Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) a anulat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, întreaga procedurã de atribuire a contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braºov (58 km). "Procedura de atribuire a fost întreruptã. Contractul poate face obiectul unei republicãri", se aratã în anunþul CNADNR.

Compania Naþionalã de Autostrãzi anunþase pe 19 octombrie cã în data de 7 noiembrie urma sã aibã loc deschiderea ofertelor în cadrul licitaþiei.

Contactat de gândul, directorul general al CNADNR, Mircea Pop, a declarat cã motivul anulãrii licitaþiei þine de intenþia companiei de a urgenta procedura de a alege constructorul. "Se face o nouã procedurã. Vrem sã scurtãm paºii. S-a gãsit o nouã variantã, mai rapidã, de alegere a constructorului", ne-a spus Mircea Pop, refuzând sã intre în detalii. Întrebat dacã a fost abandonatã ideea concesionãrii pentru construcþia autostrãzii Comarnic-Braºov, Mircea Pop a spus doar cã "vor fi de toate".

În luna mai, CNADNR a lansat licitaþia pentru achiziþionarea de servicii de consultanþã în valoare de 29 milioane de lei, în vederea reactualizãrii studiului de fezabilitate. Consultantul ar fi urmat sã elaboreze documentaþia de atribuire ºi sã asiste Compania Naþionalã de Autostrãzi în procesul de atribuire a contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braºov.

Epopeea construcþiei autostrãzii Comarnic-Braºov

Autostrada Comarnic-Braºov, denumitã ºi "Autostrada Zãpezii", ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin parteneriat public-privat (PPP). Istoria construcþiei tronsonului de autostradã Comarnic-Braºov a început în urmã cu opt ani, pe vremea guvernului Adrian Nãstase. Iatã cele mai importante etape:

- În 2004 pentru construcþia tronsonului Comarnic-Predeal fusese selectatã compania francezã Vinci, iar pentru segmentul Predeal-Braºov fusese ales Ashtrom-Roichman, Israel. La acea vreme Comisia Europeanã a transmis autoritãþilor un punct de vedere în care se arãta cã legislaþia privind parteneriatul public-privat (PPP) nu este suficient de clarã ºi cã trebuie refãcutã. Astfel cã Guvernul de atunci nu a mai semnat contractele de construcþie cu constructorii selectaþi.

- O a doua tentativã de construcþie a tronsonului Comarnic-Braºov a avut loc în 2010. Ministerul Transporturilor selectase asocierea Vinci (Franþa)-Aktor (Grecia) pentru concesiunea segmentului Comarnic-Braºov. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunþat atunci cã a anulat contractul de construcþie a autostrãzii pentru cã statul român nu ar fi acceptat anumite clauze, situaþie care a fãcut imposibilã asigurarea finanþãrii.

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru gândul cã, pentru cã nu au reuºit sã facã rost de bani, constructorii strãini au încercat sã modifice substanþial obligaþiile de platã.

"N-au insistat sã prelungeascã termene, au venit ºi au zis cu voce micã sã mai lungim, cã n-au de unde sã facã rost de bani. Eu le-am spus: dom'ne, ce vreþi voi nu-i posibil, cã vine DNA ºi facem puºcãrie. I-am spus unuia de acolo în francezã celebra expresie «PMP», adicã Police - Menottes - Prison (poliþie - cãtuºe - puºcãrie - n. red.)", a declarat la acea vreme pentru gândul ministrul Radu Berceanu.

În 2011, în cadrul emisiunii "România, te iubesc", difuzatã la ProTv, se arãta care ar fi fost unul dintre motivele pentru care s-a blocat, în 2010, construcþia autostrãzii Comarnic - Braºov. Alin Goga, fost director in departamentul juridic din compania de autostrazi, spunea atunci cã s-a ajuns la reziliere pentru cã a fost cerutã o "ºpagã" prea mare.

- În luna martie a acestui an, proiectul autostrãzii Comarnic-Braºov a fost inclus de Guvernul Boc pe lista proiectelor prioritare în regim PPP, alãturi de alte proiecte de autostradã: Sibiu-Piteºti (116 km), autostrada Ploieºti-Buzãu-Focºani (133 km), centura de sud a Capitalei ºi centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradã, ºi autostrada Târgu Mureº-Iaºi-Ungheni (307 km).

- În luna mai 2012, CNADNR a anunþat lansarea unei licitaþii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braºov. De atunci, procedura a fost blocatã din cauza contestaþiilor depuse de casele de avocaþi care reclamã criteriile "nelegale" de atribuire prevãzute în caietul de sarcini.

- În 19 octombrie, CNADNR a anunþat deblocarea procedurii de licitaþie ºi a fixat data de 7 noiembrie drept termen de deschidere a ofertelor în licitaþia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braºov. Cu câteva zile înainte de deschiderea ofertelor, compania de autostrãzi anunþã anularea procedurii de atribuire.

Care este motivul anulãrii procedurii

În anunþul CNADNR de luni se aratã cã motivul întreruperii procedurii de atribuire are legãturã cu modificarea valorii de estimare a contractului.

"Având în vedere necesitatea modificãrii prevederilor caietului de sarcini, implicit a modificãrii valorii de estimare a contractului, precum ºi prevederile art 26 din OUG nr.34/2006, autoritatea contractantã se aflã în imposibilitatea de a adopta mãsuri corective fãrã ca acestea sã conducã la încãlcarea principiilor prevãzute la art. 2 alin. 2 lit a)-f). Astfel, Autoritatea Contractantã a decis, în conformitate cu prevederile art 209 aliniat 1 lit c din OUG nr 34/2006 coroborat cu art 209 aliniat 4) lit , anularea procedurii de licitaþie deschisã", explicã CNADNR decizia de anulare a procedurii.

gândul a cerut opinia unui consultant pentru a explica ce prevãd articolele de lege invocate de CNADNR. Acesta este de pãrere cã "necesitatea modificãrii prevederilor caietului de sarcini, implicit a modificãrii valorii de estimare a contractului>" ar putea însemna cã CNADNR vrea sã elimine sau sã adauge servicii ori activitãþi suplimentare în caietul de sarcini, ceea ce ar modifica valoarea contractului.

Menþionãm cã aceastã "necesitate" nu a mai apãrut din luna mai a.c., de la publicarea anunþului de licitaþie, ºi pânã în prezent.

Pe de altã parte, articolul 209 invocat în motivaþia CNADNR se referã, printre altele, la obligaþia unei autoritãþi contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziþie în cazul unor "abateri grave de la prevederile legislative", cum ar fi în cazul în care pe parcursul evaluãrii ºi/sau finalizãrii procedurii de atribuire se constatã erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantã se aflã în imposibilitatea de a adopta mãsuri corective.

"Motivul necesitãþii modificãrii caietului de sarcini ºi textul invocat pentru anulare par sã nu prea aibã legãturã", conchide consultantul contactat de gândul.

Deblocarea licitaþiei ºi ºpaga din caietul de sarcini

Decizia luatã la finele sãptãmânii trecute de CNADNR vine la mai puþin de trei sãptãmâni dupã ce compania anunþase deblocarea procedurii de licitaþie, concomitent cu eliminarea din caietul de sarcini a cerinþelor referitoare la obligaþia consultantului câºtigãtor de a pune la dispoziþia CNADNR un autoturism nou cu o valoare de 25.000-30.000 euro ºi un buget de 30.000-40.000 de euro pentru instruirea personalului în þarã/strãinãtate.

Gândul a dezvãluit, la sfârºitul lunii septembrie, cã CNADNR a introdus în caietul de sarcini aferent contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braºov cerinþele privind autoturismul nou ºi bugetul pentru instruire, modificând astfel documentaþia de licitaþie lansatã în luna mai pentru licitaþia amintitã.

Contactat de gândul, ºeful CNADNR, Mircea Pop, a declarat la acea vreme cã introducerea acestor "detalii" în caietul de sarcini reprezintã "o greºealã" ºi cã acestea vor fi eliminate, dând asigurãri cã va aplica sancþiuni administrative în cazul angajaþilor Companiei Naþionale de Autostrãzi care au lucrat la caietul de sarcini.

La câteva zile dupã ancheta publicatã de gândul, directorul Direcþiei concesiuni din CNADNR, Narcis Neaga, a fost suspendat din funcþie, fiind cercetat disciplinar, potrivit unui comunicat remis de Biroul de Presã al CNADNR.

ªantierele de autostrãzi au evoluat diferit în prima lunã de toamnã: primul lot al autostrãzii Nãdlac-Arad, care a înaintat foarte lent în primele trei trimestre, a reuºit sã avanseze cu peste 13% în septembrie, în timp ce ºantierul Suplacu de Barcãu-Borº, ultimul tronson din autostrada Transilvania care va mai fi construit de americanii de la Bechtel, a înaintat în intervalul 1 septembrie-1 octombrie cu doar puþin peste 0,1%. Per ansamblu însã, ritmul de construcþie a fost mai susþinut în prima lunã de toamnã decât în lunile de varã.


Cele mai importante zece ºantiere de autostrãzi din România au înaintat în medie cu 7,7% în intervalul 1 septembrie - 1 octombrie, perioadã în care lucrãrile au fost favorizate de vremea bunã, aratã o analizã a ZF pe baza informaþiilor transmise de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR).


Ritmul cu care au avansat aceste ºantiere este mai mare comparativ cu cele înregistrate în lunile precedente, iunie, iulie ºi august, când deºi vremea caldã trebuia sã aducã un avans susþinut, acesta nu a depãºit, în medie, 4,5-5% pe lunã.

Este pentru a noua oarã în ultimul an când ZF monitorizeazã evoluþia celor mai importante zece ºantiere de autostrãzi din România, în încercarea de a oferi o imagine cu privire la modul în care înainteazã lucrãrile.

În luna septembrie ºantierele de autostrãzi au evoluat, în unele cazuri, total diferit faþã de lunile anterioare: autostrãzi care înaintau în "ritm de melc" în lunile anterioare au reuºit în prima lunã de toamnã sã recupereze teren. Este cazul primului lot al autostrãzii Nãdlac-Arad, care a reuºit sã înainteze de la un stadiu de circa 7,2% la începutul lunii septembrie, pânã la 20,4% la începutul lui octombrie.

Este pentru prima oarã de la demararea ºantierului când acest tronson de autostradã, construit de firma Romstrade, controlatã de Nelu Iordache, ºi de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao, reuºeºte sã aibã un ritm atât de susþinut de construcþie într-o singurã lunã.

Cel mai important avans în prima lunã de toamnã a fost consemnat pe ºantierul Timiºoara-Lugoj, lot 1, un sector de autostradã ce a fost, de altfel, ºi deschis circulaþiei în a doua parte a lunii octombrie.

Astfel, ºoseaua pe care a lucrat firma româneascã Spedition UMB, controlatã de Dorinel Umbrãrescu, alãturi de italienii de la Carena, a înaintat în prima lunã de toamnã cu circa 21%, stadiul la 1 octombrie fiind de aproximativ 97%.

La polul opus, tronsonul Suplacu de Barcãu-Borº, ultimul din autostrada Transilvania ce va mai fi construit de americanii de la Bechtel, a continuat sã înainteze foarte lent: în luna septembrie, stadiul a avansat cu doar 0,12%, pânã la 50,12%, potrivit datelor transmise de CNADNR. Bechtel a încasat pânã la începutul acestei toamne circa 268,3 milioane de euro pentru autostrada Suplacu de Barcãu - Borº, iar pentru ceilalþi 52 de kilometri de autostradã pe care i-a construit pânã acum a încasat alte circa 1,2 miliarde de euro.

Pânã la finalul anului ar urma sã fie deschiºi circulaþiei circa 32 de kilometri de autostradã pe ruta Deva-Orãºtie.

De asemenea, în a doua jumãtate a lunii noiembrie ar urma sã fie finalizatã complet ºi autostrada Cernavodã-Medgidia, care în varã a fost deschisã traficului doar la o bandã pe fiecare sens de mers. Restul autostrãzilor de pe Coridorul IV paneuropean, care în prezent se aflã în curs de construcþie, ar urma sã fie gata în aprilie anul viitor, potrivit termenilor contractuali.

România ar putea ajunge pânã la finalul anului la o reþea de circa 550 de kilometri de autostradã.

Chiar ºi aºa, România rãmâne în continuare în urma altor þãri din regiune la capitolul infrastructurã rutierã, depãºind doar Bulgaria, þarã care, deºi are o suprafaþã mult mai micã decât cea a României, în prezent are aproximativ acelaºi numãr de kilometri de autostrãzi.

Lucrãrile la tronsonul de autostradã Deva-Orãºtie, parte a coridorului IV pan european, se apropie de finalizare. Circulaþia ar putea fi deschisã spre finele acestei luni sau la începutul lui decembrie, conform datelor CNADNR.

Reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) au programat în vara acestui an ca traficul pe acest tronson de autostradã sã fie deschis în luna octombrie, doar cã au intervenit unele probleme referitoare la plãþile efectuate, astfel cã termenul a fost prelungit. Cu toate acestea, autostrada va fi deschisã înainte de termenul prevãzut în contractul semnat în urmã cu doi ani cu constructorii Strabag ºi Straco. Conform sursei citate, termenul de finalizare este luna februarie 2013.

Într-un rãspuns remis Capital în urmã cu trei sãptãmâni, reprezentanþii CNADNR precizau cã stadiul fizic al lucrãrilor la 1 septembrie 2012 la acest tronson de autostradã se afla la 58,65%. Amintim faptul cã la începutul lunii mai stadiul lucrãrilor se afla sub 35%.

Colegii de la Ziarul Hunedoreanul au realizat luna trecutã o vizitã pe ºantierul autostrãzii ºi au realizat un videoclip pe care vi-l prezentãm mai jos pentru a putea vedea ce lucrãri au fost executate pânã la jumãtatea lunii octombrie. Conform sursei citate, cu unele excepþii, tronsonul rutier de 32,5 kilometri este asfaltat, astfel cã se poate circula cu autoturismul pe ºosea, de la un capãt la celãlalt. “Proiectul autostrãzii hunedorene este aproape finalizat, în prezent muncitorii mai au de lucru doar în zona podurilor ºi pentru montarea parapeþilor ºi a liniilor de demarcaþii între sensurile de mers. De asemenea, pe unele porþiuni firmele de construcþii se ocupã de turnarea ultimului strat de asfalt”, scriau la finele lunii trecute cei de zhd.ro.

2012, anul autostrãzilor

Autostrada Deva – Orãºtie nu este primul tronson realizat înainte de termenul prevãzut în contract. Pe 23 octombrie, Compania de Drumuri a anunþat cã a fost deschis traficul pe primul lot al tronsonului de autostradã Timiºoara-Lugoj. Termenul de finalizare menþionat în contractul semnat cu asocierea Tehnostrade, Spedition UMB ºi Carena, era aprilie 2013.

Acest rezultat vine dupã ce autoritãþile au dat în circulaþie cu întârzieri mari tronsoanele de autostradã Bucureºti-Ploieºti ºi Cernavodã-Medgidia (în regim de DN).

La datele de mai sus se adaugã ºi cei 9,5 kilometri inauguraþi în urmã cu douã sãptãmâni, astfel cã totalul ajunge la 515,63. Dacã luãm în calcul deschiderea circulaþiei pe tronsonul Deva-Orãºtie, România va avea la finele anului aproape 550 de kilometri de autostradã.

Proiectul de construcþie a autostrãzii Arad-Nãdlac, finanþat ºi de cãtre Uniunea Europeanã, a fost licitat în condiþii considerate de CE ca greºite, astfel cã sunt posibile rezilierea contractului ºi o nouã licitaþie, a afirmat premierul Ponta, confirmând informaþiile transmise anterior de MEDIAFAX.

"Sectorul Nãdlac-Arad este un proiect care, din pãcate, a fost conceput ºi licitat în condiþii considerate de Comisia Europeanã greºite ºi acolo, din acel motiv în special, Programul Operaþional Sectorial de Transporturi a intrat în faza de presuspendare. Acolo - corecþii financiare ºi posibil rezilierea contractului ºi o nouã licitaþie", a spus Ponta la RTV.

Agenþia MEDIAFAX a anunþat încã din luna iulie cã oficialii Comisiei Europene pregãtesc o scrisoare de întrerupere a uneia din plãþile solicitate de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) pentru un contract de construcþie a autostrãzii Arad-Nãdlac în contextul în care au fost identificate "iregularitãþi ºi suspiciuni de fraudã"

Posibilitatea întreruperii plãþilor este menþionatã într-un document oficial obþinut de MEDIAFAX ºi redactat dupã discuþia pe care ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, a avut-o la 3 iulie cu Walter Deffaa, directorul general al DG REGIO (Directoratul General pentru Politicã Regionalã al Comisiei Europene) ºi Angela Martinez-Sarasola, ºefa Unitãþii pentru România din cadrul acestui directorat.

În aceastã discuþie, reprezentanþii Comisiei Europene au transmis mai multe nemulþumiri în contextul existenþei unui risc ridicat de suspendare a programelor gestionate de DG REGIO.

"În ceea ce priveºte POS Transporturi, oficialul Comisiei a precizat cã, în contextul identificãrii unor iregularitãþi ºi a unor suspiciuni de fraudã, în prezent se aflã în pregãtire o scrisoare cu privire la întreruperea uneia din plãþile solicitate de cãtre CNADNR pentru un contract de lucrãri legat de construcþia unei autostrãzi", se aratã în document.

Surse oficiale au declarat atunci agenþiei MEDIAFAX cã autostrada vizatã de acest caz este Arad-Nãdlac.

Construcþia autostrãzii Nãdlac-Arad a fost împãrþitã în douã loturi, pe o distanþã totalã de apropae 39 kilometri. Primul va fi executat de asocierea româno-portughezã Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro, iar lotul al doilea trebuie proiectat ºi executat de compania germanã Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.

Finanþarea este asiguratã din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Lucrãrile au început în toamna anului trecut, termenul de finalizare a ambelor tronsoane ale Autostrãzii Nãdlac-Arad fiind anul 2013.

  În urmã cu aproximativ douã sãptãmâni, Comisia Europeanã a informat autoritãþile române cã a decis sã presuspende cea mai mare parte din trei programe cofinanþate prin fondurile structurale ale UE, respectiv "Transport", "Regional" ºi "Creºterea competitivitãþii economice", România având la dispoziþie douã luni pentru remedierea deficienþelor.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat cã nivelul corecþiilor financiare propuse de Comisia Europeanã pentru programul Transport depãºeºte 350 de milioane de euro, fiind vorba de proiectele derulate de CFR SA ºi Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale.

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) a anulat procedura de achiziþie publicã pentru revizuirea studiului de fezabilitate aferent autostrãzii Sibiu-Piteºti. Decizia a fost luatã la sfârºitul sãptãmânii trecute, în aceeaºi zi în care a fost opritã ºi procedura pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braºov.

Autostrada Sibiu-Piteºti, cu o lungime de 116,6 kilometri ºi o valoare estimatã la circa 3,2 miliarde de euro, a fost consideratã o alternativã de traversare a munþilor la autostrada Comarnic-Braºov-Fãgãraº.

CNADNR iniþiase la sfârºitul lunii martie procedura pentru revizuirea studiului de fezabilitate aferent autostrãzii Sibiu-Piteºti.

Compania nu a precizat motivul care a stat la baza deciziei anulãrii procedurii de atribuire. Pânã la publicarea articolului, oficialii CNADNR nu au putut fi contactaþi pentru detalii suplimentare.

În documentul companiei sunt invocate articole din ordonanþa de urgenþã 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publicã care prezintã condiþiile în care poate fi opritã procedura de licitaþie.

În luna martie, reprezentanþii CNADNR declarau cã autostrada Sibiu-Piteºti ar putea fi gata în trei ani (2014-2016).
Odatã cu finalizarea tronsonului Sibiu-Piteºti, coridorul IV paneuropean ar fi urmat sã fie gata, pe baza de finanþare din bani europeni.

De altfel, într-un interviu acordat Ziarului Financiar în aprilie a.c., ministrul Transporturilor de la acea vreme, Alexandru Nazare, declara cã miza pentru realizarea tronsonului de autostradã Sibiu-Piteºti este revizuirea studiului de fezabilitate ºi accesarea de bani europeni pentru acesta în exerciþiul 2014-2020.

Nelu Iordache, patronul firmei de construcþii de drumuri Romstrade, a intrat în fibrilaþii dupã ce, ieri, 8 noiembrie 2012, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) i-a reziliat contractul de "Proiectare ºi execuþie Autostrada Nãdlac-Arad ºi drum de legãturã Lot 1, km 0+000 ºI km 22+218".

Parte a Coridorului IV Paneuropean, lotul 1 al Autostrãzii Nãdlac-Arad avea termen de finalizare luna aprilie 2013.

Iatã care era stadiul de finalizare a lucrãrilor pe Coridorul IV la începutul lunii august 2012, potrivit jurnaliºtilor de la gândul.info:

În rubrica de pamflet "Coloana a cincea", revista TIR Magazin a anunþat, încã din ediþia din luna octombrie 2012, iminenþa rezilierii acestui contract. La acea orã erau speculaþii în legãturã cu o presupusã înþelegere între Mircea Pop, directorul general interimar al CNADNR, ºi Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade. Unii susþineau cã se pregãteºte o reziliere frauduloasã a contractului pentru ca, în urma unui proces în instanþã, Romstrade, fãrã sã facã nimic, sã obþinã mai mulþi bani de la CNADNR decât dacã ar fi executat lucrãrile la lotul de autostradã.

Pe de altã parte, alte pãreri din piaþã susþin cã avem de a face cu începutul sfârºitului grupului de firme patronat de Nelu Iordache, din care face parte ºi compania aviaticã low-cost Blue Air. Se pare cã Iordache a luat un credit uriaº din bancã garantând cu acest contract, iar acum se aflã în imposibilitatea de a mai rambursa creditul. Mai mult, el a plãtit bani în avans pentru multe contracte de materiale de construcþii, bani pe care nu mai are ºanse sã îi recupereze prea uºor. Mai mult, grupul de firme al lui Iordache este deja implicat în zeci de procese, prin care o serie de companii îi cer insolvenþa sau falimentul, ºi încetarea relaþiilor de afaceri cu CNADNR i-ar fi fatalã.

Potrivit unei alte ipoteze care circulã prin CNADNR, în spatele documentului de reziliere s-ar ascunde un ºantaj mascat la care o grupare infracþionalã din conducerea CNADNR l-ar supune pe Nelu Iordache. Promotorii acestei idei îºi bazeazã teoria pe faptul cã documentul a fost redactat în mare secret de cãtre Marius Piºtea, consilierul personal al directorului general interimar al CNADNR, fãrã sã fie vãzut de Direcþia Juridicã. Mai mult, pe document existã numai semnãtura lui Mircea Pop, deºi, în cazul unei rezilieri "pe bune", ar fi fost nevoie de semnãturile unui mare numãr de persoane din CNADNR: director juridic, director economic, ºef proiect etc. Pe de altã parte, documentul a fost trimis pe data de 8 noiembrie 2012, în timp ce Mircea Pop era la Braºov la o întâlnire cu angajaþii din teritoriu ai CNADNR. Dupã întâlnire Pop a plecat spre casã, la Cluj, ºi urmeazã sã se întoarcã la CNADNR doar luni, 12 noiembrie, lãsându-l astfel pe Iordache într-un week-end de "fierbere".

