Pasajul Basarab...
Construirea masivă de poduri și parcări publice în interiorul orașului vor agrava în loc să rezolve problema traficului bucureștean, susțin specialiștii din Primăria Vienei. Atât măsurile actuale cât și cele de viitor pe care le aprobă municipalitatea bucureșteană sunt total opuse față de soluțiile cunoascătorilor din capitala austriacă.
Vestea că iarna aceasta Primăria Capitalei va inaugura Pasajul Basarab și că va da startul la lucrările la parcajele subterane a venit ca o gură de aer pentru șoferii bucureșteni. Speranța că aceste construcții vor duce la decongestionarea traficului este însă spulberată de specialiștii în transporturi din cadrul Primăriei Viena. Aceștia susțin că atât podurile, cât și locurile de parcare nu sunt decât magneți pentru mașini.
taguri
„Moda aceasta cu podurile era prin 1960 și era cât pe ce să urmăm și noi valul, dar, din fericire, am ales să milităm pentru renunțarea la mașinile personale și să încurajăm transportul public. Multe administrații, chiar și cea de la Praga, au optat pentru pasaje, iar acum realizează că nu au fost o soluție”, a spus inginerul Bernd Skoric, șeful departamentului Urbanism și Circulație din cadrul Primăriei Viena.
Încurajează folosirea transportului public
În ceea ce privește parcările, acestea sunt construite în Viena doar în apropierea imobilelor de locuit, nu în centrul capitalei, ca la noi. Ei au ales să limiteze accesul mașinilor în zona centrală prin taxe de acces și de parcare. Costurile sunt dezarmante pentru șoferii care vor să meargă și să-și parcheze mașina în această arie, astfel că sunt nevoiți să folosească mijloacele de transport în comun. Este adevărat, calitatea acestei alternative este incomparabilă cu oferta din București.
„Zebrele solare”, o găselniță dâmbovițeană
Eliminarea mașinilor din trafic este principala preocupare a funcționarilor de la departamentul Urbanism și Circulație din cadrul Primăriei Viena. Odată aplicat și Master Planul de Transport rezultatele au început să apară: numărul persoanelor rănite sau ucide în accidente de mașină pe drumurile capitalei austriece a scăzut de la 10.303, în anul 1983, la 6.603, în anul 2007. Securitatea pe arterele orașului cu cea mai ridicată calitate a vieții din lume vine și din coordonarea semaforizării.
Spre deosebire de Primăria București, care plătește din bani publici 5, 6 milioane de euro pentru achiziționarea unor zebre solare, ce clipocesc precum un brad de Crăciun atunci când apare un pieton, municipalitatea vieneză respinge orice fel de semoforizare excesivă. „Nici măcar intermitentul nu este recomandat, pentru că orice clipoceală a luminii deranjează șoferul. Mai bine se păstrează funcționalitatea normală a semaforului, controlându-se perioada de culoare în funcție de perioada zilei și de gardul de aglomerare a arterei”, a mai spus Bernd Skoric.
Blocaje la piciorul podului
Specialistul austriac a adăugat că sistemul lor se bazează pe un raționament simplu: orice construcție pentru fluidizarea traficului va atrage mașini, deci aglomerație și pericol. „Faptul că în București o astfel de construcție este în centrul orașului, iar infrastructura din vecinătate nu vine în completarea acesteia, având, de exemplu, tot atâtea benzi cât are și podul, va duce la blocaje la intrare și la ieșire”, a precizat Skoric. Pasajul Basarab va avea șase benzi, în timp ce arterele care acced la acesta au câte două benzi.
Sursa
adevarul.ro