ºi sigur, în acest moment, din partea instituþiilor financiare internaþionale - BEI, BERD, Banca Mondialã

Fantomele trecutului au redevenit de actualitate pe autostrada Nãdlac-Arad, lotul I, respectiv între Nãdlac ºi Pecica. Asocierea Astaldi-Max Boegl a câºtigat licitaþia pentru a relua lucrãrile la acest lot, lucrãri ce au fost începute de Romstrade, însã a apãrut deja ºi prima problemã: pãmântul de umpluturã. Cum zona de vest a judeþului este una prolificã în ceea ce priveºte agricultura, proprietarii de teren agricol din zonã nu pot sau nu vor sã sarã în ajutorul constructorilor.
Pe surse, am aflat despre faptul cã cele douã companii care realizeazã autostrada nu dispun de pãmântul necesar pentru umpluturã. Mai concret vorbind, pentru terasamentul autostrãzii nu existã materia primã necesarã. Sursele noastre ne spun cã reprezentanþi ai constructorilor au încercat sã negocieze cu agricultorii din zonã pentru a primi ajutor de la aceºtia, însã au fost refuzaþi. „Au încercat sã facã rost de pãmântul necesar de la cei care lucreazã terenurile agricole. Le-au propus agricultorilor sã mute stratul vegetal de pe traseul autostrãzii pe terenurile agricole, iar, în schimb, de pe terenurile agricole sã scoatã al doilea strat de pãmânt, cel aflat sub stratul vegetal, necesar pentru umplutura la autostradã. Însã agricultorii au refuzat”, ne spun sursele noastre.
Nici mãcar ofertele de cumpãrare uriaºe fãcute de firmele de pe autostradã nu i-au înduplecat pe agricultori. Se pare cã au fost vehiculate sume de aproximativ 12.000 de euro pe hectar, bani ce urmau sã fie plãtiþi proprietarilor de terenuri dispuºi sã vândã. Dar nici aceastã variantã nu a fost acceptatã de proprietarii din zonã.
Pentru a duce la bun sfârºit contractul ºi pentru a continua în grafic lucrãrile la autostradã, constructorii fac orice sacrificiu pentru achiziþionarea pãmântului de umpluturã. Firmele au cãutat materialul respectiv la distanþe de zeci de kilometri de ºantier, asta însemnând, implicit, costuri mai mari. Mai mult, se pare cã reprezentanþii constructorilor au apelat ºi la firme de intermedieri imobiliare, cãutând soluþii pentru a face rost de pãmântul de umpluturã. Rãmâne de vãzut dacã vor avea ºi succes în demersurile lor.
Blestemul trecutului
Problema pãmântului de umpluturã nu este una nouã pe primul lot al autostrãzii Nãdlac-Arad. Firma Romstrade, cea care a câºtigat prima licitaþie pentru aceastã lucrare, a avut mult de furcã din cauza acestui tip de pãmânt. Într-un material exclusiv publicat de ziarul nostru, în data de 6 decembrie 2011, am prezentat o mare problemã a constructorului de la vremea respectivã. Dupã douã luni de muncã intensã pentru crearea terasamentului ºoselei de mare vitezã, muncitorii Romstrade au fost puºi sã dãrâme tot ce au lucrat pânã atunci. ªi asta pentru cã tipul de pãmânt folosit nu se tasa sub nicio formã, indiferent de utilajele folosite sau de amestecurile cu un alt tip de pãmânt, argilã. Chiar ºi actualii constructori suferã de pe urma acelei probleme, fiind nevoiþi sã dãrâme ceea ce Romstrade a ridicat.

„Centura Timiºoarei va fi prinsã la întocmirea bugetului pe 2014, ea este prinsã în proiectul de buget 2014-2020. Pãrerea mea e cã se va ºi realiza. În cazul centurii de Nord-Est este demaratã procedura de pregãtire a documentaþiei necesare. Sper sã fie realizatã ºi centura de Nord, pânã în 2020, pe acelaºi program. Pânã astãzi este aprobat la finanþare tronsonul de centurã Sud – Ghiroda- Sânmihai – Utvin – se lucreazã la documentaþie”, spune preºedintele Consiliului Judeþean Timiº Titu Bojin.
În ceea ce priveºte descãrcarea de pe autostradã, cele douã bretele de la Bethausen ºi ªanoviþa – aceste proiecte sunt în lucru la CNADNR.
„Urmeazã ca dupã sãrbãtori sã fim prezenþi la Ministerul Transporturilor pentru a insista asupra acestor proiecte”, spune Bojin.

Sãtui sã aºtepte sprijin de la autoritãþi, peste o sutã de oameni dintr-un sat din Sibiu au ieºit cu lopeþile ca sã-ºi repare drumul. Oamenii se plâng cã ºi-au stricat maºinile în gropile din asfalt ºi cã firmele de transport refuzã sã mai trimitã autobuzele la ei în sat.

Greșit. Licitații pentru o mie de km de autostradã! 

pentru Autostrada Transilvania este cã am reușit sã o urnim. (...) Noi preconizãm ca tronsonul Sebeș — Turda sã se termine pânã la 31 decembrie 2015, dacã nu în martie 2016. Suplacu de Barcãu — Borș se terminã pânã în 2016, iar Suplacu de Barcãu — Nãdãșel, pânã în 2017. Acestea sunt termenele realiste", a susținut, în conferințã de presã, Dan Șova.

Ministrul a precizat cã tronsonul Suplacu de Barcãu — Borș are încã de la momentul conceperii bugetului pe 2014 alocare pe trei ani — 2014, 2015 și 2016—, Sebeș — Turda este pe fonduri europene, Gilãu — Nãdãșel are, de asemenea, finanțare de la buget iar partea de la Suplacu de Barcãu la Nãdãșel, 93 de km, va fi primul proiect de autostradã care va fi finanțat integral din acciza introdusã de la 1 aprilie.

'Pentru Nãdãșel-Mihãiești-Suplacul de Barcãu, deci pentru cei 93 km, sursa de finanțare este acciza intratã în vigoare la 1 aprilie. Acești 93 km din autostrada Transilvania sunt primul proiect de autostradã care va fi finanțat integral din accizã.

Ministrul Transporturilor, Dan Șova, a semnat, sâmbãtã, ordinul de începere a lucrãrilor pentru autostrada Turda-Sebeș, lucrãri care vor începe efectiv pe 20 mai.

Ministrul Transporturilor, Dan Șova, a anunțat vineri, într-o conferințã de presã, susținutã în municipiul Mediaș (județul Sibiu), cã sperã ca pânã la finalul anului sã fie gata o mare parte din cei 6,5 kilometri din autostrada București - Ploiești, care ar trebui sã facã conexiunea între Capitalã și centurã, lucrare pentru care existã și un proces în care constructorul cere Companiei Naționale de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România 90 de milioane de euro.

"Noi ne-am terminat treaba. În acest moment, CNADR (Compania Naționalã de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România n.r), Guvernul României, noi nu așteptãm decât instituțiile financiare internaționale (...) sã stabileascã dacã finanțeazã și cu cât, pentru a vedea exact care va fi ponderea instituțiilor financiare internaționale și ponderea bãncilor private. Mai sunt unele discuții între instituțiile financiare internaționale și constructori, tot cu privire la finanțare, dar sunt chestiuni care nu implicã vreo decizie a CNADR. CNADR și-a terminat treaba, deci deocamdatã așteptãm ", a spus ministrul transporturilor.