Iatã cum aratã transcrierea textului documentului:

"Cãtre: Asocierea SC ROMSTRADE SRL-MONTEADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO SA-SCDONREP CONSTRUCT SRL
În atenþia:D-lui Nelu Iordache- Reprezentant Legal al Antreprenorului
D-lui Liviu Ghiorghe- Coordonator de proiect
Spre ºtiinþã: Asocierea SC VIA DESIGN SRL-OMICRON-AMEPRO SA- SC CONSITRANS S.R.L                   
În atenþia: D-lui Ilie PREDESCU- Dir.departament Consultanþã
D-lui Roman GONZALEZ  SANZ  - Inginer Rezident Senior
Referitor: "Proiectare ºi Execuþie Autostrada Nãdlac-Arad ºi drum de legãturã, Lot 1, Km.0+000-22+218"
Subiect: Înºtiinþare de reziliere a contractului de cãtre beneficiar în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 15.2 din Condiþiile Speciale ale Contractului
Neîndeplinirea obligaþiilor Contractuale de cãtre Antreprenor

Stimaþi domni,
Dupã cum vã este cunoscut, beneficiarul ºi-a manifestat în nenumãrate ocazii nemulþumirea faþã de progresul înregistrat ºi modul defectuos în care Antreprenorul ºi-a îndeplinit obligaþiile contractuale, solicitând adoptarea de mãsuri corective pentru îndeplinirea corespunzãtoare de cãtre Antreprenor a obligaþiilor contractuale. Cu toate acestea, în ciuda faptului cã Beneficiarul ºi-a îndeplinit corespunzãtor obligaþiile contractuale ºi în repetate rânduri au fost acordate termene de remediere mai mult decât rezonabile pentru deficienþele identificate, constatãm cã la 507 zile de la Data de Începere (aproximativ 77% din durata de proiectare ºi execuþie) progresul înregistrat de cãtre Antreprenor în îndeplinirea obligaþiilor referitoare la Documentele Antreprenorului ºi la execuþia Lucrãrilor este total nesatisfãcãtor pentru respectarea Duratei de Execuþie.
Mai mult, în mod nejustificat, la data prezentei se constatã cã:
- Divergenþele apãrute la nivelul Antreprenorului între membrii asocierii nu au fost soluþionate, iar Liderul Asocierii, contrar declaraþiilor ºi a obligaþiei contractuale, nu reuºeºte sã îndeplineascã corespunzãtor obligaþiile asumate de cãtre Antreprenor;
- Antreprenorul nu îºi îndeplineºte obligaþiile de platã faþã de subantreprenori generând astfel blocaje în îndeplinirea corespunzãtoare a obligaþiilor;
- Antreprenorul nu ºi-a îndeplinit obligaþia de a mobiliza pe ªantier numãrul minim de instalaþii ºi echipamente, în special în ceea ce priveºte staþiile de asfalt ºi instalaþiile de forat coloane care ar fi trebuit sã fie disponibile pe ªantier potrivit contractului;
- Antreprenorul a tergiversat elaborarea documentelor necesare conform Legii 255/2010 pentru exproprierea suprafeþelor de teren suplimentare afectate de proiect, fãcând astfel imposibilã finalizarea execuþiei Lucrãrilor pânã la expirarea Duratei de Execuþie;
- Antreprenorul nu a finalizat activitãþile de diagnostic, cercetare ºi descãrcare arheologicã ºi nu a obþinut Certificatele de Descãrcare Arheologicã pentru întregul ªantier, fãcând astfel imposibilã începerea/continuarea oricãror lucrãri pe sectoarele aferente ºi implicit finalizarea acestora pânã la expirarea Duratei de Execuþie;
- Proiectul Tehnic întocmit de cãtre Antreprenor este în continuare incomplet;
- Antreprenorul nu a obþinut Autorizaþia de Construire pentru toate Lucrãrile în conformitate cu proiectul aprobat, iar Documentaþia Tehnicã pentru Autorizare elaboratã de cãtre Antreprenor este necorespunzãtoare, fãcând astfel imposibilã depunerea documentaþiei ºi obþinerea Autorizaþiei de Construire;
- Nu au fost finalizate Lucrãrile de relocare/protejare utilitãþi pentru a permite finalizarea execuþiei lucrãrilor pânã la expirarea Duratei de Execuþie.
În acete condiþii este evidentã intenþia Antreprenorului de a nu continua îndeplinirea obligaþiilor din cadrul Contractului ºi în mod special a obligaþiei de a finaliza toate Lucrãrile pânã la expirarea Duratei de Execuþie a Lucrãrilor.
Ca urmare a evenimentelor ºi circumstanþelor produse, vã transmitem prezenta înºtiinþare potrivit Sub-Clauzei 15.2 cu privire la rezilierea Contractului de cãtre Beneficiar în termen de 14 zile de la data prezentei, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 15.2 subparagraful (a), (, © ºi (g) din Condiþiile Speciale ale Contractului.
Vã solicitãm ca dupã expirarea celor 14 zile sã predaþi Inginerului toate Bunurile solicitate, toate Documentele Antreprenorului ºi orice alte documente de proiectare întocmite de cãtre sau pentru dumneavoastrã, sã respectaþi imediat toate instrucþiunile pe care le veþi primi de la Inginer (i) pentru cesionarea oricãrui contract de subantreprizã, ºi (ii) pentru a proteja viaþa sau proprietatea sau pentru siguranþa Lucrãrilor ºi sã pãrãsiþi ªantierul, dupã cum prevede Sub-clauza 15.2 din Condiþiile Speciale ale Contractului.
Vã rugãm sã luaþi act de faptul cã opþiunea Benficiarului de a rezilia Contractul nu prejudiciazã niciun alt drept al Beneficiarului prevãzut în contract sau alt drept.
Cu stimã,
DIRECTOR GENERAL
Ing. Mircea POP"

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a decis, ieri, sã rezilieze contractul de „Proiectare ºi execuþie la Autostrada Nãdlac-Arad” care însumeazã 22 de kilometri. Romstrade, firma care s-a ocupat de finalizarea acestui tronson aparține omului de afaceri Nelu Iordache.

Porþiunea Nãdlac - Arad reprezintã lotul 1 din Coridorul IV Paneuropean ºi avea termen de finalizare luna aprilie a anului 2013. Valoarea contractului era de 382 de milioane de lei. Deºi porþiunea de autostradã trebuia finalizatã peste numai șase luni, stadiul fizic al lucrãrilor era de numai 5%. Acesta este unul dintre motivele pentru care s-a luat decizia rezilierii contractului.

Ghidul de ºiretlicuri al lui Nelu Iordache. Contractele dubioase cu statul ºi evaziunea fiscalã i-au adus milioane de euro
Datã fiind valoarea foarte mare a contractului - circa 60 milioane de euro - este posibil ca, în viitor, Nelu Iordache, care controleazã și compania aviaticã low-cost Blue Air, sã intre într-un impas financiar.
Prin rezilierea acestui contract, termenul de finalizare a autostrãzii va fi decalat cu ani buni deoarece este nevoie de organizarea unei noi licitaþii, desemnarea unui cîºtigãtor ºi abia apoi reluarea efectivã a lucrãrilor.
TÂLHARI LA DRUMUL MARE
Proiectul de construcþie a autostrãzii Arad-Nãdlac, finanþat ºi de cãtre Uniunea Europeanã, a fost licitat în condiþii considerate de CE ca greºite, astfel cã sunt posibile rezilierea contractului ºi o nouã licitaþie, a afirmat premierul Victor Ponta. „Sectorul Nãdlac-Arad este un proiect care, din pãcate, a fost conceput ºi licitat în condiþii considerate de Comisia Europeanã greºite ºi acolo, din acel motiv în special, Programul Operaþional Sectorial de Transporturi a intrat în faza de presuspendare. Acolo trebuie corecþii financiare ºi posibil rezilierea contractului ºi o nouã licitaþie”, anticipa Ponta la RTV.

Lucrãrile de construcþie de drumuri naþionale ºi autostrãzile sunt întârziate deoarece firmele de construcþii nu dispun de personal ºi utilaje suficiente, pe mãsura contractelor, ºi lucreazã în acelaºi timp pe mai multe ºantiere, rezultã dintr-un raport al Corpului de Control al primului-ministru, citat de Mediafax.

Verificãrile au fost derulate la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale ( CNADNR), pentru identificarea cauzelor care au determinat întârzieri în execuþia lucrãrilor de infrastructurã rutierã aflate în derulare, perioada verificatã fiind 1 ianuarie 2007-31 august 2012.

În urma analizei a 31 de contracte de lucrãri privind reabilitarea/modernizarea ºi construirea de drumuri naþionale ºi autostrãzi în cadrul cãrora au fost înregistrate întârzieri în execuþia lucrãrilor, au fost identificate mai multe cauze, precum insuficienta mobilizare pe ºantier a firmelor de construcþii.

Astfel, deºi pe hârtie prezentau personal suficient ºi utilaje pe mãsura lucrãrilor angajate, în teren situaþia era cu totul alta, generând întârzieri la reabilitarea DN 6 Alexandria- Craiova (lotul 1 în valoare de 140,6 milioane lei fãrã TVA încheiat cu firma Shapir Structures, cu lucrãri care trebuie finalizate în mai 2013 ºi executate în proporþie de 17% în iunie acest an), reabilitarea DN 6 Alexandria - Craiova (lotul 2 de 136,5 milioane lei fãrã TVA, contract încheiat cu asocierea Romstrade, Ezentis Infrastructuras ºi Euroconstruct Trading 98, termen de finalizare în mai 2013 ºi executate la 13% în iunie acest an), constructia variantei de ocolire a municipiului Caracal (contract de 44,4 milioane lei fãrã TVA încheiat cu Romstrade, termen de finalizare în mai 2013 ºi executat la 5% în februarie acest an), reabilitarea DN 76 (contract de 170,8 milioane lei fãrã TVA cu Construct Mod, termen finalizare octombrie 2013 ºi executat la 8% în mai acest an).

Toate aceste contracte, încheiate în perioada 2009-2011, sunt finanþate ºi de cãtre Comisia Europeanã prin programul POS Transporturi.

O alta cauzã majorã a întârzierilor indicatã de inspectori este utilizarea de cãtre constructori a aceloraºi utilaje, dar ºi a acelaºi personal în cadrul mai multor contracte de lucrãri, executate în aceeaºi perioadã de timp. În urma analizei efectuate au fost identificate situaþii în care, în scopul obþinerii contractelor, constructorii au indicat în cadrul unor oferte depuse în proceduri de atribuire diferite faptul cã aceleaºi utilaje ºi acelaºi personal-cheie vor fi utilizate pentru execuþia unor lucrãri de infrastructurã rutierã în ºantiere diferite, în aceeaºi perioadã de timp. Astfel, Romstrade a prezentat aceeaºi instalaþie de preparat mixturi asfaltice în douã oferte care au stat la baza obþinerii contractelor derulate în aceeaºi perioadã, pentru constructþa variantei ocolitoare a municipiului Caracal ºi pentru modernizarea DN 5 Bucureºti- Adunaþii Copãceni. Situaþii asemãnãtoare au fost constatate ºi la firmele Tehnostrade ºi Shapir Structures.

Conform situaþiei din august acest an prezentatã de CNADNR, unii constructori executau în paralel mai multe lucrãri de infrastructurã rutierã, respectiv Romstrade avea în derulare 23 de contracte, Spedition UMB - 19 contracte, Straco Grup - 20 de contracte, Tehnostrade -13 contracte, Strabag AG - 6 contracte, SC Strabag SRL - 10 contracte, DELTA ACM 93 - 10 contracte, JV FCC Construccion - 9 contracte ºi Astaldi Sp.A - 7 contracte.

Raportul a fost transmis Ministerului Transporturilor ºi CNADNR pentru a dispune mãsurile necesare faþã de cele constatate.

În urmã cu aproximativ douã sãptãmâni, Comisia Europeanã a informat autoritãþile române cã a decis sã presuspende cea mai mare parte din trei programe cofinanþate prin fondurile structurale ale UE, respectiv "Transport", "Regional" ºi "Creºterea competitivitãþii economice", România având la dispoziþie douã luni pentru remedierea deficienþelor.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat cã nivelul corecþiilor financiare propuse de Comisia Europeanã pentru programul Transport depãºeºte 350 de milioane de euro, fiind vorba de proiectele derulate de CFR SA ºi Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale.

Ministerul Transporturilor a blocat procesul de recrutare de management privat la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) ºi intenþioneazã sã o transforme în agenþie pentru a nu mai intra sub incidenþa Ordonanþei 109/2011, care reglementeazã ce companii de stat vor avea ºefi din mediul privat, spun surse din piaþã. De altfel, ºi premierul Victor Ponta spunea în urmã cu câteva sãptãmâni cã o soluþie pentru CNADNR ar fi transformarea sa în agenþie, pentru a evita o insolvenþã în cazul companiei.

CNADNR este cea mai importantã companie din subordinea  Ministerului Transporturilor, cu un buget anual de circa 1,5-2 miliarde de euro, fiind ºi una dintre companiile despre care s-a discutat intens în ultimii ani, în contextul în care a avut la dispoziþie miliarde de euro dar în acelaºi timp realizãrile s-au lãsat aºteptate.

Proiectul de introducere a managementului privat la companiile de stat din subordinea Transporturilor a debutat cu stângul, dupã ce la doar o sãptãmânã dupã anunþarea celor ºapte membri ai boardului Tarom ºi a selecþiei lui Heinrich Vystoupil în funcþia de CEO, acesta din urmã s-a retras. Ulterior, belgianul Christian Edouard Heinzmann, 59 de ani, a fost numit CEO al Tarom de cãtre consiliul de administraþie.

Ca în fiecare campanie electoralã, românilor li se promite din nou cã vor putea circula pe sute de noi kilometri de autostradã în urmãtorii patru ani. Programele de guvernare ale USL ºi ARD promit finalizarea unor autostrãzi începute ºi a altora unde încã lucrãrile nu au demarat.

Între acestea se aflã ºi autostrada Comarnic-Braºov (58 km) în cazul cãreia statul a avut mai multe încercãri ratate de a o construi.

Premierul Victor Ponta a declarat duminicã, pentru gândul, cã, în cazul autostrãzii care va lega Comarnic de Braºov, va fi aplicatã o "procedurã specialã", acceptatã la nivel european, astfel încât în 2013 sã fie demarate lucrãrile de construcþie.

"A fost blocatã vechea procedurã care se finaliza în 24 de luni ºi care presupunea sã se facã totul de la zero, fãrã sã se þinã cont de nimic din ce exista deja. Asta însemna alþi bani pentru un alt studiu de fezabilitate, alt proiect. Acum intrãm pe o procedurã specialã, acceptatã de Uniunea Europeanã, în care folosim tot ce a fost, doar reverificat, ºi putem sã o lansãm în ºase luni", a declarat, pentru gândul, premierul Victor Ponta.

Promisiuni de campanie: finalizarea Autostrãzii Transilvania, a autostrãzii Bucureºti-Arad ºi a centurii Bucureºti

USL promite în programul de guvernare, la capitolul "Marile proiecte de investiþii 2013-2016", printre altele, finalizarea autostrãzii Bucureºti-Arad, "pentru a lega România de Europa", a Autostrãzii Transilvania ºi a tronsonului Braºov-Predeal-Comarnic. În plus, USL îºi propune sã demareze proiectul Autostrãzii de Sud Bucureºti- Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timiºoara, a Autostrãzii Vest-Est Târgu Mureº-Iaºi (Ungheni) ºi sã finalizeze centura Bucureºtiului, la profil de autostradã.

Mai mult, în programul de guvernare al USL se mai promite "realizarea coridorului IX paneuropean Bucureºti-Focºani".

Pe de altã parte, programul de guvernare al ARD nu detaliazã capitolul autostrãzi, ci scrie despre "continuarea construcþiei de autostrãzi ºi centuri ocolitoare, conform programului naþional stabilit în anul 2011". În programul de construcþie de autostrãzi din 2011 se arãta cã în execuþie erau 433 de km de autostrãzi, în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Reþeaua de autostrãzi din 2030

Pe de altã parte, românilor li se promit, pânã în 2020-2030, o reþea de 22 de autostrãzi, 38 de drumuri expres în lungime totalã de peste câteva mii de kilometri, poduri noi peste Dunãre, 18 linii de cale feratã convenþionale, cu viteza de pânã la 160 de km/orã pe trasee existente reabilitate, plus linii noi de cale feratã cu viteza de peste 250 de km/orã.

Pe scurt, toate acestea ar putea fi incluse în Master planul de transport, a cãrui primã variantã de lucru a fost publicatã pe site-ul Autoritãþii de Management pentru Programul Operaþional Sectorial Transport (AMPOST).

"Pânã în prezent nu au fost stabilite toate proiectele care urmeazã sã fie prioritizate ºi incluse în Master plan", au precizat pentru gândul oficiali din Ministerul Transporturilor.

În cadrul proiectului, va fi elaboratã ºi strategia de dezvoltare a sistemului naþional de transport, pe termen scurt, mediu ºi lung. Proiectul include ºi o analizã financiarã a programului de implementare pe termen mediu (2015 ºi 2020) ºi pe termen lung (2030).

Contractul pentru elaborarea master planul general de transport a fost acordat, în primãvara acestui an, companiei Aecom Ingenieria ºi va costa 9,5 milioane lei (2,2 milioane euro).

Lista preliminarã a proiectelor din master planul de transport va fi gata în august 2013

Deocamdatã, nu au fost stabilite proiectele prioritare care vor fi incluse în Master plan, varianta preliminarã a listei urmând sã fie prezentatã cel mai târziu în luna august 2013, urmând ca pânã în luna noiembrie 2013 sã fie aprobatã forma finalã a acesteia, dupã cum au precizat, pentru gândul, surse din AMPOST.

"Într-o primã fazã, vor fi identificate cu ajutorul modelului naþional de transport, care va fi elaborat de cãtre Consultant (Aecom Ingenieria n.n) pânã cel mai târziu în luna aprilie 2013, proiectele de transport care vor fi supuse ulterior unei evaluãri. Prioritizarea proiectelor se va realiza în baza evaluãrii dosarelor identificate în faza anterioarã, cu ajutorul analizei cost-beneficiu, luându-se în considerare constrângerile financiare ºi politicile din domeniul transporturilor", a declarat, pentru gândul, Gabriela Teletin, director Direcþia proiecte asistenþã tehnicã din cadrul AMPOST.

Din varianta de lucru a master planului reiese cã, pe lângã analiza cost-beneficiu, în prioritizarea proiectelor se va þine cont ºi de "considerente politice".

La baza realizãrii master planului vor sta ºi planurile naþionale existente aprobate de guvern. Între acestea se numãrã ºi Planul de amenajare a teritoriului naþional - secþiunea I reþele de transport, prevãzut de legea 363/2006. Legea reprezintã o viziune pe termen lung a reþelei de transport din România, fãrã menþionarea unor termene de realizare.

Cum ar putea arãta reþeaua de autostrãzi din România în 2020-2030:

În prezent România are aproximativ 500 kilometri de autostrãzi, iar în construcþie se aflã puþin peste 300 de kilometri. Cea mai mare parte dintre aceºtia este finanþatã din fonduri europene, potrivit Ziarului Financiar.

Recent, însã, Comisia Europeanã a notificat Guvernul de la Bucureºti în legãturã cu intrarea în procedurã de "presuspendare" a majoritãþii axelor prioritare ale Programului Operaþional Sectorial Transporturi, ca urmare a unor deficienþe din cadrul sistemului de gestionare ºi control al acestui program.

Câteva dintre proiectele de autostrãzi care ar putea fi incluse în master planul de transport ºi care sunt menþionate în Planul de amenajare a teritoriului naþional:

1. Nãdlac-Arad-Timiºoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteºti-Bucureºti-Lehliu- Feteºti-Cernavodã-Constanþa;
2. Sibiu-Fagaras-Brasov-Ploieºti-Bucureºti;
3. Timiºoara-Stamora Moraviþa
4. Zalãu-Cluj-Napoca-Turda-Alba Iulia-Sebeº;
5. Lugoj-Caransebeº- Drobeta-Turnu Severin-Filiaºi-Craiova-Calafat
6. Siret-Suceava-Bacãu-Mãrãºeºti-Tiºita;
7. Albiþa-Huºi-Tecuci-Tiºiþa-Buzãu;
8. Bucureºti-Giurgiu
9. Buzãu-Ploieºti;
10. Centura Bucureºti;
11. Centura Constanþa;
12. Bors-Marghita-Zalãu;
13. Turda-Targu Mures-Sighiºoara-Fãgãraº;
14. Petea-Satu Mare-Baia Mare-Miresu Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava;
15. Miresu Mare-Zalãu;
16. Târgu Mures-Piatra-Neamþ-Roman-Târgu Frumos-Iaºi-Sculeni
17. Craiova-Bucureºti;
18. Halmeu-Seini;
19. Arad-Deva;
20. Oradea-Chisineu-Criº-Arad;
21. Varsand-Chisineu-Criº;
22. Giurgiuleºti-Galaþi-Brãila-Slobozia-Cãlãraºi.

Drumuri expres sau cu 4 benzi:
1. Nadlac-Timisoara;
2. Halmeu-Satu Mare-Zalãu;
3. Borº-Oradea-Zalãu;
4. Drobeta-Turnu Severin-Calafat;
5. Simeria-Hateg-Petroºani-Filiaºi;
6. Craiova-Alexandria-Bucureºti;
7. Buzãu-Bucureºti;
8. Baldana-Târgoviºte-Moroieni-Sinaia;
9. Rãdãuþi-Prut-Stefãneºti.

Poduri noi:
- pe Dunãre la: Calafat, Bechet, Turnu Mãgurele, Giurgiu, Cãlãraºi ºi Brãila;
-pe râul Prut la: Galaþi-Giurgiulesti, Falciu, Ungheni ºi ªtefãneºti;
- pe râul Tisa la Sighetu Marmaþiei;
- pe râul Siret la Cosmeºti.

Varianta de lucru a master planului este supusã dezbaterii publice timp de 15 zile, pe site-ul AMPOST, în cadrul procedurii de realizare a evaluãrii de mediu.

În luna aprilie a.c., ministrul Transporturilor de la acea vreme, Alexandru Nazare, a semnat douã proiecte de asistenþã tehnicã pentru dezvoltarea Master Planului General de Transporturi. Cele douã contracte, cu o valoare de circa 16 milioane lei (3,7 milioane. euro), sunt finanþate din fonduri europene nerambursabile. Contractul pentru elaborarea Master Planului General de Transport a fost acordat companiei Aecom Ingenieria ºi va costa 9,5 mil. lei (2,2 milioane euro).

Deºi nu ºi-a respectat contractele, acum ar putea primi milioane de euro de la stat. Românii îºi rup maºinile în gropi

Lucrãri întârziate, muncitori invizibili ºi utilaje fictive. Aºa aratã mare parte din ºantierele pe care lucreazã firma deþinutã de omul de afaceri Nelu Iordache - Romstrade, potrivit unui raport guvernamental. ªi, în loc sã fie pus sã plãteascã daune pentru cã ºi-a bãtut joc de românii care viseazã la drumuri mai bune sau la autostrãzi, omul de afaceri ar putea primi despãgubiri.

De exemplu, contractul încheiat pentru porþiunea Nãdlac - Arad, lotul 1 din Coridorul IV Paneuropean, are termen de finalizare aprilie 2013. Cu toate acestea, stadiul fizic al lucrãrilor este de numai 5%, potrivit Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România.

TÂLHARI LA DRUMUL MARE

Avocaþii Companiei au trimis somaþie pentru rezilierea acestui contract în valoare de 382 de milioane de lei, iar sãptãmâna trecutã au avut loc douã negocieri, în care reprezentanþii Romstrade au cerut daune care pot ajunge la 10 milioane de euro.
Contractul afaceristului Nelu Iordache pentru execuþia autostrãzii Nãdlac – Arad a fost reziliat

Iordache: „Sunt nebuni”

Contactat de EVZ, Nelu Iordache a explicat cã „existã ºi alte instanþe care decid. Vom cere despãgubiri”. ªefii de la drumuri spun cã, în 15 zile, rezilieazã contractul.
Potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, Romstrade a prezentat aceeaºi instalaþie de preparat mixturi asfaltice atât pentru construcþia variantei ocolitoare a municipiului Caracal, cât ºi pentru modernizarea DN 5 Bucureºti- Adunaþii Copãceni. Întrebat dacã este adevãrat, omul de afaceri a replicat: „Sunt nebuni, nu mi-a spus nimeni oficial asta”. Documentul mai aratã cã firma lui Iordache nu îºi plãteºte la timp subcontractorii, „generând astfel blocaje”, ºi nici nu a reuºit sã obþinã toate autorizaþiile de construcþie.

Ghidul de ºiretlicuri al lui Nelu Iordache, REGE AL ASFALTULUI.

Contractele dubioase cu statul ºi evaziunea fiscalã i-au adus milioane de euro
Lucrãrile pe zeci de drumuri sunt întârziate din cauza „Regilor asfaltului”, care prezintã oferte nereale pentru a câºtiga contracte bãnoase, prin firmele: SPEDITION UMB, SC STRACO GRUP, TEHNOSTRADE, STRABAG AG , SC STRABAG SRL , SC DELTA ACM 93 SRL, JV FCC Construccion – ASTALDI Sp.A.

Viaductul de la Aciliu, parte a tronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie, a început sã prindã contur. Construcþia în lungime de circa un kilometru ºi cu o înãlþime maximã de 74 de metri, cât un bloc cu 20 de etaje, trebuie finalizatã în aprilie anul viitor.

Acesta a cel mai lung viaduct construit pânã acum în România. Autostrada va fi suspendatã pe 12 piloni uniþi de grinzi ce cântãresc 380 de tone fiecare.

Pe ºantierul din lotul 3 al tronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie, în lungime de 22 km, italienii de la Impregilo au angajat 100 de oameni. La sudarea ºi montarea traveelor viaductului de la Aciliu lucreazã 35 de muncitori, dintre care opt italieni ºi restul români. Lucrãrile la acest lot au început în 20 iunie anul trecut, odatã cu cele pentru întregul tronson Sibiu – Orãºtie, ºi necesitã o investiþie de 142,7 mil. euro.

Tronsonul de autostradã Sibiu – Orãºtie are o lungime de circa 82 de kilometri ºi va necesita investiþii totale de 605 mil. euro, fãrã TVA, susþinute în proporþie de 85% de cãtre Comunitatea Europeanã ºi restul de 15% de cãtre guvernul român. Tronsonul a fost împãrþit în patru loturi: primul, în lungime de 24 km, a fost atribuit austriecilor de la Strabag, al doilea, de 19 km, consorþiului Straco – Studio Corona, al treilea, de 22 km, italienilor de la Impregilo ºi cel de-al patrulea, în lungime de 17 km, a fost atribuit consorþiului Astaldi – Euro Construct Trading 98 – Astalrom.

Acest tronson face la rândul sãu parte din Autostrada A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport. La finalul lucrãrilor, autostrada ar trebui sã lege Bucureºtiul de Piteºti, Sibiu, Sebeº, Deva, Lugoj, Timiºoara, Arad ºi Nãdlac fãcând legãtura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin.

Licitaþiile contestate sau organizate cu întârziere, schimbãrile de management la conducerea companiei de drumuri fac ca, la începutul iernii, pentru peste 2.000 de kilometri de drumuri naþionale ºi autostrãzi sã nu existe contracte perfectate de curãþare a carosabilului.
 
Mii de kilometri de drumuri naþionale ºi autostrãzi situate în principal în partea de vest a þãrii, dar ºi în jurul Capitalei sau în judeþul Constanþa nu sunt acoperiþi de contracte de deszãpezire, chiar dacã ninsorile au început în anumite zone ale þãrii.

Pe raza Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara (DRDP Timiºoara), care are în coordonare peste 1.900 de kilometri de drumuri naþionale (12% din totalul reþelei), dar ºi autostrada Timiºoara-Arad, nu exista semnat nici un contract la finele sãptãmânii trecute. Potrivit Companiei Naþionale de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi din România (CNADNR), pentru majoritatea ºoselelor din administrarea DRDP Timiºoara au fost selectate firmele care vor face deszãpezirea, însã contractele nu au fost semnate deoarece nu ar fi trecut perioada de zece zile de la desemnarea câºtigãtorului la licitaþiile aferente în care pot fi depuse contestaþii.

În cazul drumurilor naþionale învecinate Devei licitaþia trebuie reluatã. „Cauza pentru care la data de 9 noiembrie 2012 pe anumite sectoare de drumuri naþionale ºi autostrãzi nu au fost încã încheiate contracte de întreþinere pe timp de iarnã este lipsa de interes a societãþilor prestatoare de servicii de deszãpezire (mare parte din firme deþinute de regii asfaltului - n.r.).  Astfel, pentru loturile scoase la licitaþie nu s-au prezentat oferte sau firmele au prezentat oferte neconforme", afirmã CNADNR într-un rãspuns trimis la finele sãptãmânii trecute.

DN1, centura Bucureºti ºi auto­­­s­trada A2 - ºi ele fãrã contracte

­Situaþia de la DRDP Timiºoara nu e unicã. Licitaþiile de deszãpezire vor trebui reluate ºi pe secþia Bucureºti Nord (ce administreazã cel puþin Centura de Nord a Capitalei ºi cel mai aglomerat drum naþional, DN1), precum ºi pentru Autostrada Soarelui (sectoarele Cernavodã Cons­tanþa ºi Centura Constan­þa). Anul trecut, iarna bogatã în precipitaþii a determinat închiderea autostrãzii A2 aproape douã sãptãmâni.

Plângere

Federaþia Operatorilor Români de Transport (FORT) solicitã Guvernului sã verifice de urgenþã starea în care se aflã pregãtirile drumarilor pentru intervenþiile specifice perioadei de iarnã. Potrivit unui comunicat de presã al FORT, nici 5% din stocurile din material antiderapant nu se aflã în depozit, în condiþiile în care normativele cer ca stocurile sã fie la aceastã datã de 50% din total. ªi cu utilajelor situaþia este asemãnãtoare, afirmã FORT.

Lucrãrile la Pasajul ce leagã Colentina de Doamna Ghica se apropie de final. Municipalitatea promite cã acesta va fi dat în folosinþã la sfârºitul anului. Construirea podului a început în 2007, însã lucrãrile au tãrãgãnat fie din cauza exproprierilor, fie din cauza rezilierii contractului, în 2008, cu firma portughezã Lena.

Ca sã blocheze introducerea guvernanþei corporative la CNADNR ºi sã nu fie schimbat din funcþie, directorul general interimar Mircea Pop a creat "pe genunchi" un proiect de Ordonanþã de Urgenþã a Guvernului României. Prin proiect, se propune de fapt transformarea Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România în Agenþie Naþionalã. Cu toate cã Mircea Pop a lucrat în mare secret la acest proiect, jurnaliºtii revistei TIR Magazin au reuºit sã punã mâna pe el.

Trimis pe filierã, documentul nu a primit avizul de la Ministerul Justiþiei. Dacã ar deveni agenþie, Compania de Drumuri nu ar mai putea sã ia credite ºi ar fi silitã sã lucreze numai cu bani de la buget, ceea ce i-ar bloca activitatea ºi mai mult. Pe de altã parte, o astfel de modificare ar presupune schimbarea tuturor documentelor, a tuturor contractelor ºi a tuturor memorandumurilor încheiate de cãtre CNADNR cu organismele finanþatoare.

Mai mult, numai schimbarea hârtiilor cu antet, a ºtampilelor ºi a altor elemente de identitate ar însemna cheltuirea din bani publici a zeci, poate chiar sute de mii de euro.

La o analizã a proiectului vedem cã aºa numita ANDA - Agenþia Naþionalã de Drumuri ºi Autostrãzi, face acelaºi lucru pe care îl face CNADNR, cu acelaºi numãr de angajaþi.

Proiectul de OUG a fost fãcut cu atât de multã superficialitate încât, la articolul 12 se vorbeºte brusc despre ANIR, probabil prescurtarea primei variante de denumire (Agenþia Naþionalã de Infrastructurã Rutierã), care a fost între timp abandonatã.

În fapt, transformarea CNADNR în ANDA nu are nici o justificare. În noua variantã, instituþia va avea acces la bani mai puþini, pe care îi vor prãdui aceeaºi oameni, numiþi ºi controlaþi politic.

Polonia dispune de aproximativ 1.300 de kilometri de autostrãzi ºi peste 1.000 de kilometri de drumuri expres, în timp ce România are doar 516 kilometri de autostrãzi deschise circulaþiei, aici fiind incluse ºi centurile ocolitoare cu profil de autostradã.

Pentru construcþia de autostrãzi, Polonia a beneficiat în ultimii cinci ani de aproximativ 6 miliarde de euro din fonduri europene. În primii trei ani ai actualului exerciþiu bugetar european, în Polonia au fost construiþi 600 de kilometri de autostradã, potrivit datelor Ministerului Dezvoltãrii Regionale din aceastã þarã.

În schimb, între 2007 ºi 2012, România a cheltuit 4 miliarde de euro pe autostrãzi, suficienþi pentru 800 km, dar a fãcut doar 267 km, potrivit unor calcule realizate de Ziarul Financiar.

Reprezentanþii Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC) susþin cã lipsa fondurilor pentru cofinanþarea proiectelor europene, birocraþia excesivã, lipsa de transparenþã, absenþa stimulentelor fiscale pentru agenþii economici, precum ºi lipsa de voinþã politicã reprezintã câteva dintre cauzele care îngreuneazã dezvoltarea infrastructurii din România.
Polonia a investit mult în infrastructurã, mai ales în perioada de dinainte de organizarea Campionatul European 2012, eveniment care a însemnat un pas uriaº în infrastructura Poloniei ºi a Ucrainei, a declarat pentru gândul Rãzvan Niculescu-Aron, prim vicepreºedinte al Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC).

Constructorii se aºteaptã la o "catastrofã"

Prim vicepreºedintele Patronatului Societãþilor din Construcþii este de pãrere cã în România infrastructura nu a fost consideratã niciodatã un domeniu prioritar. "Bine ar fi sã învãþãm din experienþa altor state. Polonia este unul dintre ele. De asemenea, Germania investeºte masiv în continuare în infrastructurã, iar astfel se creeazã locuri de muncã ºi se rezolvã ºi o problemã socialã. Dezvoltarea infrastructurii ar duce ºi la dezvoltarea altor sectoare de activitate", spune Niculescu-Aron.

El crede cã în primãvarã în România se va înregistra o adevãratã "catastrofã", multe firme de construcþii riscând sã intre în faliment, unul dintre motive fiind arieratele statului. "Multe dintre societãþile de construcþii de dimensiuni medii din România se confruntã cu mari probleme. (...). Întârzierile la plata facturilor ajung sã depãºeascã uneori un an. Firmele care au luat credite de la bãnci nu-ºi mai pot plãti ratele, iar subantreprenorii de specialitate nu mai pot fi plãtiþi", a declarat pentru gândul Rãzvan Niculescu-Aron.

Exemplul Poloniei: autostrãzi construite cu fonduri europene

Autostrãzile construite cu fonduri europene au schimbat Polonia ºi au contribuit la reducerea decalajului faþã de economiile occidentale, se aratã într-o analizã realizatã de AFP.

Reþeaua polonezã de autostrãzi este încã slab dezvoltatã - circa 1.300 de kilometri de autostrãzi ºi peste 1.000 de kilometri de drumuri expres - comparativ cu restul Europei, însã datoritã fondurilor europene, Polonia reduce treptat acest decalaj, potrivit AFP.

De exemplu, autostrada care leagã Varºovia de Berlin a fost finalizatã la timp pentru deschiderea în luna iunie a campionatului de fotbal Euro 2012, organizat de Polonia ºi Ucraina. Aceastã autostradã urmeazã sã fie prelungitã cãtre est, în direcþia Moscovei.

Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale ºi de coeziune, în perioada 2007-2013, cu alocãri de 67,3 miliarde de euro, ºi se opune oricãrei reduceri a viitorului buget al UE.

Pentru a accelera absorbþia fondurilor europene, premierul Victor Ponta a anunþat cã, imediat ce USL câºtigã alegerile parlamentare din 9 decembrie, va prelua modelul polonez ºi va propune înfiinþarea unui minister al fondurilor europene, care sã coordoneze toate autoritãþile de management aflate acum sub controlul ministerelor.

La sfârºitul lunii octombrie, Comisia Europeanã a declanºat oficial procedura de presuspendare a fondurilor pe programele operaþionale Regional, Transporturi ºi Competitivitate. Pentru cele trei programe, pentru care CE a declanºat procedura de presuspendare, þara noastrã avea alocate aproape 10 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013.

CNADNR a investit 4,1 miliarde de euro în autostrãzi în cinci ani

În România, în perioada 2007-2012, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) a avut la dispoziþie peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrãzi ºi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naþionale, potrivit unor date obþinute de Ziarul Financiar. În aceeaºi perioadã, reþeaua de ºosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrãzi ºi circa 1.500 de kilometri de drumuri naþionale reabilitate ºi variante de ocolire.

În prezent România are circa 516 kilometri de autostrãzi, inclusiv variante de ocolire la standard de autostradã, aproape jumãtate din aceºtia fiind deschiºi circulaþiei în ultimii ºase ani, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã.

România se aflã pe ultimul loc din punct de vedere al numãrului de kilometri de autostrãzi din UE. În 2011 în România au fost inauguraþi aproximativ 70 km de autostrãzi. În vara acestui an a fost deschisã circulaþia pe mai mult de 100 km, pe rutele Bucureºti-Ploieºti, Cernavodã-Medgidia-Constanþa ºi varianta de ocolire a Constanþei. Recent a fost inaugurat un tronson de 9,5 km din Timiºoara-Lugoj.

Pe de altã parte, premierul Victor Ponta a declarat cã autostrada Cernavodã-Medgidia (19,5 km), care în varã a fost deschisã traficului doar la o bandã pe fiecare sens de mers, urma sã fie deschisã circulaþiei pe ambele sensuri la jumãtatea lunii noiembrie.

Românii comparã de ani de zile modul de lucru al constructorilor autohtoni cu al celor din vestul Europei. De ce la ei se poate ºi la noi nu? Rãspunsul la aceastã întrebare poate fi gãsit cu uºurinþã luând ca exemplu tronsonul de autostradã Nãdlac-Arad, parte a Coridorului IV pan-european de transport.

Mult aºteptata legãturã dintre România ºi Ungaria, pe care ar fi trebuit sã o asigure tronsonul Nãdlac-Arad, poate fi tratatã ca material didactic la lecþia: Cum lucreazã strãinii ºi cum lucreazã românii în materie de infrastructurã.

Tronsonul Nãdlac-Arad, în lungime de 38,8 kilometri, a fost împãrþit în douã loturi de 22km, respectiv 16 km. În aceeaºi zi, 20 mai 2011, au fost atribuite ambele lucrãri. Primul lot Nãdlac – Pecica unui consorþiu format din Romstrade, Monteadriano ºi Donrep Construct, iar cel de-al doilea austriecilor de la Alpine.

Austriecii se apropie de finalizarea lucrãrilor ºi sunt în grafic pentru predarea autostrãzii cãtre autoritãþile române în primãvara anului viitor, pe când consorþiul condus de constructorii români a realizat doar 20% din lucrãri, motiv pentru care s-a decis rezilierea contractului în valoare de 115,8 mil. euro.

Într-adevãr, austriecii vor încasa mai mult pe un lot puþin mai scurt, respectiv 124,45 mil. euro – ceea ce înseamnã 7,7 mil. euro pe kilometru de autostradã, faþã de 5,2 mil. euro pe kilometru cât promiseserã constructorii români pentru primul lot, dar diferenþele sunt mult mai mari în privinþa realizãrilor efective.

Pe parcursul sãptãmânii trecute, muncitorii unui subcontractor al consorþiului condus de Romstrade, firma de construcþii a omului de afaceri Nelu Iordache, au protestat pentru cã firma la care lucreazã nu le-a plãtit salariile din luna iunie. De cealaltã parte, reprezentanþii Romstrade au anunþat cã au de încasat bani de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) pentru lucrãrile efectuate, motiv pentru care s-a ajuns la acest blocaj.

Mai mult, premierul Victor Ponta a afirmat vinerea trecutã cã proiectul de construcþie a autostrãzii Arad-Nãdlac, finanþat ºi de cãtre Uniunea Europeanã în proporþie de 85%, a fost licitat în condiþii considerate de Comisia Europeanã ca fiind greºite. Acest cumul de factori a condus la decizia de reziliere a contractului cu Romstrade ºi organizarea unei noi licitaþii.

Încã odatã, punerea în funcþiune a unui tronson de aproape 39 de kilometri este amânatã, deºi austriecii de la Alpine au demonstrat cã s-ar fi putut finaliza cu mai bine de jumãtate de an înainte de termenul stabilit.  Aceasta ar fi așadar a doua oarã când un tronson de autostradã este finalizat înainte de termen, dupã ce primul lot al autostrãzii Timișoara-Lugoj, construit de firma lui Umbrãrescu, a fost deschis înainte de termen.

Lucrãrile de construcþie de drumuri naþionale ºi autostrãzile sunt întârziate deoarece firmele de construcþii nu dispun de personal ºi utilaje suficiente, pe mãsura contractelor, ºi lucreazã în acelaºi timp pe mai multe ºantiere, rezultã dintr-un raport al Corpului de Control al primului-ministru în care s-au analizat lucrãrile de infrastructurã cu întârzieri în perioada 1 ianuarie 2007-31 august 2012.

Numai în august anul acesta, Romstrade avea în derulare 23 de contracte, Spedition UMB - 19 contracte, Straco Grup – 20 de contracte, Tehnostrade -13 contracte, Strabag AG – 6 contracte, SC Strabag SRL – 10 contracte, DELTA ACM 93 - 10 contracte, JV FCC Construccion – 9 contracte ºi Astaldi Sp.A – 7 contracte.

Porþiunea de 20,5 km dintre Medgidia ºi Cernavodã de pe Autostrada A2 , pe care deocamdatã se circulã doar pe o bandã, va fi inauguratã în prezenþa premierului Victor Ponta ,în data de 29 noiembrie.

Surse din PSD Constanþa spun cã la evenimentul de inaugurare a circulaþiei pe ambele cãi , sunt aºteptaþi membri ai executivului , candidaþii USL din Constanþa, conducerea CNADNR ºi constructorul autostrãzii Cernavodã –Medgidia, consorþiul  Max Boegl-Astaldi.

Reprezentanþi ai constructorului au declarat pentru EVZ cã în data de 28 noiembrie , se întruneºte comisia tehnicã de recepþie pentru semnarea documentelor prin care se confirmã terminarea lucrãrilor ºi preluarea de cãtre beneficiar ,CNADNR, a exploatãrii tronsonului Medgidia-Cernavodã. Tot ei au confirmat ºi prezenþa pe 29 noiembrie , la inaugurare , a oficialilor guvernamentali.

Campania electoralã pare sã fi rezolvat ºi problemele financiare , chiar ºi  cele referitoare la plata subcontractorilor. „ Aceste douã lucrãri de succes ,  tronsonul Constanþa-Medgidia ºi tronsonul Medgidia-Cernavodã , au arãtat puterea consorþiului care le-a construit dar ºi susþinerea financiarã din partea beneficiarului , nu avem obiecþii din acest punct de vedere „ au þinut sã sublinieze constructorii. Pânã în data de 4 ianuarie 2013, termenul contractual de finalizare a lucrãrii, se efectueazã ultimele retuºuri printre care ºi montarea camerelor de supraveghere , multe dintre ele find deja amplasate dar nu sunt racordate la reþeau electricã.

Dezinteres total pentru deszãpezirea A2 ºi A4   

CNADNR este însã o altã grijã pentru A2 Constanþa-Cernavodã ºi A4 ,centura de ocolire a Constanþei.  Pânã la aceastã orã, deºi se ofereau prin atribuire directã, nicio firmã nu s-a arãtat interesatã sã încheie contracte de deszãpezire pentru iarnã.  CNADNR a renunþat sã se mai ocupe de selectarea firmelor ºi a  transferat sarcina cãtre Direcþia Regionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale Constanþa.

„ De la 1 noiembrie ºi pânã acum am avut patru încercãri  de atribuire a contractelor de deszãpezire pentru cele douã autostrãzi ºi nu s-a prezentat nimeni” a declarat pentru EVZ directorul Direcþiei Regionale Constanþa ,Marian Dima. El spune cã a trimis oferte cãtre 25 de firme care se ocupã de deszãpezire ºi sperã cã „vineri când mai încercãm odatã, sã avem mãcar o înscriere”. Dacã nici vineri nu va apãrea vreo firmã interesatã, „ vom fi nevoiþi sã folosim utilajele proprii care însã sunt insuficiente pentru cã trebuie sã acopere drumurile din toate cele cinci judeþe ale Regionalei de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale Constanþa”.

Un sfert de veac. De atât a fost nevoie pentru ca România sã termine autostrada de 211 kilometri care leagã Bucureºtiul de Constanþa. Primul tronson, Cernavodã-Feteºti, a fost inaugurat în 1987. Pe 29 noiembrie 2012 va fi dat în folosinþã ºi ultimul tronson: Cernavodã-Medgidia, scrie românialibera.ro.

Pe acesta se circulã în prezent pe câte un singur sens, iar pe 29 noiembrie este anunþatã ºi deschiderea celorlalte douã sensuri. Informaþia a fost furnizatã neoficial de cãtre reprezentanþii constructorului. Surse din PSD au confirmat data ºi au afirmat cã la tãierea panglicii este aºteptat prim-ministrul Victor Ponta, alãturi de parlamentari ºi candidaþi USL. Victor Ponta a fost prezent ºi la inaugurarea actualelor douã sensuri de mers între Cernavodã ºi Medgidia pe 19 iulie, mai scrie romanialibera.ro.

O vizitã realizatã sãptãmâna trecutã pe traseul autostrãzii ar fi demonstrat oricãrui ºofer cã lucrãrile sunt gata. Stratul de uzurã este turnat, despãrþitoarele de drumuri sunt montate, marcajele rutiere ºi panourile sunt de asemenea prezente. Echipele de muncitori mai aveau de lucru numai la consolidarea malurilor de pãmânt. Existã voci care spun cã inaugurarea oficialã ar fi amânatã pentru ultimele zile de campanie electoralã, mai aratã sursa citatã.

Dupã prima inagurare, cea a tronsonului Feteºti-Cernavodã din 1987, lucrãrile au bãtut pasul pe loc mulþi ani. Au trecut aproape 20 de ani pânã când a fost gata o nouã porþiune importantã. Vorbim despre aprilie 2006 ºi despre bucata dintre Cernavodã ºi Constanþa. Tronsonul dintre Cernavodã ºi Constanþa a fost împãrþit în douã. Cel care se va inaugura sãptãmâna viitoare fusese licitat ºi câºtigat iniþial de francezii de la Colas, dar contractul a fost reziliat ºi licitaþia reluatã. Actualii constructori, nemþii de la Max Boegl ºi italienii de la Astaldi, au ca termen contractual de finalizare data de 3 ianuarie 2013. Costul total al acestei porþiuni este de 116 milioane.

Autostrada Soarelui va fi inauguratã oficial ºi definitiv în ziua de joi, 29 noiembrie. Ultimul tronson Cernavodã - Medgidia, al cãrui termen de finalizare era ianuarie 2013, va fi deschis circulaþiei pe ambele cãi de drum. De la eveniment nu vor lipsi liderii USL Victor Ponta ºi Crin Antonescu.

La evenimentul de joi, 29 noiembrie, vor participa premierul Victor Ponta, preºedintele Senatului Crin Antonescu ºi ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Liderii USL vor sosi cu elicopterul la Cernavodã, la ora 15, iar vizita tronsonului va dura o orã.

La 19 iulie, circulaþia s-a deschis pe o singurã cale (pe douã sensuri, dus ºi întors) pe ultimul tronson al Autostrãzii Soarelui, Cernavodã - Medgidia.

Pe cei 20 de kilometri se circula în regim de drum naþional, astfel cã viteza de deplasare a fost limitatã la 80 de kilometri la orã. Execuþia la ultimul tronson A2 a început la finele lui 2011.

Tronsonul Cernavodã - Medgidia (20 de kilometri) continuã cu Medgidia - Murfatlar (16 kilometri), ce face legãtura cu Murfatlar - Valu lui Traian (14 kilometri).

De la Valu lui Traian, drumul spre litoral continuã cu Varianta de ocolire a Constanþei (7 kilometri), ce iese în nodul rutier de la Agigea, de pe ºoseaua Constanþa - Mangalia (DN 39).

Odatã cu finalizarea Autostrãzii Soarelui, timpul de cãlãtorie între Bucureºti ºi Constanþa va fi redus de la 2 ore ºi 30 de minute, la 1 orã ºi 51 de minute.

Întregul tronson Cernavodã - Constanþa costã 1.486.158.338 lei (fãrã TVA), dintre care 297.232.537 lei reprezintã contribuþia nerambursabilã a Uniunii Europene, diferența fiind asiguratã de Guvernul României și BEI.

Primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureºti-Ploieºti, care ar trebui sã facã conexiunea între Capitalã ºi centurã ºi care ar transforma aceastã ºosea într-una cu adevãrat utilã, au rãmas fãrã finanþare. Nu se ºtie când ºi cu ce bani vor fi reluate lucrãrile. 

"Subsecþiunea între km 0 ºi km 6,5 (de pe tronsonul Bucureºti-Ploieºti - n.red.) are un stadiu fizic de 11%. Lucrãrile de construire au fost suspendate din cauza insuficientei alocãri bugetare", potrivit informaþiilor furnizate de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) cãtre ZF.

Deºi în aceastã varã a fost deschisã circulaþiei porþiunea de autostradã între ºoseaua de centurã (în dreptul localitãþii ªtefãneºtii de Jos) ºi Ploieºti, mulþi au criticat utilitatea acestei autostrãzi, în contextul în care este mai lungã decât porþiunea din DN 1 ce leagã Capitala de Ploieºti, astfel cã timpii de parcurgere rãmân aceiaºi. Recent, Adrian Mihai, unul dintre cei trei acþionari ai firmei Fan Courier, cea mai mare companie de curierat cu capital autohton, declara la ZF LIVE cã autostrada Bucureºti-Ploieºti nu este "împlinitã", în condiþiile în care tronsonul de 6,5 kilometri ce ar trebui sã lege Bucureºtiul de ºoseaua de centurã ºi, mai departe, de A3 Bucureºti-Ploieºti, nu este finalizat.

"Bugetul alocat autostrãzii Bucureºti-Ploieºti a fost consumat, iar lucrãrile sunt suspendate din cauza lipsei de prevedere bugetarã. Programul de lucrãri va fi revizuit în funcþie de bugetul ce va fi alocat în anul 2013", potrivit CNADNR, care nu a oferit însã un termen estimativ privind finalizarea integralã a tronsonului de 6,5 kilometri, situat între ªoseaua Petricani ºi centura Capitalei. Valoarea lucrãrilor care mai tre­buie executate pe cei 6,5 kilometri de autostradã este de circa 40 de milioane de euro, echivalentul a circa 25% din valoarea totalã a contractului pentru autostrada Bucureºti-Moara Vlãsiei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la CNADNR.

Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetarã din aceastã varã aproape 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro), iar cei mai mulþi bani, circa 516 milioane de lei (117,3 milioane de euro), au fost "ºterºi" de la drumuri, fapt ce pune în pericol derularea proiectelor de infrastructurã rutierã. De altfel, prima "victimã" a fost centura Capitalei, care a rãmas cu o finanþare de doar 3 milioane de euro pentru 2012, iar contractele pentru reabilitarea ei sunt suspendate pânã în momentul în care vor fi din nou bani. Situaþia se repetã ºi în cazul porþiunii de 6,5 kilometri de pe autostrada Bucureºti-Ploieºti.

Veºti bune nu vin nici dinspre celelalte tronsoane de autostrãzi: cele mai importante zece ºantiere de autostrãzi au înaintat în medie cu circa 4,1% în perioada 1 octombrie - 1 noiembrie, aproape la jumãtate faþã de luna precedentã, chiar dacã luna octombrie a fost una destul de caldã ºi, astfel, favorabilã lucrãrilor de construcþie.

Cel mai important avans, de 9,7%, l-a înregistrat primul lot al autostrãzii Lugoj-Deva, contruit de italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte d'Acqua ºi Cossi Costruzioni. Autostrada ar trebui sã fie gata în primãvara anului viitor, iar în prezent este construitã în proporþie de 42%. Un ritm de construcþie destul de important l-a avut ºi autostrada Cernavodã-Medgidia, care de altfel ar trebui finalizatã integral pânã la finalul acestui an. Dupã ce a avansat cu circa 8% în perioada 1 octombrie - 1 noiembrie, autostrada Cernavodã-Medgidia, construitã de italienii de la Astaldi ºi de nemþii de la Max Boegl, a ajuns la un stadiu de execuþie de circa 93%.

O situaþie deosebitã se regãseºte în cazul primului lot al autostrãzii Nãdlac-Arad. Dupã aproape un an în care ritmul de construcþie a fost destul de redus, CNADNR a decis sã rezilieze contractul din cauza întârzierilor cu care se lucra. Constructorii Romstrade (firmã controlatã de Nelu Iordache), Monteadriano Engenharia e Construcao (Portugalia) ºi Donrep Construct (Dragoº Niculae) au apãsat pedala de acceleraþie în ultimele douã luni, ajungând de la un stadiu de execuþie de circa 7% la aproape 28%, dar chiar ºi aºa avansul nu a fost suficient, în contextul în care potrivit contractului autostrada ar fi trebuit sã fie gata în aprilie anul viitor. Deocamdatã CNADNR nu a anunþat când va fi reluatã licitaþia pentru construcþia acestui tronson de autostradã.

La polul opus, ºantiere precum Suplacu de Barcãu-Borº, contruit de americanii de la Bechtel, sau varianta de ocolire a Constanþei, realizatã de spaniolii de la FCC Construccion în asociere cu italienii de la Astaldi, au stagnat în luna octombrie.

Primii 6,5 kilometri ai autostrãzii A3 Bucureºti-Ploieºti vor porni din ªoseaua Petricani ºi vor ajunge în Centura Capitalei, în dreptul localitãþii ªtefãneºtii de Jos., potrivit traseului complet al autostrãzii Bucureºti-Ploieºti, ce apãrea în urmã cu o lunã pe Google Maps. Între timp, traseul a fost scos de pe Google Maps.

Romstrade, firma care se ocupa, pânã acum câteva zile, de realizarea autostrãzii Nãdlac-Arad, lotul I, se aflã pe locul doi într-un top al celor mai multe fonduri încasate de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR).

Drumarii au plãtit societãþii conduse de Nelu Iordache nu mai puþin de 89,3 milioane de euro în primele 10 luni ale acestui an, dar lucrãrile au întârziat sã aparã. Iar cea mai mare problemã o reprezintã chiar autostrada Nãdlac-Arad, lotul I, care a fost realizatã doar într-un procentaj de 20 la sutã, deºi, conform graficului de execuþie, pânã în prezent ºoseaua trebuia sã fie gata în proporþie de 70 la sutã.

În topul firmelor care au încasat bani mulþi anul acesta de la CNADNR se aflã ºi asocierea FCC Construccion – Porr, care au primit 36,1 milioane de euro pentru varianta de ocolire a municipiului Arad, dar ºi asocierea FCC Construccion – Astaldi, care au încasat 35 de milioane de euro pentru realizarea autostrãzii Arad-Timiºoara. În sfârºit, austriecii de la Alpine Bau au primit 32,5 milioane de euro pentru realizarea lotului II al autostrãzii Nãdlac-Arad, tronson care se aflã în grafic în ceea ce priveºte lucrãrile ºi care este programat a fi finalizat în primãvara anului 2013.

Astazi, a avut loc la sediul Institutiei Prefectului Judetul Prahova, o intalnire cu reprezentanti ai C.N.A.D.N.R. la care au fost discutate aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii rutiere in judet si posibilitatea asigurarii fluentei traficului in conditii de siguranta a circulatiei pe reteaua de drumuri nationale.
La intalnire au participat Marius Sersea, prefectul judetului Prahova, Mircea Cosma, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Rodica Paraschiv, subprefectul judetului, Adrian Dumitru, primarul comunei Blejoi, Mircea Pop, director general C.N.A.D.N.R., Nicoleta Davidescu, director C.N.A.D.N.R., Valerian Manta, sef Sectie Drumuri Nationale Ploiesti.
Pentru anul 2013 a fost stabilita necesitatea realizarii unui acces pe autostrada A3 in zona pasajului situat pe drumul judetean DJ100B, lucrare ce va fi finantata de Consiliul Judetean Prahova, C.N.A.D.N.R. urmand sa puna la dispozitie documentatia tehnica a pasajului si sa emita toate avizele si autorizatiile necesare.
C.N.A.D.N.R. va demara in anul 2013 lucrarile pentru largirea drumului national DN1B in zona Liceului Agroindustrial Barcanesti.
Pentru realizarea unei legaturi intre drumurile nationale DN72 si DN1 in zona „Real”, Consiliul Judetean Prahova si Consiliul Local Blejoi vor definitiva documentatia tehnico-economica in vederea realizarii obiectivului de investitii.
C.N.A.D.N.R. va sprijini autoritatile in vederea obtinerii avizelor si autorizatiilor de amplasare a sensului giratoriu de la intersectia drumului judetean DJ236 cu DN1B, lucrare ce se va realiza in parteneriat intre Consiliul Judetean Prahova, Consiliul Local Blejoi si S.C. Ploiesti Shopping Center.
Primarul comunei Blejoi a prezentat proiectul de modernizare al intesectiei DN1A – DN1B, zona „Rompetrol”, proiect ce urmeaza a fi analizat de catre C.N.A.D.N.R., in vederea stabilirii modului de participare al C.N.A.D.N.R. la realizarea investitiei.
Inafara acestor obiective, s-au mai discutat, in vederea promovarii viitoare, urmatoarele lucrari:
• Pasaj suprateran la intersectia dintre DJ101I si DN1, pentru realizarea accesului spre zonele de parc industrial;
• Pasaj intrare in municipiul Ploiesti in zona de nord pentru separarea traficului comercial de traficul usor, de tranzit;
• Largirea la trei benzi a drumului national DN1A in vederea asigurarii unei cai facile de acces pe perioada executiei lucrarilor la autostrada Ploiesti – Brasov;
• Modernizarea drumului judetean DJ102I Campina – Valea Doftanei – Sacele ca varianta pentru traficul usor, pe perioada executiei lucrarilor la autostrada Ploiesti – Brasov.
Domnul Mircea Pop, directorul general al C.N.A.D.N.R., a asigurat autoritatile judetene si locale de sprijinul companiei privind avizarea documentatiilor si a confirmat faptul ca la nivelul acesteia au fost luate masuri pentru realizarea lucrarilor de punere in siguranta a tronsonului de drum DN1, zona Poiana Campina – Cornu.
De comun acord partile au convenit sa se intalneasca trimestrial pentru a analiza modul de realizare a masurilor stabilite.

Procurorii DNA efectueaza, joi, perchezitii la firmele Romstrade si Blue Air, ambele controlate de omul de afaceri Nelu Iordache. Dosarul vizeaza lucrari de utilitate publica efectuate de firma Romstrade la care au fost folosite si fonduri europene, relateaza reporterul TVR Alex Costache. Mai exact, dosarul ar viza o deturnare de fonduri de 6 milioane de euro la constructia primului tronson al autostrazii Arad-Nadlac, adjudecata de asocierea romano-portugheza Romstrade-Monteadriano, potrivit unor surse din cadrul Departamentului de Lupta Anti-Frauda. CNADNR a reziliat pe 22 noiembrie contractul pentru construirea primului tronson al autostrazii, principalul motiv invocat fiind intarzierea lucrarilor.
UPDATE (ora 9:20): Omul de afaceri Nelu Iordache a confirmat, pentru B1 Tv, ca la firmele sale se fac perchezitii DNA, refuzand sa faca alte comentarii.
Vom reveni cu amanunte.

Pe 22 noiembrie, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a anuntat ca a reziliat contractul pentru construirea primului tronson al autostrazii Nadlac-Arad, incheiat cu o asociere din care face compania Romstrade, detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul principal fiind intarzierea lucrarilor.

Directorul general al CNADNR, Mircea Pop , declara pe 9 noiembrie, pentru Mediafax,ca a fost notificat constructorul, iar rezilierea de facto a contractului va fi operata in termen de 15 zile. El a precizat atunci ca motivul principal al rezilierii contractului este reprezentat de intarzierile in executie, proiectul fiind in prezent la stadiul de 20%, fata de 70%, cat ar fi fost indicat.

Pop a adaugat insa ca exista si alte motive pentru rezilierea contractului. "Este un complex de imprejurari, mai amplu", a precizat seful CNADNR.

Premierul Victor Ponta a afirmat atunci ca proiectul de constructie a autostrazii Arad-Nadlac, finantat si de catre Uniunea Europeana, a fost licitat in conditii considerate de Comisia Europeana ca fiind gresite, astfel este posibila rezilierea contractului si organizarea unei noi licitatii.

In luna iulie, Mediafax informa ca oficialii Comisiei Europene pregatesc o scrisoare de intrerupere a uneia dintre platile solicitate de catre CNADNR pentru un contract de constructie a autostrazii Arad-Nadlac in contextul in care au fost identificate "iregularitati si suspiciuni de frauda".

Constructia autostrazii Nadlac-Arad a fost impartita in doua loturi, pe o distanta totala de apropae 39 kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea romano-portugheza Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro, iar lotul al doilea revine companiei germane Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.

Finantarea era asigurata din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Lucrarile au inceput in toamna anului trecut, termenul de finalizare a ambelor tronsoane ale Autostrazii Nadlac-Arad fiind anul 2013.

În cei 11 ani de construire a Autostrãzii A2 Bucureºti-Constanþa, România a cheltuit peste 750 de milioane de euro cu aceste lucrãri. Fiecare dintre cei 184 de kilometri construiþi dupã Revoluþie a costat câte 4,1 milioane de euro, adicã 4.100 de euro pe metru, iar viteza medie de execuþie a fost de 45 de metri pe zi.

„Vedeta“ infrastructurii rutiere postdecembriste începuse bine în anul 2001, când au demarat lucrãrile pe primele tronsoane, între Bucureºti ºi Drajna. În trei ani au fost gata cei aproape 100 de kilometri, la costuri de aproape trei milioane de euro/kilometru.
Apoi au început tergiversãrile. La  urmãtorul tronson, de 36,6 kilometri, între Drajna ºi Feteºti, lucrãrile au durat ºase ani. Au început în 2003 ºi s-au finalizat abia în 2009. Construirea acestui segment a costat 54,5 milioane de euro, adicã puþin sub douã milioane de euro/kilometru, pentru cã tronsonul este amplasat practic pe teren întins.
În paralel, pe tronsonul de 25 de kilometri din zona Feteºti-Cernavodã, finalizat în vremea lui Ceauºescu (1987), au fost reabilitate carosabilul ºi viaductele, lucrãri care au costat în total 26,8 milioane de euro ºi au durat cinci ani.

Doi metri pe orã

Cât priveºte viteza de construire, unele tronsoane au fost executate într-un ritm de numai 16 metri pe zi, pentru ca la altele sã se ajungã ºi la 80 de metri pe zi (media europeanã este de 95-100 de metri pe zi, iar vârfurile clasamentului trec de un kilometru pe zi). Media generalã pentru Autostrada Soarelui (184 de kilometri în cele 4.000 de zile ale ultimilor 11 ani) este de 45 de metri pe zi, adicã mai puþin decât jumãtate din lungimea unui teren de fotbal. Sau, continuând calculele, mai puþin de doi metri pe orã.

Lecþia albanezã

Cea mai bunã comparaþie financiarã pentru Autostrada Soarelui este ruta construitã de Bechtel împreunã cu subcontractorul turc Enka (acelaºi cuplu care s-a ocupat ºi de Autostrada Transilvania), de la portul albanez Durres pânã în Kosovo.

Cei 170 de kilometri au costat în total un miliard de euro, adicã aproximativ 5,8 milioane de euro/kilometru, dar, atenþie, magistrala rutierã albanezã strãbate munþi ºi traverseazã prãpãstii. Autostrada despre care vorbim are patru benzi pe toatã lungimea, 29 de poduri ºi viaducte, plus douã tuneluri gemene de 5,5 kilometri. ªi, din nou atenþie, a fost finalizatã în patru ani. Respectând proporþiile, acelaºi tronson ar costa aproape dublu în România, dacã ne amintim de ultimele estimãri pentru Autostrada Transilvania (5 miliarde de euro pentru 415 kilometri, tot în zonã muntoasã ºi deluroasã.

Distanþe astronomice faþã de campionii Europei
                                                                                                 
Campionii europeni ai construcþiei de autostrãzi afiºeazã cifre ameþitoare. Spaniolii, spre exemplu, au reuºit în ultimii 20 de ani sã dea în exploatare circa 8.800 de kilometri (aºadar, o medie de 440 de kilometri pe an). ªi francezii se aflã în top, reþeaua lor de autostrãzi mãrindu-se cu 4.250 de kilometri în ultimii 20 de ani (peste 212 kilometri/an). Am putea spune, astfel, cã spaniolii ar fi construit Autostrada Soarelui în ºase luni, iar francezii – într-un an! De asemenea Ungaria stã bine la acest capitol, în ultimele douã decenii maghiarii reuºind sã construiascã mai mult de o mie de kilometri (50 de kilometri pe an).

Cea mai inauguratã autostradã

Dacã Autostrada Transilvania este celebrã pentru costurile imense ºi pentru scandalurile iscate în jurul contractului cu americanii de la Bechtel, Autostrada Soarelui ºi-a câºtigat notorietatea prin numãrul inaugurãrilor la care participau oficialitãþi de top ale timpurilor respective. Practic, fiecare tronson s-a bucurat de o tãiere de panglicã ºi de discursuri triumfale, chiar dacã – tehnic vorbind – acel drum nu însemna decât o parte dintr-un întreg de care beneficiem abia acum, la sfârºitul lui 2012.

Autostrada A2 Bucureºti-Constanþa (203 km), a cãrei construcþie a început în urmã cu aproximativ 30 de ani, este gata, pe ambele sensuri de circulaþie. Premierul Victor Ponta, care la momentul începerii lucrãrii avea 11 ani, a inaugurat joi ºi a doua cale din ultimul tronson din A2, Cernavodã-Medgidia.

Construcþia autostrãzii a început în 1983, iar primii 18 kilometri, pe segmentul Feteºti-Cernavodã, au fost deschiºi circulaþiei în 1987, la inaugurare fiind prezent Nicolae Ceauºescu.

Data terminãrii lucrãrilor pe întreaga autostradã a fost amânatã de oficialitãþi, din anul 2006, la mijlocul anului 2011, iar mai apoi la sfârºitul anului 2011 ºi, în final, 2012. De-a lungul anilor, miniºtri ºi premieri s-au întrecut în tãieri de panglici la inaugurarea diferitelor tronsoane ale A2, unele dintre ele finalizate doar pe un singur sens de circulaþie.

Estimare: 650 milioane de euro

Întrebat de gândul care este valoarea totalã actualizatã a investiþiei pentru întreaga autostradã Bucureºti-Constanþa, actualul ºef al CNADNR, Mircea Pop nu a putut sã dea un rãspuns. "Credeþi-mã cã acum nu vã pot spune valoarea. Daþi-mi în scris ºi o sã vã dau un rãspuns", ne-a asigurat Mircea Pop, prezent joi la inaugurare.

Citeºte ºi Inaugurare cu cola ºi fursecuri la km 160 al autostrãzii Cernavodã-Constanþa. "Chipeº mai este!"
Valoarea totalã a investiþiei pentru Bucureºti-Constanþa, potrivit calculelor fãcute de gândul pe baza datelor puse la dispoziþie de autoritãþi de-a lungul timpului, pentru diferitele tronsoane, este de aproximativ 650 de milioane de euro. Reiese astfel cã fiecare kilometru din aceastã autostradã a costat 3,2 milioane de euro. Banii au ajuns la firme din România, Germania, Turcia, Italia ºi Franþa.

Investiþia a fost finanþatã de Banca Europeanã pentru Investiþii (BEI) ºi de la bugetul de stat.

Foºtii miniºtri ai Transporturilor Ludovic Orban, Miron Mitrea, Anca Boagiu ºi Radu Berceanu nu au putut fi contactaþi în cursul zilei de joi, pentru a ne oferi detalii despre motivele pentru care, în opinia lor, construcþia a douã sute de kilometri de autostradã a durat 30 de ani.

Câteva dintre cele mai importante etape ale construcþiei autostrãzii Bucureºti-Constanþa:

Autoritãþile anunþau cã investiþia pentru finalizarea lucrãrilor de construcþie a autostrãzii Bucureºti-Constanþa este evaluatã la 44 de miliarde de lei (26 milioane dolari, potrivit cursului mediu al dolarului din 1994).

În toamna anului 2002 premierul Adrian Nãstase, aflat în vizitã de lucru pe autostrada Bucureºti-Constanþa, remarca "evoluþia foarte bunã a lucrãrilor".

Finalizarea primului trosnon, Bucureºti-Fundulea, în lungime de 26,5 kilometri, era programatã pentru luna ianuarie 2003, în timp ce porþiunea între Fundulea ºi Lehliu (29,2 kilometri) trebuia terminatã în ianuarie 2004.

Pentru cel de al treilea tronson, Lehliu-Drajna, în lungime de 41,6 kilometri, Ministerul Lucrãrilor Publice de la acea vreme asigurase finanþarea pentru execuþia a douã benzi, antreprenorul general fiind compania Colas.

Lucrãrile la tronsonul Bucureºti-Fundulea erau finanþate dintr-un credit acordat de Banca Europeanã de Investiþii (BEI), precum ºi din contribuþia Guvernului României. Lucrãrile erau executate de cãtre un consorþiu format din companiile italiene Italstrade, CCCF Bucureºti ºi Romis SRL.

Pentru Fundulea-Lehliu, tronson finanþat de cãtre BEI ºi Guvern, lucrãrile urmau sã fie finalizate în luna ianuarie a anului 2004. Antreprenorul acestor lucrãri fiind consorþiul de companii din Turcia Yuksel-Makimsan AS-Ener Construction.

Lucrãrile aferente porþiunii cuprinsã între Lehliu ºi Drajna erau finanþate, de asemenea, de cãtre BEI ºi Guvern ºi trebuiau finalizate în luna octombrie a anului 2004.

În luna martie 2003 preºedintele Ion Iliescu a fãcut o vizitã în judeþul Cãlãraºi, unde a fost informat asupra stadiului lucrãrilor la autostrada Bucureºti-Constanþa, pe toate cele ºase tronsoane.

Premierul Adrian Nãstase anunþa în iulie 2003 cã lucrãrile de construcþie a autostrãzii Bucureºti-Constanþa, începute în urmã cu trei ani, vor fi încheiate în anul 2006.

La doar o lunã, în august 2003, premierul Adrian Nãstase se rãzgândise ºi îºi exprima nemulþumirea în legãturã cu modul de respectare a graficului de derulare a lucrãrilor de construcþie a autostrãzii Bucureºti-Constanþa, afirmând cã este "inadmisibil" ca acest proiect sã nu fie încã finalizat.

Din cauza lipsei de finanþare, lucrãrile au înaintat lent, urmãtoarele douã tronsoane, Bucureºti-Fundulea ºi Fundulea-Drajna, fiind inaugurate în 2004 de cãtre premierul Adrian Nãstase ºi ministrul Transporturilor Miron Mitrea. Lungimea celor douã noi tronsoane a fost de 105 km.

În vara anului 2006 a fost inaugurat tronsonul Drajna-Feteºti (36,6 km), dar doar pe un singur sens, iar în 2007 a fost finalizat complet.

Între anii 2004 ºi 2007 s-au desfãºurat lucrãri de reabilitare completã a tronsonului Feteºti-Cernavodã, primul tronson înaugurat în 1987.

În martie 2009 s-a semnat contractul de construcþie a tronsonului Medgidia-Constanþa, cu o lungime de 31 de kilometri. Valoarea proiectului încredinþat consorþiului italiano-german Astaldi-Max Boegl a fost de 211 milioane de euro, termenul de finanlizare fiind stabilit pentru aprilie 2011.

Tronsonul a fost finanþat în proporþie de 71% printr-un credit de la Banca Europeanã de Investiþii, în timp ce restul reprezintã contribuþia guvernului.

Tronsonul vecin ºi anume Cernavodã-Medgidia, cu o lungime de 19,2 km, a fost atribuit companiei franceze Colas. Valoarea contractului a fost de 224 de milioane de euro, sursele de finanþare fiind aceleaºi.

În 2010 Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, anunþa cã lucrãrile la tronsonul Cernavodã - Constanþa sunt "puþin rãmase în urmã", din cauza descoperirilor arheologice din regiune. Ministrul dãdea însã asigurãri cã autostrada va fi gata pânã la jumãtatea anului 2011.

Citeºte ºi Din 2011, vom cãlãtori mai repede spre mare
Urmãtorul ministru de la Transporturi, respectiv Anca Boagiu, a declarat la rândul sãu cã pânã la sfârºitul anului 2011 se va putea merge pe autostradã de la Bucureºti la Constanþa.

Premierul Emil Boc dãdea vina, la începutul anului 2011, pe siturile arheologice de pe tronsonul Cernavodã-Constanþa care au îngreunat lucrãrile la autostradã.

Anca Boagiu trece de la "iarna nu-i ca vara" la "Autostrada nu e farmacie"
Pe 29 iulie premierul Boc ºi ministrul Boagiu au inaugurat 21 de kilometri din tronsonul Medgidia - Constanþa, respectiv porþiunea dintre Murfatlar ºi Constanþa. Timp de douã luni circulaþia s-a desfãºurat pe o singurã cale pânã la finalul lui septembrie, când a fost datã circulaþiei ºi cealaltã cale.

Totodatã, cei doi oficiali promiteau finalizarea a 129,2 km de autostradã în 2011.

În toamna acestui an, ministerul Transporturilor a reziliat contractul pentru segmentul Cernavodã-Medgidia, atribuit companiei franceze Colas. Principalul motivul al rezilierii a fost o solicitare prin care constructorul cerea suplimentarea valorii contractului cu opt milioane de euro întrucât traseul autostrãzii a fost schimbat.

Citeºte ºi GÂNDUL TV. Mesajul lui Boc ºi Boagiu la inaugurarea unui tronson de autostradã finalizat pe jumãtate: Dacã nu vã convine, alegeþi altã rutã
La începutul lunii septembrie s-a anunþat câºtigãtorul licitaþiei pentru realizarea tronsonului Cernavodã-Medgidia. Cei 20,4 km de autostradã urmau sã fie construiþi de consorþiul Astaldi-Max Boegl, valoarea contractului fiind de 119 milioane de euro, cu 31,3% mai puþin decât suma cerutã de compania Colas, contract reziliat în primãvara lui 2011.

Citeºte ºi Ministrul Transporturilor: VOM AJUNGE PE AUTOSTRADÃ LA MARE, dar între Cernavodã ºi Medgidia pe rute ocolitoare, ADICÃ NU PE AUTOSTRADÃ

În vara acestui an, ministrul Transporturilor Ovidiu Silaghi anunþa cã începând cu 20 iulie ºoferii vor putea circula pe tronsonul Cernavodã-Medgidia pe o singurã cale, în regim de drum naþional.

Tot la jumãtatea anului s-a deschis ºi tronsonul dintre Medgidia ºi Murfatlar.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la finalizarea tronsonului Cernavodã-Medgidia al Autostrãzii Soarelui, cã vrea ca în urmãtorii patru ani România sã aibã alte câteva autostrãzi esenþiale pentru România, el spunând cã "nu dã cifre pentru cã au dat alþii înaintea lui ºi s-au fãcut de râs".

Ponta le-a mulþumit constructorilor- Astaldi ºi Max Boegl -, spunând cã au lucrat într-un ritm foarte bun.

"E singura ºansã ca România sã se dezvolte, sã fim mult mai hotãrâþi ºi mai serioºi în ceea ce priveºte infrastructura. Nu dau cifre cu câþi kilometri cã au dat alþii înaintea mea ºi s-au fãcut de râs ºi nu-i mai ascultã nimeni, ºi vã spun pe baza a ceea ce am fãcut anul acesta ºi pe baza a ceea ce suntem în faza de pornire anul viitor cã în urmãtorii patru ani vreau sã avem alte câteva autostrãzi esenþiale pentru dezvoltarea României", a spus Ponta, care a menþionat cã la tronsoanele Comarnic-Braºov ºi Craiova-Piteºti lucrãrile ar urma sã înceapã anul viitor.

Cine a (mai) sabotat lucrãrile la A2

Lucrãrile la Autostrada Soarelui au fost întrerupte de mai multe ori dupã descoperirea unor vestigii arheologice. De asemenea, constructorii variantei ocolitoare a oraºului Constanþa au fost nevoiþi sã opreascã lucrãrile pânã când s-a gãsit o metodã de a proteja o specie de broaºte ce riscau sã fie strivite de roþile utilajelor.

"În general, constructorii germani ºi austrieci încep cu prioritate construcþia unei autostrãzi cu lucrãrile de artã, poduri, podeþe, viaducte și pe urmã pun accent pe caseta autostrãzii, pe când alþi constructori, prezenþi ºi în România, încep cu caseta autostrãzii ºi în continuare executã lucrãrile de artã"
Ing. Marius Popovici, consultant

În aceastã lunã, tronsonul de autostradã Deva-Simeria va intra în circulaþie. Constructorul a executat cea mai dificilã autostradã de pânã acum din vestul României, cu întregul traseu pe un rambleu ºi cel mai lung pod din România de pe râuri interioare. Acesta se aflã în zona satului Uroi, la doi kilometri de Simeria ºi este ºi el deja finalizat. Podul peste Mureº are 720 de metri lungime ºi înãlþimea de pânã la 7 metri. Soluþia constructivã aleasã este cu pile ºi culei din beton armat, amplasate la 60 de metri distanþã, în total 12 tronsoane a 60 de metri.

Sursã de inspiraþie

În vestul þãrii, autostrada va fi construitã dupã model german. „În ceea ce priveºte soluþia constructivã aleasã în general pe tronsoanele de autostradã din Vestul României, vreau sã precizez cã în Germania, unde centrul de greutate este lãrgirea autostrãzilor de la douã la trei benzi plus una de staþionare, soluþia constructivã este similarã cu cea adoptatã de constructori în România, respectiv argilã compactatã ºi stabilizatã, podurile având soluþie constructivã asemãnãtoare celor de la Arad ºi Deva peste Mureº", a declarat inginerul Marius Popovici, consultant.

Prezent la Sibiu, Laszlo Sajtos, director general în cadrul Direcþiei de Dezvoltare a Ministerului Transporturilor, a precizat faptul cã actualul Guvern nu vrea sã schimbe întreg traseul autostrãzii pe ruta Sibiu -Braºov, aºa cum s-a luat în calcul la un moment dat, ci va rãmâne Sibiu-Piteºti, cu legãturã pe Valea Oltului.

"Se face un alt studiu de fezabilitate pentru aceastã autostradã. Nu pot spune exact astãzi, dar eu nu vãd un termen de finalizare decât undeva peste vreo câtiva ani de zile .La anu vom ºti
exact", a declarat Laszlo Sajtos.

ªeful Direcþiei de Dezvoltare din cadrul  Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii spune cã pregãtirile pentru noul studiu de fezabilitate se fac pentru  traseul stabilit iniþial, dar asta un înseamnã cã se va respecta în totalitate vechea schiþã a rutelor.

"Rãmâne aceeaºi variantã. Aºteptãm acum sã se facã pregãtirile pentru un nou studiu de fezabilitate  ºi vom vedea. Dar, dupã câte ºtiu, doleanþa Guvernului de acum este sã se pãstreze exact aceeaºi variantã, sã fie autostradã Sibiu -Piteºti, despre asta vorbim, nu ºi locurile prin care va trece. Vechiul traseu poate sã fie valabil, poate sã nu fie valabil", a mai punctat Laszlo Sajtos.

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a anulat procedura de achizitie publica pentru revizuirea studiului de fezabilitate aferent autostrazii Sibiu-Pitesti în luna noiembrie. Autostrada Sibiu-Pitesti, ar urma sã aibã  o lungime de 116,6 kilometri si sã se construiascã cu circa 3,2 miliarde de euro. CNADNR anunþa în primãvarã ca autostrada Sibiu-Pitesti ar putea fi gata in trei ani (2014-2016) ºi cã finanþarea s-ar putea face pe baza de finantare din bani europeni.

Cei aproape 82 de kilometri de autostradã dintre Sibiu și Orãștie, la care termenul prevãzut în contractele semnate cu constructorii era aprilie 2013, nu vor fi dați în circulație decât spre finele anului viitor.

Anunțul a fost fãcut de mai mulți reprezentanți ai constructorilor, care sãptãmâna trecutã, au anunțat cã termenul prevãzut în contract nu poate fi respectat din cauza unor lucrãri suplimentare ca urmare a unor alunecãri de teren, informa recent evz.ro.

Cu o lungime de 82,07 km, autostrada care va lega municipiul Sibiu de Orãștie a fost împãrțitã în patru tronsoane aproximativ egale, valoarea totalã a celor patru contracte atribuite în vara anului trecut fiind de 2,018 miliarde de lei fãrã TVA.

La 1 septembrie stadiul la cele patru tronsoane era urmãtorul, conform datelor CNADNR remise capital.ro:
Lot 1 (24,1 km) 24,3%
Lot 2 (19,7 km) 30,2%
Lot 3 (22,1 km)  30,6%
Lot 4 (16,1 km) 32,13%

În ultimele trei luni, lucrãrile au avansat, depãșind în unele cazuri mult peste 50%.

Cu toate acestea, trei dintre cei patru constructori au anunțat cã nu vor putea respecta termenele, iar costurile suplimentare sperã sã fie acoperite din fondurile europene.

Potrivit evz.ro, noile termene asumate de constructori ar fi vara lui 2013 pentru lotul 1 (antreprenor Strabag SRL), septembrie 2013 pentru lotul II (antreprenor general asocierea Straco Grup – Studio Corona SRL) ºi noiembrie 2013 pentru loturile III ºi IV, unde antreprenorii generali sunt Impregilio SpA ºi, respectiv, asocierea Astaldi – Euroconstruct Trading – Astalrom.

Dupã excavaþii au apãrut alunecãrile de teren

Lucrãrile de amploare pe cele patru tronsoane ale autostrãzii Sibiu – Orãºtie au început dupã finalizarea proiectãrilor, undeva la debutul verii trecute. Odatã cu aceste lucrãri au fost descoperite ºi o serie de zone cu probleme de stabilitate a solurilor, chestiuni care potrivit constructorilor nu puteau fi anticipate.
În cazul lotului II, cel care include varianta ocolitoare a municipiului Sebeº, au apãrut întârzieri din cauza unui tunel care trebuia construit pentru traversarea a douã linii de cale feratã din apropierea municipiului acum sufocat de traficul de tranzit. "Între timp, CFR a mai avizat construirea unei linii private, iar în cadrul modernizãrilor liniilor de cale feratã ale CFR pe lângã cele douã existente a mai fost proiectatã ºi o a treia. Dupã discuþii de câteva luni, s-a ajuns la soluþia ridicãrii unui tunel peste trei linii de cale feratã, douã ale CFR ºi una industrialã", a declarat Mircea Mereuþ, director de proiect din partea Straco Grup. În plus, potrivit lui Mereuþ au existat ºi probleme cu exproprierile pe o lungime de aproximativ 400 de metri, probleme rezolvate abia acum douã sãptãmâni, prin adoptarea unei Hotãrâri de Guvern, informa evz.ro

Cea mai spectaculoasã lucrare, înconjuratã de teren instabil

Cea mai spectaculoasã lucrare de pe noul traseu de autostradã este situatã pe lotul III, construit de Impregilio – un viaduct lung de un kilometru ºi cu o înãlþime maximã de aproape 80 de metri, care acum este la un stadiu fizic al lucrãrilor de aproximativ 80%. Însã de ambele pãrþi ale viaductului existã probleme cu alunecãrile de teren, probleme care solicitã noi soluþii tehnice. Iar aceste soluþii tehnice presupun costuri suplimentare pe care statul român nu le poate suporta, a arãtat Gabriel Teodorescu, directorul general al Consitrans, firma care asigurã supervizarea generalã a lucrãrilor autostrãzii Sibiu – Orãºtie. "Cu lucrãrile necesare acum nu ne putem încadra în bugetul alocat", a arãtat Dan Groza, coordonator de proiect din partea Impregilio SpA. Însã compania este dispusã sã se mobilizeze pentru a termina lucrãrile pânã la finele anului viitor, dupã gãsirea surselor de finanþare necesare. Stadiul lucrãrilor pe tronsonul IiI este de 55%, a mai anunþat Dan Groza. El a explicat cã “suntem în întârzieri deoarece în zona kilome¬trului 62 pe autostradã, se cunoaºte o zonã cu potenþial foarte mare de alunecãri: zona Apoldu de Sus, unde au ºi apãrut niºte miºcãri masive de pãmânt care nu au putut fi prevãzute de la stadiul de ofertare”.

Bani tot de la UE

Probleme cu alunecãrile de teren au apãrut ºi pe tronsonul IV al viitoarei autostrãzi, lot câºtigat spre execuþie de Astaldi – Euroconstruct Trading. Sorin Scarlat, directorul adjunct al proiectului, susþine cã aceste probleme amânã finalizarea lucrãrilor. "Cele douã zone cu alunecãri de teren nu au putut fi controlate de la început. În prezent stadiul fizic al lucrãrilor este de 53%, iar finalizarea lucrãrilor o preconizãm spre finalul anului 2013", spune Sorin Scarlat, citat de evz.ro Fondurile necesare suplimentãrii lucrãrilor la autostradã vor fi asigurate, sperã autoritãþile române, de Uniunea Europeanã. În acest sens, oficialii CNADNR au demarat negocieri cu reprezentanþii UE. 85% din valoarea proiectului autostrãzii Sibiu – Orãºtie este finanþatã de Uniunea Europeanã prin Programul Operaþional Sectorial Transport.

Pe lângã bypass Arad ºi bypass Timiºoara, finalizate în vara ºi toamna acestui an, tronsonul de autostradã Deva-Simeria, respectiv nodul ªoimuº, nodul Simeria – 15 km, se finalizeazã la începutul lunii decembrie. „Constructorul Strabag a executat cea mai dificilã autostradã de pânã acum din Vestul României – întregul traseu este pe un rambleu  (umpluturã dig trapezoidal – 5-7 metri înãlþime), baza micã pe care este asfaltul autostrãzii – circa 30 de metri, iar baza mare, de fapt fundaþia autostrãzii – de 60-70 metri lãþime”, spune Marius Popovici, inginer, consultant în domeniul construcþiilor civile, hidrotehnice ºi rutiere .

Ca material s-a folosit piatrã cu balast din piatrã spartã, rocã naturalã dintr-un depozit din apropiere, dar ºi zgurã de furnal, toate aceste materiale, plus argilã compactatã, trecând cu bine testul de compactare. În final, avem o autostradã integral în rambleu, toate intersecþiile fiind cu subtraversãri, nu supratraversãri, respectiv drumuri judeþene, comunale ºi cursuri de apã.

Podul de peste Mureº este finalizat

Cel mai lung pod din România de pe râuri interioare, podul 15 peste Mureº (în dreptul satului Uroi, la circa 2 kilometri de Simeria) este ºi el finalizat. În aceste zile se finalizeazã parapeþii, glisierele centrale ºi laterale ºi se lucreazã la marcajele aferente. De asemenea, ºi panourile aferente autostrãzii sunt în curs de montare. Podul are 720 de metri lungime, înãlþimea de pânã la 7 metri, soluþia constructivã aleasã este cu pile ºi culei din beton armat, amplasate la 60 de metri distanþã, în total 12 tronsoane a 60 de metri. „Remarcabil este cã lucrãrile, în mare parte, s-au desfãºurat pe parcursul acestui an, cu excepþia unor coloane forate executate în 2011, întregul pod a fost finalizat în cursul anului 2012, 10 luni de muncã intensã”, spune Popovici.

În partea de Vest se lucreazã nemþeºte

„În ceea ce priveºte soluþia constructivã aleasã în general pe tronsoanele de autostradã din Vestul României, vreau sã precizez cã în Germania, unde centrul de greutate este lãrgirea autostrãzilor de la 2 la 3 benzi plus una de staþionare, soluþia constructivã este similarã cu cea adoptatã de constructori în România, respectiv argilã compactatã ºi stabilizatã, podurile având soluþie constructivã asemãnãtoare celor de la Arad ºi Deva peste Mureº. În general, constructorii germani ºi austrieci încep cu prioritate construcþia unei autostrãzi cu lucrãrile de artã (poduri, podeþe, viaducte), pe urmã punându-se accent pe caseta autostrãzii, pe cînd alþi constructori, prezenþi ºi în România, încep cu caseta autostrãzii ºi în continuare executã lucrãrile de artã”, spune Popovici.

Oferta depusã de Expert Proiect 2002 SRL a fost declaratã câºtigãtoare de CNADNR la licitaþia organizatã pentru “elaborarea documentaþiei SPF (studiu de prefezabilitate - n.r.) aferentã obiectului de investiþii: Autostrada Sudului”, a anunþat astãzi Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR).

“Contractul urmeazã sã fie semnat dupã finalizarea perioadei de depunere a eventualelor contestaþii”, se aratã în anunþul companiei.

Valoarea contractului este de 781.851 de lei, fãrã TVA, durata fiind de ºase luni.

"Autostrada Sudului" este un proiect mai vechi, încã de acum trei ani ministrul de atunci Radu Berceanu preciza cã CNADNR ar trebui sã pregãteascã studiile pentru o astfel de autostradã, care sã lege Craiova de Bucureºti.

Autostrada ar putea trece prin ºapte judeþe: Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinþi, Caraº Severin ºi Timiº.

În anunþul postat de CNADNR se preciza cã "În prezent, circulaþia se realizeazã pe DN6, care a devenit o rutã extrem de utilizatã cu un trafic foarte ridicat. Construirea Autostrãzii Sudului va conduce la decongestionarea traficului pe DN6 ºi va realiza un nou culoar de circulaþie prin zona de sud, ce va lega partea sud-esticã a þãrii cu partea de vest, respectiv cu Culoarul IV Pan European, aflat în curs de execuþie”.  Astfel, noua autostradã va crea o legãturã cu viitorul pod peste Dunãre de la Calafat.

Traseul Autostrãzii Sudului nu este clar definit, în lucru fiind mai multe trasee. Câºtigãtorul licitaþiei pentru elaborarea studiului de prefezabilitate va trebui sã recomande un "scenariu optim", precum ºi "avantajele scenariului recomandat".

Autostrada Sudului, folositã în campania electoralã

Liderul PSD Liviu Dragnea s-a folosit intens de promovarea acestui proiect, ºtiut fiind faptul cã românilor li se pot promite multe în plinã campanie electoralã. În noiembrie, cu ocazia lansãrii candidaþilor USL din Teleorman, secretarul general al PSD i-a mulþumit premierului Victor Ponta cã va începe construcþia acestui proiect.

"Aici, pe aceastã scenã, primul-ministru, un om de cuvânt, prietenul meu, camaradul meu, a rãspuns la o întrebare de-a mea, cã da, autostrada Sudului va începe. ªi la începutul lunii decembrie, aici, la Alexandria, se va semna documentul care va iniþia mãsurãtorile pentru autostrada Sudului Bucureºti - Alexandria - Roºiori - Slatina - Craiova - Lugoj - Timiºoara. ªi pentru asta, sincer, vreau sã-i mulþumesc", a spus Dragnea. El a arãtat cã, dincolo de faptul cã aceastã autostradã va fi o investiþie utilã pentru România, care va determina dezvoltare în toatã partea de sud a României

Premierul Victor Ponta a declarat, marþi, la Mioveni, la inaugurarea noului drum de acces cu regim de autostradã, care face legãtura între Uzinele Dacia de la Mioveni ºi DN 73, cã îºi doreºte ca uzina sã producã, iar angajaþii societãþii sã circule pe noul drum "încã 50 de ani sau 100 de ani".

"Îmi doresc ca pe viitor astfel de proiecte sã se realizeze mult mai repede ºi mult mai bine.(...) A trebuit sã treacã mulþi ani, ºase ani, aproape un kilometru pe an. Eu cred cã lucrurile se pot face mult mai repede ºi mult mai bine.(.. .) Îmi doresc ca pe acest drum pe care il inaugurãm astãzi sã vinã încã 50 de ani sau 100 de ani angajaþii de la Dacia Renault ºi sã rãmânã în continuare Mioveniul ceea ce a reprezentat pentru România, un oraº care e cunoscut ºi este apreciat nu numai în România, ci în întreaga Europã pentru ceea ce se produce ºi se întâmplã aici", a declarat Victor Ponta, citat de corespondentul MEDIAFAX.

La eveniment au mai fost prezenþi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ºi fostul premier Cãlin Popescu Tãriceanu, care a aprobat, în anul 2005, iniþierea proiectului noii cãi de acces cãtre Uzinele Dacia.

"Mã bucur sã vãd cã peste ani sãmânþa sãditã de mine a rodit aºa de frumos (...). Prezenþa noastrã aici este expresia faptului cã vrem sã marcãm finalizarea unui proiect care a început în toamna anului 2005, dupã inundaþii. Atunci am luat hotãrârea sã construim acest drum, care sã faciliteze aprovizionarea întreprinderii Dacia, ca o expresie a parteneriatului între autoritãþi ºi un astfel de investitor", a declarat Cãlin Popescu Tãriceanu.

Primul-ministru Victor Ponta a sosit, miercuri, cu elicopterul pe stadionul orãºenesc din Mioveni, judeþul Argeº, ºi s-a întâlnit la sediul Uzinei Dacia din Mioveni cu Jerome Olive, directorul general Dacia ºi Grup Renault în România ºi cu Nicolae Pavelescu, liderul Sindicatului Automobile Dacia, iar ulterior a participat la inaugurarea porþiunii de legãturã a DN 73 cu DN 73D, la Mioveni, la sensul giratoriu de la Uzina Automobile Dacia Renault, premierul fiind însoþit de Daniel Constantin ºi Cãlin Popescu Tãriceanu.

Obiectivul are o lungime totalã de 7,28 kilometri ºi constã în lãrgirea la patru benzi de circulaþie a DN 73 (în lungime de 4,1 kilometri) ºi a drumului de legãturã cu DN 73D (în lungime de 3,28 kilometri), lãrgirea podului peste Valea Pãuleasa pe partea dreaptã ºi a podului peste râul Doamnei pe partea stângã, precum ºi realizarea pe drumul de legãturã a unui pod peste râul Târgului cu trei deschideri. Valoarea totalã a investiþiei se ridicã la peste 70 de milioane de lei, potrivit reprezentanþilor Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, iar în acest moment mai sunt în execuþie lucrãri de modernizare la alte douã tronsoane de pe DN 73, unul cuprins între kilometrii 1 ºi 7, iar celãlalt între kilometrii 11 ºi 13, valoarea lucrãrilor fiind de 17,5 milioane de lei.

Dupã ce a raportat premierului costuri cu deszãpezirea cu 30% mai mici în aceastã iarnã faþã de anul trecut, Compania de Drumuri va plãti ºi 67.000 de euro pe curãþarea unui kilometru. Suma este de 12 ori mai mare decât cea plãtitã în Germania pe un kilometru de autostradã.

Ajunsã în pragul iernii fãrã contracte de deszãpezire pentru porþiuni întregi ale autostrãzii A2 ºi la finele unui an în care nu a fost în stare sã selecteze firmele care sã efectueze astfel de lucrãri, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) a selectat în pripã câteva firme care sã cureþe de zãpadã ºi gheaþã autostra­da în iarna aceasta. Preþurile sunt pe mãsurã, ajungând pânã la 67.000 de euro pe kilometru.

Potrivit unui studiu al institutului german Fraunhofer ISI, preþul mediu pentru întreþinerea unui kilometru de autostradã în aceastã þarã este de 5.000 de euro, de cinci ori mai mare decât cel pentru un drum naþional. Suma include un cost fix de 3.200 de euro pe an, precum ºi unul variabil de 145 de euro pe zi, ceea ce înseamnã cã nemþii iau în calcul 12 zile de ninsoare pe an. Aceste preþuri sunt la rândul lor cu aproximativ 20% mai mari faþã de cele plãtite în Finlanda.

Contracte acordate de CNADNR în ultimele sãptãmâni (ultimul contract fiind publicat ieri) indicã preþuri uriaºe pentru curãþarea de zãpadã a unui kilometru de autostradã în România care în Germania sunt plãtite pentru deszãpezirea a 10 kilometri.

Preþuri record pe Autostrada Soarelui

Potrivit unui anunþ de atribuire publicat pe siteul de licitaþii publice în data de 20 noiembrie 2012 CNADNR a semnat cu firma Selina, deþinutã de un rege al asfaltului din vestul þãrii, anume Beniamin Rus, un contract în valoare de 9,11 milioane de lei pentru întreþinerea în urmãtoarele 5 luni a lotului 6 din autostrada Soarelui. Acesta are o lungime de 30 de kilometri (Cernavodã-Medgidia). Preþul pe kilometru rezultã deci 67.400 de euro. Contractul nu a fost precedat de o licitaþie, ci doar de o cerere de ofertã. S-au prezentat douã firme, dintre care una nu îndeplinea condiþiile cerute de cãtre CNADNR. Explicaþia acordãrii contractului fãrã licitaþie, doar prin negociere, a fost: „situaþie de urgenþã extremã, survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã".  Intr-adevãr, companiei de drumuri i-a fost greu sã prevadã venirea iernii.

Prin aceeaºi procedurã, compania de stat a acordat zilele trecute un alt contract firmei italiene Astaldi pentru deszãpezirea segmentului Medgidia-Constanþa, a nodului rutier de la intrarea în municipiu ºi a centurii Constanþa. Pentru cei 46,5 kilometri, CNADNR va plãti 7,31 milioane lei, tot doar pentru urmãtoarele 5 luni, adicã 35.000 de euro pe kilometru. De data aceasta, doar de 7 ori mai mult decât în Germania. Pentru curãþarea primului tronson dinspre Bucureºti, anume cel care se sfârºeºte la Lehliu, Nelu Iordache, va primi prin firma sa 25.000 de euro pe kilometru.

Nici pe autostrada Bucureºti-Ploieºti lucrãrile nu sunt mai ieftine. Contractul de deszãpezire semnat cu firma Pa&Co (patron Costel Cãºuneanu) pentru iarna 2012-2013 are o valoare de 8,83 milioane lei, adicã aproximativ 32.700 euro pe kilometru. Dacã iarna trecutã deszãpezirea A1 a costat 5 milioane lei, acum va costa 11 milioane lei, potrivit anuntului de atribuire publicat tot pe situl public de licitaþii. Contractul revine în acest an firmei argeºene Trustul de Drumuri ºi Autostrãzi.

Mircea Pop, director general al CNADNR nu a putut fi contactat telefonic ieri searã pentru a explica sumele uriaºe plãtite de compania ce o conduce. Marin Dima, ºeful regionalei Constanþa nu a putut da prea multe detalii, spunând cã înþelegerea cu Selina a fost semnatã la Bucureºti ºi nu la Constanþa.

Cât ar trebui sã coste?

Exact în urmã cu doi ani, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu aproba  standarde de cost pentru întreþinerea ºoselelor pe timp de iarnã.

Costurile au fost stabilite la acel moment între 2.520 de euro pe kilometru ºi 4.509 euro pe kilometru pentru lucrãrile de deszãpezire fãcute în perioada 1 noiembrie-31 martie. Aceste costuri includeau ºi un profit al operatorilor economici de 5%.

Nota de control întocmitã de procurorii Departamentului de Luptã Anti-Fraudã (DLAF) în cazul Romstrade, firma aºa-numitului "rege al asfaltului", Nelui Iordache, a fost încheiatã în doar douã exemplare. Unul a rãmas la DLAF, iar un altul a fost transmis Direcþiei Naþionale Anticorupþie (DNA).

Documentul aratã cã Nelu Iordache a schimbat destinaþia a 25 de milioane de lei, bani proveniþi din bugetul general al Comunitãþii Europene ºi cofinanþarea aferentã, în alte scopuri decât cele prevãzute în contract. Din acest motiv, Nelu Iordache a fost arestat la data de 3 decembrie.
Procurorii DLAF scriu în nota obþinutã de revista Tir Magazin cã Nelu Iordache a comis aceastã infracþiune cu ajutorul lui Florian Toader, administrator SC GRUP CONSTRUCT SRL ºi SC HABITAT CONSTRUCT SRL, Carmen-Floriana Eremia, administrator SC CONSTRUCT PLUS SRL, Paul Radu, administrator SC UNION PROD COMPANY SRL, Dragoº Ionel Niia, administrator SC JAYPART SRL.

Contractele firmei Romstrade nu sunt însã singurele ce au întârzieri mari. "Toate contractele sunt întârziate, de reabilitãri nu mai vorbim. Este un sector al DN1, dupã Braºov unde întârzierile sunt de 2-3 ani", spune un constructor care menþioneazã o listã lungã de drumuri naþionale cu întârzieri comparabile. Acesta menþioneazã, spre exemplu, DN66, DN76, DN18, DN14. Repararea  DN79 Arad-Oradea (lucrãri efectuate de firma Astaldi) trebuie încheiatã anul trecut, în primãvarã, dupã cum declara fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu.  Lucrãrile nu sunt însã terminate nici în prezent, iar înþelegerea nu a fost reziliatã. Raportul recent al Corpului de Control al primului-ministru, Victor Ponta, menþioneazã nu doar firma Romstrade ca având  întârzieri majore pe al doilea lot din Alexandria-Craiova, ci ºi firma israelianã Shapir Structures ce lucreazã pe primul. Cu un an înaintea termenului la care lucrãrile trebuie terminate, Shapir înregistra un progres de doar 17%.

Rugat sã explice motivele pentru care nu reziliazã ºi alte contracte, Mircea Pop, director general al CNADNR afirmã cã sunt ºi alte firme în vizor. În cazul Romstrade, rezilierea a avut loc pentru cã firma „nu miºca nimic". De regulã, înainte de a rezilia un contract, CNADNR dã mai multe termene de îndreptare a situaþiei, iar rezilierea intervine ca ultimã soluþie, când nu se mai poate aºtepta nimic bun din relaþia cu constructorul.

Pierde sau câºtigã Nelu Iordache din reziliere?

Pierderea unui contract de cãtre un constructor este perceputã de cãtre opinia publicã drept catastroficã.

În realitate lucrurile nu stau chiar aºa. Daunele ce pot fi cerute constructorului de cãtre CNADNR sunt acordate doar în urma unor decizii ale comisiilor internaþionale de arbitraj nominalizate în contractul respectiv. Procesele sunt lungi, iar constructorii sunt apãraþi de avocaþi ºi specialiºti în pretenþii mult mai buni decât juriºtii statului. În cazul tronsonului Nãdlac-Arad, Nelu Iordache ar putea ieºi chiar în câºtig ca urmare a faptului cã sumele încasate drept avans la lucrãri sunt mai mari decât garanþia depusã de el. Diferenþele în favoarea sa sunt de câteva milioane de euro. Aducerea unui drum în faza de recepþie finalã nu este ieftinã. CNADNR are mai multe drumuri, deschise de altfel circulaþiei, pe care recepþia nu s-a fãcut ca urmare a faptului cã firmele de construcþii fie nu au realizat ºanþurile de scurgere a apelor, fie nu au montat parapeþii sau nu au efectuat marcajele rutiere. DN 67C (Drumul Regelui) reparat tot de firma lui Nelu Iordache se aflã în aceastã situaþie.

Dacã din punct de vedere strict contabil rezilierea nu e o catastrofã pentru constructor, ea îi poate închide business-ul. Ca ºi toate celelalte firme, Romstrade ºi-a cedat bãncilor veniturile ce urmau sã fie încasate din contractele cu CNADNR. Rezilierea contractelor ar putea determina bãncile sã-i execute bunurile (active mobiliare sau imobiliare) puse drept gaj pentru asigurarea creditelor primite. Un alt risc este ca toate firmele mici ce lucreazã de regulã ca subcontractori sã fugã în viitor de orice colaborare cu firma cãreia i s-a reziliat contractul.

Pe lângã bypass Arad ºi bypass Timiºoara, finalizate în vara ºi toamna acestui an, tronsonul de autostradã Deva-Simeria, respectiv nodul ªoimuº, nodul Simeria – 15 km, se finalizeazã la începutul lunii decembrie.

„Constructorul Strabag a executat cea mai dificilã autostradã de pânã acum din Vestul României – întregul traseu este pe un rambleu  (umpluturã dig trapezoidal – 5-7 metri înãlþime), baza micã pe care este asfaltul autostrãzii – circa 30 de metri, iar baza mare, de fapt fundaþia autostrãzii – de 60-70 metri lãþime”, spune Marius Popovici, inginer, consultant în domeniul construcþiilor civile, hidrotehnice ºi rutiere.

Ca material s-a folosit piatrã cu balast din piatrã spartã, rocã naturalã dintr-un depozit din apropiere, dar ºi zgurã de furnal, toate aceste materiale, plus argilã compactatã, trecând cu bine testul de compactare. În final, avem o autostradã integral în rambleu, toate intersecþiile fiind cu subtraversãri, nu supratraversãri, respectiv drumuri judeþene, comunale ºi cursuri de apã.

Podul de peste Mureº este finalizat

Cel mai lung pod din România de pe râuri interioare, podul 15 peste Mureº (în dreptul satului Uroi, la circa 2 kilometri de Simeria) este ºi el finalizat. În aceste zile se finalizeazã parapeþii, glisierele centrale ºi laterale ºi se lucreazã la marcajele aferente. De asemenea, ºi panourile aferente autostrãzii sunt în curs de montare. Podul are 720 de metri lungime, înãlþimea de pânã la 7 metri, soluþia constructivã aleasã este cu pile ºi culei din beton armat, amplasate la 60 de metri distanþã, în total 12 tronsoane a 60 de metri. „Remarcabil este cã lucrãrile, în mare parte, s-au desfãºurat pe parcursul acestui an, cu excepþia unor coloane forate executate în 2011, întregul pod a fost finalizat în cursul anului 2012, 10 luni de muncã intensã”, spune Popovici.

Firmele castigatoare ale celor patru contracte de proiectare si executie a loturilor 2, 3 si 4 din Autostrada Lugoj – Deva si a lotului 2 din Autostrada Timisoara – Lugoj, vor fi desemnate cel mai tarziu in ianuarie 2013, la 5 luni de la data depunerii ofertelor, aceasta fiind cea mai lunga perioada de asteptare inregistrata vreodata in cazul vreunei licitatii de acest gen.

Potrivit conducerii CNADNR, procedurile de achizitie pentru atribuirea celor patru contracte se afla in prezent in faza de evaluare a ofertelor. „Avand in vedere numarul de oferte depuse si volumul foarte mare de documente ce trebuie analizate, estimam ca desemnarea castigatorilor va avea loc in perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013”, a declarat, pentru Finantistii, directorul general al CNADNR, Mircea Pop.

Licitatiile pentru cele 4 loturi de autostrada au avut ca termen de depunere a ofertelor data de 20 august 2012, dupa ce si acesta a fost prelungit de mai multe ori, timp de mai bine de doua luni. Licitatiile au fost lansate la inceputul lunii aprilie, iar termenul initial de depunere a ofertelor fusese fixat pentru data 11 iunie.

Pentru lotul 2 din Autostrada Timisoara – Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri, s-au depus 10 oferte, in timp ce pentru lotul 2 din Lugoj – Deva, de 28,6 kilometri, au fost primite 18 oferte. De asemenea, constructorii s-au inghesuit si la loturile 3 (21,14 km) si 4 (22,14 km) din aceeasi autostrada, fiind depuse cate 16 oferte.

In cazul a trei din cele patru tronsoane, favorita parea compania UMB, a lui Dorinel Umbrarescu, care a construit si lotul 1 din Timisoara – Lugoj, oferind cel mai mic pret.

Amanarea anuntarii castigatorilor cu cateva luni va face ca aceste tronsoane sa nu poata fi finalizate mai devreme de anul 2015, in contextul in care constructorii vor avea la dispozitie, din momentul atribuirii contractelor, 6 luni pentru proiectare si 18 luni pentru executia autostrazii. Termenul oricum este unul scurt, dupa cum s-a dovedit in cazul Autostrazii Orastie – Sibiu, la care lucrarile vor fi prelungite pana spre finele anului viitor, desi ar trebui finalizate in aprilie 2013.

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) intenþioneazã sã scoatã la licitaþie în concesiune contractele pentru proiectarea ºi construirea autostrãzilor Craiova-Piteºti ºi Ploieºti-Buzãu-Focºani, care ar urma sã coste pânã la peste 2 miliarde de euro.

Prima autostradã, între Craiova ºi Piteºti, care leagã practic douã oraºe cu industrie auto puternicã, ar urma sã coste între 3,7 miliarde de lei (660 de milioane de euro) ºi 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), potrivit informaþiilor din anunþul de intenþie al CNADNR. De altfel, premierul Victor Ponta a arãtat sãptãmâna trecutã cã aceastã ºosea este prioritarã, urmând sã fie construitã o autostradã sau un drum expres pe aceastã rutã, în funcþie de dimensiunile traficului.

Pe de altã parte, autostrada Ploieºti-Buzãu-Focºani, ce ar urma sã fie construitã tot în concesiune, ar urma sã coste între 801 ºi 1,07 miliarde de euro, potrivit datelor de pe e-licitatie.ro. Concesionarii va trebui sã proiecteze, sã construiascã, sã finanþeze, sã opereze ºi sã întreþinã cele douã autostrãzi.

Deºi fac parte din planurile pe termen lung ale dezvoltãrii reþelei de autostrãzi, discuþiile despre cele douã ºosele au fost reluate abia recent, în ultimii ani compania de drumuri concentrându-se mai mult asupra Coridorului IV paneuropean.

Ministerul Transporturilor a mai încercat sã construiascã autostrada Comarnic-Braºov în concesiune, însã acest demers a devenit unul dintre cele mai rãsunãtoare eºecuri din ultimii ani, în condiþiile în care concesionarii au renunþat subit la contract.

Anunt de intentie numarul 25820/08.12.2012

Operatorii economici inregistrati au posibilitatea de a selecta anuntul in vederea primirii de notificari privind evenimentele acestei proceduri de achizitie publica.
Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA
I.1) Denumire, adresa si punct(e) de contact:

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE SA
Adresa postala: STRADA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, SECTOR 1 , Localitatea: Bucuresti , Cod postal: 010873 , Romania , Punct(e) de contact: Directia Concesiuni-Dl Dir Neaga Narcis , Tel. +40 212643290 , In atentia: dl Raul Mag Fax: +40 212643327 , Adresa internet (URL): www.cnadnr.ro , Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro

I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale)

Minister sau orice alta autoritate nationala sau federala, inclusiv subdiviziuni regionale sau locale ale acestora
Activitate (activitati)
- Constructii si amenajari teritoriale
Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante
Nu
Sectiunea II.A: OBIECTUL CONTRACTULUI (LUCRARI)
II.1) Denumirea data contractului de catre autoritatea contractanta
Proiect de concesiune "Proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Ploiesti- Buzau-Focsani"
II.2) Tipul de contract si locul executarii lucrarilor

Lucrari
Locul principal sau locul de executare a lucrarilor: Autostrazii Ploiesti- Buzau-Focsani
Codul NUTS: RO22 - Sud-Est
II.3) Prezentul anunt implica incheierea unui acord-cadru
Nu
II.4) Descrierea succinta a naturii si domeniului lucrarilor
Proiect de concesiune "Proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Ploiesti- Buzau-Focsani"

Valoarea estimata fara TVA: intre 801,700,000 si 1,066,300,000 EUR
Impartire in loturi
Nu
II.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile publice)

45233110-3 - Lucrari de constructii de autostrazi (Rev.2)
45233139-3 - Lucrari de intretinere a drumurilor nationale (Rev.2)
63712200-5 - Servicii de exploatare a autostrazilor (Rev.2)
71322500-6 - Servicii de proiectare tehnica pentru infrastructura de transport (Rev.2)
79930000-2 - Servicii de proiectare specializata (Rev.2)
II.6) Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de atribuire si durata contractului
Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare: 28.06.2013
Durata: 360 luni incepand de la data adjudecarii contractului
II.7) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice
Da
II.8) Informatii suplimentare
Conditii contractuale minime specifice:Contract de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, constructia,finantarea,operarea si intretinerea Autostrazii Ploiesti–Buzau–Focsani;Contract de concesiune cu o perioada de maximum 30ani
Sectiunea III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE
III.1) Conditii referitoare la contract
III.1.1) Principalele conditii financiare si modalitati de plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante
Sursa privata-concesiune Prin viitorul contract de concesiune, Concesionarul se va obliga sa proiecteze, sa finanteze, sa construiasca, sa intretina si sa opereze Autostrada Ploiesti – Buzau - Focsani
III.2) Conditii de participare
III.2.1) Contracte rezervate

Nu
SECTIUNEA VI: INFORMATII SUPLIMENTARE
VI.1) Contractul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare
Nu
VI.2) Alte informatii
Continuare Sect.II.8) Conditii contractuale minime specifice: Riscurile proiectului impartite intre Parti conform Matricei Riscurilor;Veniturile pentru recuperarea investitiei Concesionarului: tarif de drum, plata de disponibilitate si operare autostrada (inclusiv spatii de servicii si utilitati).
VI.3) Informatii privind cadrul de reglementare general
Site-uri Internet guvernamentale de unde se pot obtine informatii privind
Legislatia fiscala: www.mfinante.ro
Legislatia în domeniul protectiei mediului: www.mmediu.ro
Protectia muncii si conditii de munca: www.mmssf.ro
VI.4) Data expedierii prezentului anunt
07.12.2012 12:19

Anunt de intentie numarul 25819/08.12.2012

Operatorii economici inregistrati au posibilitatea de a selecta anuntul in vederea primirii de notificari privind evenimentele acestei proceduri de achizitie publica.
Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA
I.1) Denumire, adresa si punct(e) de contact:

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE SA
Adresa postala: STRADA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, SECTOR 1 , Localitatea: Bucuresti , Cod postal: 010873 , Romania , Punct(e) de contact: Directia Concesiuni-dl Director Narcis Neaga , Tel. +40 212643290 , In atentia: dl Raul Mag-Sef Serviciu , Fax: +40 212643327 , Adresa internet (URL): www.andnet.ro , Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro

I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale)

Minister sau orice alta autoritate nationala sau federala, inclusiv subdiviziuni regionale sau locale ale acestora
Activitate (activitati)
- Constructii si amenajari teritoriale
Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante
Nu
Sectiunea II.A: OBIECTUL CONTRACTULUI (LUCRARI)
II.1) Denumirea data contractului de catre autoritatea contractanta
Proiect de concesiune "proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Craiova – Pitesti”
II.2) Tipul de contract si locul executarii lucrarilor

Lucrari
Locul principal sau locul de executare a lucrarilor: Autostrada Craiova – Pitesti
Codul NUTS: RO41 - Sud-Vest Oltenia
II.3) Prezentul anunt implica incheierea unui acord-cadru
Nu
II.4) Descrierea succinta a naturii si domeniului lucrarilor
Proiect de concesiune «proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Craiova – Pitesti”

Valoarea estimata fara TVA: intre 3,678,632,470 si 4,892,581,180 RON
Impartire in loturi
Nu
II.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile publice)

45233110-3 - Lucrari de constructii de autostrazi (Rev.2)
45233139-3 - Lucrari de intretinere a drumurilor nationale (Rev.2)
63712200-5 - Servicii de exploatare a autostrazilor (Rev.2)
71322500-6 - Servicii de proiectare tehnica pentru infrastructura de transport (Rev.2)
79930000-2 - Servicii de proiectare specializata (Rev.2)
II.6) Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de atribuire si durata contractului
Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare: 28.06.2013
Durata: 360 luni incepand de la data adjudecarii contractului
II.7) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice
Da
II.8) Informatii suplimentare
Conditii contractuale minime specifice:Contract de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Craiova-Pitesti;Contract de concesiune cu o perioada de maximum 30 de ani
Sectiunea III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE
III.1) Conditii referitoare la contract
III.1.1) Principalele conditii financiare si modalitati de plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante
Sursa privata-concesiune Prin viitorul contract de concesiune, Concesionarul se va obliga sa proiecteze, sa finanteze, sa construiasca, sa intretina si sa opereze Autostrada Craiova-Pitesti
III.2) Conditii de participare
III.2.1) Contracte rezervate

Nu
SECTIUNEA VI: INFORMATII SUPLIMENTARE
VI.1) Contractul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare
Nu
VI.2) Alte informatii
-Continuare Sect II.8)Conditii contractuale minime specifice:Riscurile proiectului impartite intre Parti conform Matricei Riscurilor;Veniturile pentru recuperarea investitiei Concesionarului: tarif de drum, plata de disponibilitate si operare autostrada (inclusiv spatii de servicii si utilitati).
VI.3) Informatii privind cadrul de reglementare general
Site-uri Internet guvernamentale de unde se pot obtine informatii privind
Legislatia fiscala: www.mfinante.ro
Legislatia în domeniul protectiei mediului: www.mmediu.ro
Protectia muncii si conditii de munca: www.mmssf.ro
VI.4) Data expedierii prezentului anunt
07.12.2012 12:18

Tronsonul de autostrada Bucuresti-Fundulea, parte a Autostrazii Soarelui, va fi reabilitat anul viitor, la noua ani de la inaugurarea acestuia, urmare a degradarii accentuate a partii carosabile.

"Pentru sectorul de autostrada Bucuresti - Fundulea a fost efectuata expertiza tehnica in vederea reabilitarii. In functie de fondurile alocate in 2013, se va trece la demararea procedurilor legale pentru reabilitarea acestui sector de autostrada", a precizat conducerea CNADNR.

Cei 26,5 kilometri ai tronsonului au fost finalizati in iunie 2004, odata cu sectorul Fundulea-Lehliu, lucrarile fiind incepute in 2001. Acestea au fost primele portiuni de autostrada construite in Romania dupa decembrie 1989.

Tronsonul Bucuresti-Fundulea a fost executat de asocierea Italstrade - CCCF, cu o garantie a lucrarii de doi ani, valoarea investitiei fiind de 74 de milioane de euro. Este singurul tronson nou de autostrada pentru care solutia tehnica aleasa pentru calea de rulare a fost constructia din placi de beton.

Carosabilul a inceput sa se degradeze inca de acum 2-3 ani, insa in prezent tronsonul de autostrada a devenit deja periculos din cauza gropilor aparute in placile de beton, cu toate ca soseaua a mai fost peticita pe alocuri.

Guvernul României a scos la licitaþie autostrada Comarnic-Braºov, care va fi realizatã în concesiune.

Contractul de concesiune pentru execuþia, exploatarea ºi întreþinerea autostrãzii Comarnic-Braºov se ridicã la 5,3 miliarde de lei, pentru autostrada de 58 de kilometri, potrivit anunþului de licitaþie, scrie ECONOMICA.net.

Pentru aceastã sumã, concesionarul se va ocupa de obþinerea finanþãrii, de proiectare, de obþinerea avizelor, de construcþia propriu-zisã, dar ºi de întreþinerea ulterioarã a autostrãzii. Autostrada va fi împãrþitã în douã tronsoane, Comarnic-Predeal ºi Predeal-Braºov.

* este anul cu cei mai mulþi kilometri de autostradã inauguraþi vreodatã în România * totuºi, de când a venit la guvernare, USL nu a fãcut decât sã inaugureze ceea ce au început guvernele anterioare * în schimb, actualul guvern nu a demarat niciun nou proiect, patru tronsoane aºteptându-ºi câºtigãtorii de 4 luni

Peste 125 kilometri de autostrãzi au fost recepþionaþi în total în acest an, autostrada A2 Bucureºti - Constanþa fiind deschisã pe ambele sensuri de circulaþie, dupã 29 de ani de la demararea primelor lucrãri.

Autostrada A2 Bucureºti - Constanþa (Autostrada Soarelui), a cãrei construcþie a început în anul 1983, a fost finalizatã în acest an pe ambele sensuri de circulaþie. Practic, în acest an au fost finalizate ultimele tronsoane, ºi anume Cernavodã - Medgidia ºi Medgidia - Constanþa. Astfel, în 2012 s-au recepþionat 20,49 kilometri la tronsonul Cernavodã - Medgidia, precum ºi 16,35 kilometri la tronsonul Medgidia - Constanþa. Cei 20,49 kilometri au fost construiþi de asocierea Astaldi SPA - Max Boegl România SRL, valoarea contractului ridicându-se la 498,79 milioane lei, fãrã TVA.

Varianta de ocolire a municipiului Arad s-a deschis traficului în iunie, fiind recepþionaþi 12,25 km. Lucrarile de construcþie au costat 429,6 1 milioane lei, fara TVA, ºi au fost exectuate de JV FCC Construccion/Porr Technobau. Varianta de ocolire a municipiului Arad face parte din proiectul "Construcþia autostrãzii Arad-Timiºoara", parte a Coridorului IV Pan-European.

De asemenea, în iulie au fost deschiºi circulaþiei încã 11 kilometri din varianta de ocolire a municipiului Constanþa (A4), dupã ce anul trecut fuseserã inauguraþi 9 kilometri. FCC Construccion SA/Astaldi SpA JV a fost constructorul, iar valoarea contractului a fost de 531,23 milioane lei, fãrã TVA.

În ceea ce priveºte autostrada Bucureºti - Ploieºti, în iulie 2012 s-au recepþionat 55,5 km. În octombrie 2012 a fost finalizat Lotul 1 din autostrada Timiºoara - Lugoj, fiind recepþionaþi 9,5 km. Lucrãrile au costat 210,36 milioane lei, fãrã TVA, ºi au fost executate de asocierea Spedition UMB SRL - Technostrade SRL - Carena SpA Impresa di Construzioni.

Contracte pentru 100 de kilometri, „uitate" de 4 luni

Toate aceste tronsoane au fost inaugurate cu mare tam-tam de premirul Victor Ponta, guvernul USL asumându-ºi aceste realizãri, deºi singurul sãu merit a fost acela de a nu întrerupe lucrãrile ºi de a lãsa constructorii sã lucreze pe banii lor, statul având restanþe de miliarde de lei cãtre aceºtia.

În schimb, guvernul USL nu a demarat niciun proiect, ba dimpotrivã, a amânat cu lunile licitaþii care erau deja progrtamate pentru vara acestui an.

Astfel, firmele câºtigãtoare ale celor patru contracte de proiectare ºi execuþie a loturilor 2, 3 ºi 4 din Autostrada Lugoj - Deva ºi a lotului 2 din Autostrada Timiºoara - Lugoj, vor fi desemnate cel mai târziu în ianuarie 2013, la 5 luni de la data depunerii ofertelor, aceasta fiind cea mai lungã perioadã de aºteptare înregistratã vreodatã în cazul vreunei licitaþii de acest gen.

Potrivit conducerii CNADNR, procedurile de achiziþie pentru atribuirea celor patru contracte se aflã în prezent în faza de evaluare a ofertelor. „Având în vedere numãrul de oferte depuse ºi volumul foarte mare de documente ce trebuie analizate, estimãm cã desemnarea câºtigãtorilor va avea loc în perioada decembrie 2012 - ianuarie 2013", a declarat CNADNR.

Licitaþiile pentru cele 4 loturi de autostradã au avut ca termen de depunere a ofertelor data de 20 august 2012, dupã ce ºi acesta a fost prelungit de mai multe ori, timp de mai bine de douã luni. Licitaþiile au fost lansate la începutul lunii aprilie, iar termenul iniþial de depunere a ofertelor fusese fixat pentru data 11 iunie.

Pentru lotul 2 din Autostrada Timiºoara - Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri, s-au depus 10 oferte, în timp ce pentru lotul 2 din Lugoj - Deva, de 28,6 kilometri, au fost primite 18 oferte. De asemenea, constructorii s-au înghesuit ºi la loturile 3 (21,14 km) ºi 4 (22,14 km) din aceeaºi autostradã, fiind depuse câte 16 oferte.

Amânarea anunþãrii câºtigãtorilor cu câteva luni va face ca aceste tronsoane sã nu poatã fi finalizate mai devreme de anul 2015, în contextul în care constructorii vor avea la dispoziþie, din momentul atribuirii contractelor, 6 luni pentru proiectare ºi 18 luni pentru execuþia autostrãzii. Termenul oricum este unul scurt, dupã cum s-a dovedit în cazul Autostrãzii Orãºtie - Sibiu, la care lucrãrile vor fi prelungite pânã spre finele anului viitor, deºi ar trebui finalizate în aprilie 2013.

Autostrada va fi construitã tot pe bani europeni

Premierul Victor Ponta a anunþat cã autostrada Nãdlac-Arad va primi în continuare finanþare, dar cu preþul unei amenzi.

ARAD. Nu ne-am pierdut încã toate speranþele în ceea ce priveºte autostrada Nãdlac-Arad, poarta de intrare/ieºire în ºi din România. ªi asta chiar dacã patronul Romstrade, firma care construia autostrada, a fost arestat, iar contractul a fost reziliat de cãtre compania de drumuri. Iar prim-ministrul Victor Ponta a venit cu o veste îmbucurãtoare: autostrada va primi în continuare finanþare, dar vor fi impuse anumite corecþii financiare.

„Acest proiect a fost punctul de plecare pentru suspendarea POS Transporturi la nivel naþional. Îl vom debloca, dar va trebui sã acceptãm corecþii financiare. Greºelile fãcute de fosta guvernare ne costã, deocamdatã, 20 de milioane de euro. Pe lângã aceste corecþii financiare, vom plãti ºi o amendã”, a declarat Ponta.
Continuã rezilierile

Rezilierea contractului dintre CNADNR ºi Romstrade pare a fi deshizãtorul de drumuri într-un proces în care multe alte contracte cu nereguli vor fi reziliate. „Rezilierea contractului privind Nãdlac-Arad s-a fãcut pe baza constatãrilor Direcþiei de Luptã Antifraudã, transmise mai departe cãtre DNA, motiv pentru care directorul general al CNADNR a luat mãsura rezilierii. Dacã existã orice altã suspiciune pentru orice alt program se va proceda în acelaºi mod”, a adãugat premierul.
Licitaþie nouã

Compania de drumuri a reziliat contractul cu Romstrade din cauza unor nereguli financiare, dar ºi din cauza întârzierilor importante în ceea ce priveºte lucrãrile. Reprezentanþii CNADNR au anunþat cã, cel mai probabil, în luna ianuarie a anului viitor va fi organizatã o nouã licitaþie pentru continuarea lucrãrilor la autostrada Nãdlac-Arad.

Guvernul va sesiza Direcþia Naþionalã Anticorupþie (DNA) ca urmare a neregulilor constatate în atribuirea contractelor de lucrãri la autostrãzile Nãdlac-Arad ºi Orãºtie-Sibiu, a anunþat preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare ºi Monitorizare a Achiziþiilor Publice (ANRMAP), Dan Vlãdescu.

Neregulile au fost constatate în urma unui control efectuat la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) în perioada august-octombrie 2012 ºi a vizat procedurile de atribuire a unor contracte de proiectare ºi execuþie la tronsoanele de autostradã Orãºtie-Sibiu ºi Nãdlac-Arad, precum ºi la Drumurile Naþionale 24 ºi 24B din judeþul Vaslui.

"În urma controlului efectuat, au fost aplicate amenzi contravenþionale în valoare de 200.000 lei ºi au fost constatate foarte multe nereguli care au generat atribuirea de contracte de achiziþie publicã în mod defectuos, fapt pentru care vom sesiza în perioada imediat urmãtoare - sper ca pânã la sfârºitul urmãtoarei sãptãmâni - atât DNA, cât ºi Consiliul Concurenþei, pentru cã existã suspiciuni de fraudã, pe de-o parte, dar ºi suspiciuni de înþelegeri anticoncurenþiale din partea operatorilor economici care au fost implicaþi", a anunþat preºedintele ANRMAP, Dan Lucian Vlãdescu.

Potrivit acestuia, principalele nereguli constatate se referã la impunerea în documentaþia de atribuire a unor cerinþe minime de calificare restrictive, la impunerea altor criterii de calificare decât cele prevãzute de lege ºi la încãlcarea transparenþei necesarã în cazul achiziþiilor publice.

Vlãdescu a declarat cã acest raport prezintã ºi ceea ce a generat atribuirea contractului pentru lotul 1 al autostrãzii Nãdlac-Arad cãtre societatea Romstrade.

"Au fost depuse 7 oferte de cãtre ºapte operatori economici principali, iar din acestea 6 au fost respinse fiind considerate inacceptabile sau neconforme. Ceea ce este ºi mai interesant, pentru aceeaºi procedurã de atribuire nu au fost înregistrate contestaþii pe rolul Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor, lucru cel puþin bizar având în vedere miza acestor proceduri de atribuire", a spus preºedintele ANRMAP.

El a mai precizat cã fiecare dintre cele 6 societãþi respinse la procedura Nãdlac-Arad au primit contracte pentru autostrada Orãºtie-Sibiu.

Întrebat de jurnaliºti dacã raportul a identificat printre persoanele vinovate de situaþia creatã pe fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu (PDL), ºeful ANRMAP a precizat cã organele de urmãrire penalã sunt cele care vor stabili vinovaþii.

"Organele de urmãrire penalã vor stabili care sunt persoanele responsabile cu tot ceea ce s-a întâmplat la CNANDR cu cele trei proiecte", a spus Vlãdescu.

ªeful ANRMAP a mai fost întrebat dacã Guvernul a fãcut vreo plângere penalã împotriva omului de afaceri Nelu Iordache, patronul companiei Romstrade, implicat în lucrãrile la un tronson al autostrãzii Nãdlac-Arad, sau a fostului ministrul Anca Boagiu, având în vedere cã premierul Victor Ponta a declarat anterior cã omul de afaceri ar fi fost "ajutat" sã încalce legea, Vlãdescu precizând însã cã nu are cunoºtinþã de o asemenea plângere.

"ªtiu cã în momentul de faþã nu existã o asemenea plângere formulatã de Guvern sau de Ministerul Transporturilor, nici împotriva companiei Romstrade, nici împotriva doamnei Boagiu. Ceea ce pot sã confirm este faptul cã acest raport de control realizat de ANRMAP, coroborat cu raportul întocmit de Departamentul de Luptã Anti-Fraudã, aratã, din punctul meu de vedere cel puþin, suficientã tãrie pentru a putea crede sau pentru a avea convingerea cã niciunul dintre cele trei tronsoane de care discutãm nu putea fi atribuit companiilor respective fãrã un ajutor din partea unor oameni din sistem. Acum, dacã aceste persoane sunt fostul ministru al Transporturilor, directorul de la CNANDR sau simpli funcþionari de la CNANDR, acestea sunt chestiuni pe care vor trebui sã le lãmureascã organele de urmãrire penalã", a conchis Vlãdescu.

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a reziliat recent contractul pentru construirea primului tronson al autostrãzii Nãdlac-Arad, motivul principal fiind întârzierea lucrãrilor.

CNADNR a anunþat totodatã va relua în ianuarie licitaþia pentru primul tronson al autostrãzii Nãdlac-Arad, dupã rezilierea contractului cu asocierea condusã de compania Romstrade, deþinutã de omul de afaceri Nelu Iordache, ºi estimeazã cã al doilea tronson va fi finalizat la termen, respectiv în aprilie 2013.

Omul de afaceri Nelu Iordache a fost reþinut sâmbãtã de DNA într-un dosar în care este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrãzii Nãdlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri ºi spãlare de bani, ºi a fost arestat preventiv, duminicã, pentru 29 de zile de Tribunalul Bucureºti.

Construcþia autostrãzii Nãdlac-Arad a fost împãrþitã în douã loturi, pe o distanþã totalã de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea româno-portughezã Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro, iar lotul al doilea a revenit companiei germane Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.

În urmã cu trei sãptãmâni, Guvernul a prezentat concluziile unui raport al Corpului de Control al premierului din care rezulta cã lucrãrile de construcþie de drumuri naþionale ºi autostrãzile sunt întârziate deoarece firmele de construcþii nu dispun de personal ºi utilaje suficiente, pe mãsura contractelor, ºi lucreazã în acelaºi timp pe mai multe ºantiere.

Verificãrile au fost derulate la CNADNR, pentru identificarea cauzelor care au determinat întârzieri în execuþia lucrãrilor de infrastructurã rutierã aflate în derulare, perioada verificatã fiind 1 ianuarie 2007-31 august 2012.

Cei 33 de kilometri de ºosea de mare vitezã dintre Deva ºi Orãºtie sunt aproape gata. În prezent, muncitorii mai au de lucru doar în zona podurilor, iar pe secþiuni întregi, se monteazã parapeþii ºi se trag liniile de demarcaþie între sensurile de mers.
Potrivit Companiei de Drumuri, 75 la sutã din lucrare este gata. Aºa cã oficialii de la Transporturi au vrut sã-i lase pe ºoferi sã goneascã pe primii 15 kilometri chiar de ieri, 10 decembrie. „Deschidem de la Simeria la Deva, cei 15 kilometri, în prima decadã a lunii decembrie, urmând ca toatã varianta de ocolire sã fie finalizatã pânã la 30 aprilie“, a spus Mircea Pop, directorul general al CNADR.

Vremea rea a încurcat lucrurile
Se pare, însã, cã vremea rea a împiedicat deschiderea celor 15 kilometri de autostradã. Asta, deºi constructorul era gata sã dea drumul ºoferilor sã circule pe noua ºosea de mare vitezã. Potrivit unor surse, se pare cã, totuºi, tronsonul respectiv, între ªoimuº ºi Simeria, va fi inaugurat în zilele urmãtoare. Ca atare, s-ar putea ca în scurt timp, sã „zburdãm” cu maºinile pe acolo.
Potrivit declaraþiilor constructorului, întreaga lucrare – adicã tronsonul Deva – Orãºtie complet – va fi datã în folosinþã doar la începutul anului viitor, finalizarea lucrãrilor fiind prevãzutã pentru ianuarie 2013. Dar, cu siguranþã, terminarea tronsonului de 18 kilometri dintre Simeria ºi Orãºtie va fi întârziatã de alunecãrile de teren care s-au produs aici în varã.
Imaginile cu noua autostradã au fost realizate de un utilizator al site-ului dedicat drumurilor din România, skyscrapercity.com, ºi aratã în ce stadiu se aflã lucrãrile la tronsonul Deva-Simeria, respectiv nodul Simeria. Tronsonul a fost marcat ºi de Google Maps, ºi poate fi vizibil accesând site-ul.

Compania de Autostrãzi are publicate pe site-ul sãu mai multe proiecte de drumuri expres, printre care se aflã și Craiova-Pitești anunțatã de Victor Ponta la finalul sãptãmânii trecute.

Drumul expres este o autostradã mai scurtã cu douã benzi pe sens, construit ca sã lege douã orașe relativ apropiate. De exemplu, Craiova-Pitești are 121 de km, dar sunt drumuri expres care pot avea o lungime de doar 20 de km sau chiar 12 km. 

Guvernul se pregãtește așadar sã construiascã o serie de drumuri expres, ale cãror vi le prezentãm mai jos, așa cum sunt ele publicate pe site-ul Companiei de Drumuri și Autostrãzi:

Legãturã rapidã cu Drumul Nordului: 10,6 milioane de euro pe km

Lungime  - 19,12 km

Valoarea estimatã a proiectului -  203 milioane de euro


Craiova - Piteºti: 8,3 milioane de euro pe km

Lungime - 121,18 km

Valoarea estimatã a proiectului - 1.006 milioane de euro

Sebeº - Turda: 12,4 milioane de euro pe km

Lungime - 74,1 km

Valoarea estimatã a proiectului - 920 milioane de euro

Sibiu - Fãgãraº: 8,4 milioane de euro pe km

Lungime - 72,57 km

Valoarea estimatã a proiectului - 614 milioane de euro

Petea - Satu Mare - Baia Mare: 9,9 milioane de euro pe km

Lungime - 82.34 km

Valoarea estimatã a proiectului - 819 milioane de euro

Brãila - Galaþi: 14,25 milioane de euro pe km

Lungime - 12.28 km

Valoarea estimatã a proiectului - 175 milioane de euro

Așa cum se observã, autostrada Brãila - Galaþi ajunge la un cost care ar putea concura cu cea mai scumpã autostradã construitã vreodatã în România: autostrada Transilvania. Aceasta a avut, în timpul Bechtel, un cost mediu de 16 milioane de euro pe km.

STANDARDE DE COST: Cât costã un kilometru de autostradã

În 2010, România a introdus, pentru prima datã, o serie de standarde de cost pentru proiectele de infrastructurã.

Standardele de cost introduse în 2010 de cãtre cei de la Transporturi vizeazã: construcþia de autostrãzi în zona de ºes, doar pentru partea de infrastructurã, respectiv corpul drumului - 3.802.000 euro/kilometru, autostrada în zona de deal costã 4.980.000 euro/kilometru, autostrada în zona de munte - 5.992.000 euro/kilometru, construcþie de drum naþional - 1.271.800 de euro/kilometru, reabilitare de drum naþional clasã tehnicã III - 746.700 euro/kilometru, reabilitare cale feratã pe coridoare pan-europene - 2.180.000 euro/kilometru, reparaþii capitale cale feratã - 1.190.000 euro/kilometru.

Cea mai ieftinã autostradã construitã în ultimii ani în România este cea care leagã Aradul de Timiºoara. În acest caz, un kilometru de autostradã a costat doar 3,5 milioane de euro.

Cea mai ieftinã autostradã construitã în ultimii ani în România este cea care leagã Aradul de Timiºoara. În acest caz, un kilometru de autostradã a costat doar 3,5 milioane de euro.

Din punct de vedere al costului pe km, drumul expres Brãila - Galați va costa de 4 ori mai mult decât autostrada Arad-Timișoara.

Românii ar putea circula, peste câþiva ani, în sfârºit, pe autostrada Comarnic-Braºov (58km). Taxa de acces ar putea fi de 3 euro pentru autoturisme ºi 7,5 euro pentru autocare.

Autostrada Comarnic-Braºov, denumitã ºi “Autostrada Zãpezii”, a fost primul mare proiect pe care autoritãþile au anunþat cã vor sã il construiascã prin parteneriat public-privat (PPP), însã toate încercãrile de pânã acum au eºuat. Lucrãrile la noua autostradã ar putea începe anul viitor. Recent, premierul Victor Ponta a declarat cã în 2013 una din prioritãþile Guvernului în domeniul infrastructurii rutiere o va reprezenta semnarea ºi începerea lucrãrilor pentru tronsoanele de autostradã Comarnic – Braºov ºi Craiova – Piteºti, scrie gazetabrasovului.ro.

În documentaþia CNADNR se aratã cã, de fapt, noua autostradã va ajunge pânã în zona localitãþii Cristian. Tronsonul de autostradã Comarnic-Braºov se compune din douã secþiuni: Comarnic-Predeal (în lungime de 36,2 km) ºi Predeal-Cristian (21,8 km). Traseul autostrãzii va cuprinde 18 tuneluri, cu o lungime totalã de 2.890 de metri.

Finanþarea pentru autostradã de de 6,6 miliarde de lei. Pentru aceastã sumã, concesionarul se va ocupa de obþinerea finanþãrii, de proiectare, de obþinerea avizelor, de construcþia propriu-zisã, dar ºi de întreþinerea ulterioarã a autostrãzii. Termenul-limitã pentru depunerea ofertelor este 21 ianuarie 2013, iar preþul ofertei va cântãri în proporþie de 75% în decizia de atribuire a contractului.

Lucrãrile la viaductul de la Aciliu, parte a tronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie, au mai avansat ºi în luna decembrie, înainte de înrãutãþirea vremii. Italienii de la Impregilo, cãrora li s-a atribuit lotul trei din acest tronson de autostrdã, s-ar putea sã aibã de furcã cu niºte alunecãri de teren în apropierea viaductului.

Construcþia, în lungime de circa un kilometru ºi cu o înãlþime maximã de 74 de metri, cât un bloc cu 20 de etaje, trebuie finalizatã în aprilie anul viitor, asta dacã va permite vremea. 

Acesta este cel mai lung viaduct construit pânã acum în România. Autostrada va fi suspendatã pe 12 piloni uniþi de grinzi ce cântãresc 380 de tone fiecare.

Pe ºantierul din lotul 3 al tronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie, în lungime de 22 km, italienii de la Impregilo au angajat 100 de oameni. La sudarea ºi montarea traveelor viaductului de la Aciliu lucreazã 35 de muncitori, dintre care opt italieni ºi restul români. Lucrãrile la acest lot au început în 20 iunie anul trecut, odatã cu cele pentru întregul tronson Sibiu – Orãºtie, ºi necesitã o investiþie de 142,7 mil. euro.

Tronsonul de autostradã Sibiu – Orãºtie are o lungime de circa 82 de kilometri ºi va necesita investiþii totale de 605 mil. euro, fãrã TVA, susþinute în proporþie de 85% de cãtre Comunitatea Europeanã ºi restul de 15% de cãtre guvernul român. Tronsonul a fost împãrþit în patru loturi: primul, în lungime de 24 km, a fost atribuit austriecilor de la Strabag, al doilea, de 19 km, consorþiului Straco – Studio Corona, al treilea, de 22 km, italienilor de la Impregilo ºi cel de-al patrulea, în lungime de 17 km, a fost atribuit consorþiului Astaldi – Euro Construct Trading 98 – Astalrom.

Acest tronson face la rândul sãu parte din Autostrada A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport. La finalul lucrãrilor, autostrada ar trebui sã lege Bucureºtiul de Piteºti, Sibiu, Sebeº, Deva, Lugoj, Timiºoara, Arad ºi Nãdlac fãcând legãtura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin.

Compania Nationala de Drumuri va aloca in aceasta iarna 250 milioane de lei pentru deszapezire iar bugetul de investitii al companiei pe 2013 urmeaza sa se cifreze la 1,4 miliarde lei.

O mare parte din acesti bani sunt destinati platilor pentru lucrarile efectuate in acest an.

Pe de alta parte, pana in 2016 Romania va finaliza intreg Coridorul IV, inclusiv Sibiu – Pitesti, a declarat Mircea Pop, directorul general al companiei, intr-un interviu Agerpres.

Tronsonul Sibiu - Pitesti va intra si el in lucrari  si se va face cu fonduri europene. “Acum, documentatia realizata de noi este la JASPERS, organismul de asistenta european pentru astfel de proiecte, pentru a fi verificata astfel incat sa puteam realiza studiul de fezabilitate necesar pentru a obtine finantarea. Cred ca la sfarsitul lui 2013, inceputul lui 2014 vom putea avea un constructor pe acest sector extrem de important”, a mai declarat Mireca Pop.

Intrebat daca pana la urma va fi realizata autostrada Comarnic - Brasov directorul general CNADNR a declarat ca in acest caz raspunsul tine de interesul bancilor, pentru ca va fi realizata in concesiune.

“Daca vom avea un astfel de interes, si suntem in discutii, atunci vom avea un nou consultant in martie -aprilie 2013, iar in decembrie 2013 am putea lansa licitatia de executie”, spune Mircea Pop.

Compania Naþionalã de Drumuri va aloca în aceastã iarnã 250 milioane de lei pentru deszãpezire iar bugetul de investiþii al companiei pe 2013 urmeazã sã se cifreze la 1,4 miliarde lei, din care o mare parte sunt destinaþi plãþilor pentru lucrãrile efectuate în acest an. Pe de altã parte, pânã în 2016 România va finaliza întreg Coridorul IV, inclusiv Sibiu - Piteºti. Despre proiectele de autostradã, dar ºi despre litigiile în care este implicatã CNANDR, a vorbit Mircea Pop, directorul general al companiei, într-un interviu acordat AGERPRES.

AGERPRES: Când se va finaliza Coridorul IV pentru cã în ultima vreme au existat rezilieri de contracte ºi repercusiuni în justiþie împotriva celor care au utilizat eronat fondurile europene în acest proiect, aºa încât obiectivul revine în atenþia populaþiei.
Mircea Pop: Coridorul IV va fi gata în 2016, iar tronsonul Sibiu - Nãdlac, de care se vorbeºte atât de des în ultima vreme, în 2014, cu toate întârzierile ºi problemele de pe acest tronson. Pe tronsonul Nãdlac - Arad, cel reziliat, vom avea un constructor în martie 2013, cel mai probabil, iar tronsonul Sibiu - Deva va fi gata undeva în vara anului 2013.

AGERPRES: Tronsonul Sibiu - Piteºti va intra ºi el în lucrãri, ºtim cã România s-a luptat sã introducã acest sector în finanþare europeanã, mai ales cã este un proiect destul de complicat, iar finanþarea este pe mãsurã.
Mircea Pop: Acest tronson se va face cu fonduri europene. Acum, documentaþia realizatã de noi este la JASPERS, organismul de asistenþã european pentru astfel de proiecte, pentru a fi verificatã astfel încât sã puteam realiza studiul de fezabilitate necesar pentru a obþine finanþarea. Cred cã la sfârºitul lui 2013, începutul lui 2014 vom putea avea un constructor pe acest sector extrem de important.

AGERPRES: Sunt probleme referitoare la acest tronson care pot împiedica realizarea lui?
Mircea Pop: Avem nu mai puþin de 22 de obiecte protejate Natura 2000, iar pentru a realiza acest proiect sunt necesare o multitudine de avize, mai ales pe partea de mediu, ºi tocmai de aceea nu am dorit sã începem demersurile pentru construcþie înainte de a avea toate avizele necesare, pentru a evita blocãri ulterioare ale lucrãrilor, aºa cum s-a mai întâmplat.

AGERPRES: Alãturi de proiectul Sibiu - Piteºti, despre autostrada Comarnic - Braºov s-a discutat la fel de mult. Va fi pânã la urmã realizatã?
Mircea Pop: Aici trebuie sã vedem interesul bãncilor, pentru cã va fi realizatã în concesiune. Dacã vom avea un astfel de interes, ºi suntem în discuþii, atunci vom avea un nou consultant în martie -aprilie 2013, iar în decembrie 2013 am putea lansa licitaþia de execuþie.

AGERPRES: Comarnic - Braºov face parte din Autostrada A3 cum a fost ea denumitã. Avem, pânã acum, Bucureºti - Ploieºti, fãrã cei 6,5 kilometri de la centura Capitalei. Când vor fi gata ºi aceºtia?
Mircea Pop: În martie 2013 vom avea toate terenurile predate, ºtiþi cã au fost probleme mari, litigii, legate de exproprieri. De la momentul predãrii terenurilor, undeva în doi ani - trei ani va fi gata ºi aceastã porþiune.

AGERPRES: Cere este suma pe care CNADNR o are alocatã anul viitor?
Mircea Pop: Avem un buget de investiþii de 1,4 miliarde lei, din care însã 500 milioane de lei reprezintã plãþi pentru lucrãri realizate în 2012. Anul viitor vom putea finaliza centura de Nord, pe o porþiune de 11 kilometri între DN 7 ºi DN 1 A, centura Cluj Est ºi Centura Suceava. Proiectele pe fonduri europene vor lucra în vitezã maximã.

AGERPRES: Aþi inaugurat Autostrada Bucureºti - Constanþa, mai exact tronsonul Medgidia - Cernavodã. Aici întârzierea a fost produsã de un contract care a fost reziliat, cu societatea Colas. Diferendul dintre CNADNR ºi compania francezã a fost stins?
Mircea Pop: E adevãrat cã am avut o întârziere aici, dar în cele din urmã proiectul a fost finalizat. E adevãrat ºi cã avem un litigiu cu cei de la Colas.

AGERPRES: În fiecare an, în prag de iarnã, apar problemele legate de deszãpezire. Ce sumã veþi aloca în acest an pentru companiile care vor realiza aceste lucrãri?
Mircea Pop: Anul acest vom avea cam aceeaºi sumã ca ºi în 2011. Este vorba despre 250 milioane de lei, chiar puþin sub anul trecut, când am cheltuit 277 milioane de lei pentru deszãpezire. Este un subiect în vogã sã zic aºa. Însã înainte de a arunca cu cifre astronomice, trebuie sã realizãm cã este posibil sã nu plãtim nici mãcar aceastã sumã, dacã vremea ne ajutã. Cifrele vehiculate prin presã erau maximale, adicã plafonul maxim de cheltuieli admise, având în vedere tiparul iernii din România nu se plãteºte niciodatã valoarea maximã a contractelor, ci lucrãrile efectiv derulate.

4. NOTÃ referitoare la limitele de cheltuieli reanalizate propuse pentru ordonatorii principali de credite în vederea elaborãrii proiectului de buget pentru anul 2013

Guvernul a primit Nota întocmitã de Ministerul Finanțelor Publice în care se aratã cã vor crește în 2013:
• Cheltuielile de personal cu 1,8 miliarde lei, pentru a se asigura revenirea la nivelul salariului existent în 2010
• Cheltuielile pentru cofinanțarea fondurilor europene cu 2,7 miliarde lei
• Transferurile pentru echilibrarea bugetului asigurãrilor sociale de stat și a bugetului fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate cu 3,2 miliarde lei
• Dobânzile cu 0,4 miliarde lei, datoritã creșterii datoriei publice
Pentru a se asigura creșterile prevãzute mai sus este necesarã reducerea altor cheltuieli, dupã cum urmeazã:
• Bunurile și serviciile se reduc cu 0,7 miliarde lei
• Subvențiile se reduc cu 0,4 miliarde lei
• Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilã se reduc cu 1,9 miliarde lei
• Cheltuielile de capital se redc cu 1,2 miliarde lei

Lucrãrile la Autostrada Sibiu - Piteºti încep în 2013, dacã Comisia Europeanã aprobã introducerea acestui tronson, care va necesita investiþii importante, în programul de finanþare europeanã, a declarat Mircea Pop, director general la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România.

"Acest tronson se va face cu fonduri europene. Acum, documentaþia realizatã de noi este la JASPERS, organismul de asistenþã european pentru astfel de proiecte, pentru a fi verificatã astfel încât sã puteam realiza studiul de fezabilitate necesar pentru a obþine finanþarea. Cred cã la sfârºitul lui 2013, începutul lui 2014 vom putea avea un constructor pe acest sector extrem de important", a declarat Mircea Pop, într-un interviu pentru Agerpres.

Autostrada Piteºti - Sibiu, care nu a fost prinsã cu finanþare în Programul Operaþional Sectorial Transporturi 2007 - 2013, va fi finanþatã prin programul 2014-2020, iar asistenþa tehnicã pentru pregãtirea proiectului va fi asiguratã tot din fonduri ale Uniunii Europene.

Tronsonul de autostradã Piteºti - Sibiu, cu o lungime de 116,64 kilometri, face parte din Coridorul IV Paneuropean. Valoarea estimatã a proiectului, așa cum apare ea pe site-ul CNADNR, este de 3,246 miliarde de euro (27,8 milioane de euro pe km), costurile fiind atât de mari din cauza faptului cã autostrada traverseazã munții. O treime din lungimea acesteia presupune viaducte și tuneluri.

Totuși, este posibil ca dupã refacerea studiului de fezabilitate prețul valoarea estimatã a proiectului sã mai scadã. De asemenea, este posibil ca la licitație sã fie adjudecat un preț pe km mai mic.

Autostrada Sibiu - Pitești a avut inițial termenul de începere anul 2007 și termenul estimat de finalizare anul 2008.

Ministerul Transporturilor ia în considerare în prezent trei variante prin care sã traverseze munþii cu o autostradã, Comarnic-Braºov, Sibiu-Piteºti ºi Târgu-Mureº - Iaºi. Deocamdatã însã pentru niciunul dintre cele proiecte nu existã o finanþare sigurã, dar ministerul se gândeºte la fonduri europene pentru Sibiu-Piteºti ºi parteneriat public-privat pentru Comarnic-Braºov.

"Autostrada Sibiu-Piteºti în parteneriat public-privat nu este un proiect bancabil. Sibiu-Piteºti are un sfert din traficul de pe Comarnic-Braºov ºi costã de patru ori mai mult, pentru cã trece prin munþi, printr-o porþiune destul de dificilã. Încercãm sã o construim pe bani europeni, cred cã e singura soluþie", a explicat Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare ºi consultanþã Search Corporation, pentru zf.ro.

Autostrãzile Bucureºti-Braºov, Craiova-Piteºti ºi centura la standard de autostradã a Capitalei se numãrã printre ºoselele pe care traficul le cere "disperat" de ani de zile, considerã Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare ºi consultanþã Search Corporation.
Autostrada care ar trebui sã fie prioritarã în acest moment pentru Ministerul Transporturilor este Comarnic-Braºov, ºosea ce traverseazã Carpaþii Orientali ºi care pe viitor, integratã la autostrada Bucureºti-Braºov, ar putea aduce beneficii importante României, a apreciat Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare ºi consultanþã Search Corporation, prezent ieri la ZF Live. El lucreazã de 11 ani în cadrul Search Corporation, companie controlatã de omul de afaceri Michael Stanciu, care a participat la o serie de proiecte importante de autostrãzi, printre care ºi recent finalizata Cernavodã-Constanþa.
"Pentru noi este evident de foarte mulþi ani încoace cã România nu are absolut nicio ºansã sã-ºi construiascã o reþea primarã de autostrãzi de 2.000-2.500 de kilometri fãrã un aport de fonduri din zona privatã. Sper sã reuºim mãcar în ceasul al doisprezecelea sã pornim programul de parteneriat public-privat. Sunt autostrãzi pe care traficul le cere disperat de ani de zile, iar Bucureºti-Braºov este cap de afiº", a spus Valentin Stoica.
Totodatã, reprezentantul Search Corporation a arãtat cã alte douã ºosele ce ar trebui sã fie prioritare pentru Ministerul Transporturilor sunt centura la standard de autostradã a Bucureºtiului, dar ºi autostrada Craiova -Piteºti.
Ministerul Transporturilor ia în considerare în prezent trei variante prin care sã traverseze munþii cu o autostradã, Comarnic-Braºov, Sibiu-Piteºti ºi Târgu-Mureº - Iaºi. Deocamdatã însã pentru niciunul dintre cele proiecte nu existã o finanþare sigurã, dar ministerul se gândeºte la fonduri europene pentru Sibiu-Piteºti ºi parteneriat public-privat pentru Comarnic-Braºov. Iniþial, s-a luat în considerare ºi varianta parteneriatului public-privat pentru Sibiu-Piteºti.
"Autostrada Sibiu-Piteºti în parteneriat public-privat nu este un proiect bancabil. Sibiu-Piteºti are un sfert din traficul de pe Comarnic-Braºov ºi costã de patru ori mai mult, pentru cã trece prin munþi, printr-o porþiune destul de dificilã. Încercãm sã o construim pe bani europeni, cred cã e singura soluþie", a explicat Valentin Stoica.
Pe de altã parte, autostrada Comarnic-Braºov este cunoscutã ca fiind unul dintre cele mai rãsunãtoare eºecuri ale Ministerului Transporturilor, în condiþiile în care a fost la un pas de a fi construitã în parteneriat public-privat, dar pe ultima sutã de metri cele douã firme care urma sã o realizeze - Vinci ºi Aktor - s-au rãzgândit. Costul de oportunitate al nefinalizãrii autostrãzii Bucureºti-Ploieºti este de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de ING ºi citat de reprezentantul Search Corporation. "Extrapolând, sã zicem cã pentru Bucureºti-Braºov costul de oportunitate ar fi de 150 de milioane de euro pe an. Au trecut 10 ani deja de când vorbim de aceastã autostradã, o mai fãceam o datã pânã acum."
Stoica a arãtat cã pentru a derula un parteneriat public-privat în infrastructura rutierã, România trebuie sã înþeleagã cã va sta la masa de negocieri cu unii dintre cei mai buni bancheri, consultanþi ºi constructori din lume, cu experienþã în derularea unui proiect de acest tip pe câteva zeci de ani. "Nu va veni nimeni niciodatã sã bage aproape 4 miliarde de euro într-un proiect cu o medie zilnicã anualã de 16.000 de vehicule, aºa cum este Sibiu-Piteºti. Sibiu-Piteºti nu e bancabil, este fezabil, dar nu bancabil pentru parteneriat public-privat", a spus Stoica.
Parteneriatul public-privat se referã la proiectarea, construirea, operarea ºi întreþinerea pe o perioadã de câteva zeci de ani, iar costurile de construcþie în acest tip de proiect sunt comparabile cu cele pentru construcþia de ºosele din bani publici, fie împrumutaþi, fie din fonduri europene. "Atunci când construcþia este însã în mâna celui care are ºi sarcina sã o întreþinã ºi sã o opereze timp de 30 de ani, e mult mai bine fãcutã. El se gândeºte ºi la ce va urma", a explicat Valentin Stoica.
Criza din ultimii ani a pus Search Corporation în situaþia de a-ºi diversifica portofoliul de servicii, dar ºi de a se extinde pe alte pieþe, pentru a putea minimiza dependenþa de un singur client, ºi anume Ministerul Transporturilor. "Am dezvoltat zona de clienþi primãrii, am fãcut studii de trafic, proiecte de urbanism, am intrat ºi în zona de construcþii civile, anvelopãri de blocuri, aeroporturi. Deja lucrãm în Republica Moldova ºi suntem destul de avansaþi în semnarea unui contract de proiectare a unei autostrãzi importante într-o þarã fostã sovieticã", a spus Valentin Stoica.
Compania a înregistrat anul trecut o cifrã de afaceri de circa 11,7 milioane de euro, potrivit Ministerului de Finanþe, iar pentru anul 2012 Valentin Stoica estimeazã un business total în uºoarã creºtere, pânã la 12-13 milioane de euro.
El a precizat cã în ultimii ani pe piaþa pe care activeazã Search Corporation a existat o concurenþã fãrã precedent, coroboratã cu practica preþului cel mai mic. "Asta e una dintre cele mai mari nenorociri ale pieþei româneºti de proiectare ºi supervizare din ultima vreme. E ca ºi când te-ai duce la cel mai ieftin doctor. Proiectarea reprezintã 3-5% din valoarea investiþiei. Când faci procedura de licitaþie pe preþul cel mai scãzut, posibil sã economiseºti 0,5% din valoarea totalã de investiþie. Un proiect prost îþi poate genera însã costuri cu 30% mai mari la costul de construcþie-investiþie", a explicat reprezentantul Search Corporation.
În opinia sa, România nu îºi poate permite sã nu aibã autostrãzi, iar inaugurarea a circa 150 de kilometri pe an în urmãtorul ciclu electoral este realistã.
Pe de altã parte, Stoica a precizat cã priveºte cu destul de mult pesimism anul 2013. "Anul 2013 se vede groaznic, venim rãniþi ºi ºchiopãtând dupã 3-4 ani de crizã cumplitã (…). Intrãm într-un an când alegerile abia au avut loc, în care ne aºteaptã numirea unui guvern, sper din prima, aprobarea bugetului. Prima licitaþie (pe infrastructurã - n.red.) va veni poate în februarie, depunerea ofertelor în martie, atribuirea în aprilie-mai, prima predare în luna iulie. Mi-e fricã sã ma gândesc când va fi prima încasare", a spus Stoica. El a adãugat cã în 2013 va continua ºirul de insolvenþe ºi falimente din industria construcþiilor, lucru care nu este neapãrat rãu, având în vedere cã se cerne piaþa. "Aº fi preferat însã sã se cearnã pe criterii profesionale ºi nu pe blocaje financiare, artificiale".
"Regii asfaltului dau de lucru la mii de oameni"
"Sã nu credeþi cã în Franþa au construit italienii autostrãzi sau în Italia spaniolii"
Valentin Stoica a arãtat cã apelativul de "regi ai asfaltului", aºa cum au fost denumiþi în ultimii ani oameni de afaceri precum Dorinel Umbrãrescu, de la firma Spedition UMB, Nelu Iordache de la Romstrade sau Costel Cãºuneanu de la PA&CO International, este unul cu tentã "rãutãcioasã" ºi cã în realitate constructorii cu acþionariat local au un rol important în economie, în contextul în care dau de lucru la mii de angajaþi ºi în unele cazuri reuºesc sã termine contractele chiar înainte de termen.
"Eu am o problemã cu eticheta «regii asfaltului», care mi se pare uºor rãutãcioasã. Oamenii aceºtia dau mii de locuri de muncã în România, plãtesc taxe la statul român, câºtigã de pe primul loc licitaþiile, terminã cu nouã luni mai repede o autostradã (este vorba de firma Spedition UMB, controlatã de Dorinel Umbrãrescu, care a finalizat autostrada Timiºoara-Lugoj, lot 1, înainte de termen - n. red.)", a spus Stoica. Totodatã, el a apreciat cã România trebuie sã-ºi promoveze industria ºi firmele locale, la fel cum o fac ºi alte state.
"Hai sã nu îi demonizãm (pe constructorii români - n. red.), pentru cã sunt ai noºtri. Sã nu credeþi cã în Franþa au construit italienii autostrãzi sau în Italia spaniolii. Toate þãrile au avut grijã sã îºi creascã industria proprie, ca atunci când îºi terminã programul (de construcþie de ºosele - n.red.) firmele acestea sã se ducã în þãri ca România. Poate vom ajunge ºi noi în Africa, în Asia sau în America de Sud, pentru a aduce bani înapoi în þara noastrã. Trebuie sã ne iubim mai mult industria proprie", a explicat reprezentantul Search Corporation.

ªoferii care vor circula pe autostrãzile Bucureºti-Piteºti, Bucureºti-Constanþa, precum ºi pe centura de sud a Bucureºtiului, care va avea regim de autostradã ºi care urmeazã sã fie construitã în regim de concesiune, vor trebui sã plãteascã o taxã de utilizare.

În total, Compania Naþionalã de Autostrãzi ia în considerare introducerea taxãrii pe circa 360 de kilometri de autostrãzi, dupã cum reiese din datele de la companie.

Informaþia apare în anunþul CNADNR de lansare a procedurii de licitaþie - dialogul competitiv - pentru concesionarea autostrãzii Centura de sud a Bucureºtiului (48 km), "la pachet", cu operarea ºi întreþinerea autostrãzilor Bucureºti-Constanþa ºi Bucureºti-Piteºti.

Valoarea estimatã a întregului contract este de 9,06 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de euro, fãrã TVA.

De altfel, ºi în cazul autostrãzii Comarnic-Braºov (58km), pe care compania naþionalã de autostrãzi a relansat-o în aceste zile ºi care ar urma sã fie construitã tot prin concesionare, se menþioneazã introducerea unui tarif de utilizare a autostrãzii.

Tarifele de utilizare pentru toate aceste autostrãzi ar putea varia între 3 euro pentru autoturisme ºi 7,5 euro pentru autocare.

În prezent, pe autostrada A2, în apropierea localitãþii Feteºti, existã o staþie de colectare a tarifelor de utilizare a autostrãzii.

Cum va arãta centura Bucureºti Sud

În afarã de a dota cu staþii de taxare ºi sisteme ITS (sisteme inteligente de transport n.n.) autostrãzile Bucureºti-Piteºti ºi Bucureºti-Constanþa, concesionarul va trebui sã obþinã finanþare ºi sã construiascã centura de sud a Capitalei, se aratã în anunþul publicat de CNADNR.
Viteza maximã de circulaþie pe centura de sud a Bucureºtiului va fi de 120 km pe orã ºi 140 km pe orã.

Tipul procedurii pentru selectarea concesionarului este dialogul competitiv, la fel ca ºi în cazul autostrãzii Comarnic-Braºov.

Traseul autostrãzii centura de sud a Bucureºtiului se desfãºoarã la o distanþã variind între 1 ºi 6 km faþã de ºoseaua de centurã existentã, în exteriorul acesteia, se menþioneazã în datele de la compania naþionalã de autostrãzi.

Autostrada va fi dotatã cu patru parcãri de scurtã duratã.

La fel ca ºi în cazul Comarnic-Braºov, în cadrul procedurii de dialog competitiv a fost limitat numãrul de operatori economici care vor fi invitaþi sã prezinte oferte sau sã participe la "între 3 ºi 5 agenþi economici".

Termenul limitã pentru depunerea candidaturilor este 28 ianuarie 2013.

Nu uita de raul Siret.

Exista pod, culmea ala chiar are "gard" pe mijloc!

Faza e ca din ce vad pe site astia vor musai sa sparga niste bani de fapt!
http://www.cnadnr.ro/docs/proiecte/harti/1_braila.jpg
Adica alt pod, alte exproprieri etc. Spaga rulz big time!

Majoritatea autostrazilor finalizate in acest an, dar si unele drumuri nationale, au fost construite, in mare parte, pe banii construcorilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) anregistrand catre acestia, la 26 noiembrie, datorii totale de 963,4 milioane lei.

Potrivit Newsin, cea mai mare datorie, de circa 230,8 milioane lei, era catre Astaldi. Astfel, italienii aveau de recuperat 158,5 milioane lei pentru tronsonul Cernavoda - Medgidia (A2), 33,7 milioane lei pentru tronsonul Medgidia-Constanta (A2), 24,2 milioane lei pentru reabilitarea DN66 Petrosani-Baru si 14,2 milioane lei pentru reabilitare DN79 Arad-Oradea.

Spaniolii de la FCC Construccion aveau de recuperat, la 26 noiembrie, 150 milioane lei astfel: 63,8 milioane lei pentru autostrada de centura a municipiului Constanta (A4), 61,7 milioane lei pentru reabilitarea DN1C, Dej-Baia Mare, precum si 24,3 milioane lei pentru autostrada Timisoara - Arad.

In ceea ce priveste Spedition UMB, firma detinuta de Dorinel Umbrarescu, aceasta avea de incasat, la 26 noiembrie, 94,7 milioane lei pentru lucrarile prestate in cadrul reabilitarilor pe DN12 si DN15.

Datoriile CNADNR catre Euroconstruct Trading '98 (controlata de Dan Besciu si Sorin Vulpescu) pentru lucrarile la autostrada Bucuresti - Brasov se ridicau la 93,2 milioane lei.

De asemenea, datoriile catre americanii de la Bechtel care lucreaza inca la tronsonul Suplacu de Barcau - Bors, parte din Autostrada Transilvania, se ridicau la aproximativ 182 milioane lei.

Proiectul Autostrãzii Transilvania, pe porþiunea Gilãu – Nãdãºel, se blocheazã din nou. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor obligã CNADNR-ul sã reevalueze oferta Spedition UMB – Tehnostrade, desemnatã iniþial câºtigãtoare.

Lucrãrile la autostradã s-au oprit de câþiva ani buni.

Licitaþia pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilor pe porþiunea Gilãu - Nãdãºel, de pe Autostrada Transilvania, a fost adjudecatã de consorþiul Spedition UMB - Tehnostrade. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) tocmai se pregãtea sã semneze pentru atribuirea contractului, însã asocierea Selina, Doprastav AS ºi Sodi Construcþii a depus contestaþie, cerând anularea deciziei prin care consorþiul Spedition - Tehnostrade a fost desemnat câºtigãtor. CNSC a dat, în parte, câºtig de cauzã asocierii conduse de Selina, astfel cã CNADNR are acum obligaþia sã reevalueze atât oferta câºtigãtoare cât ºi pe cea depusã de contestatari.

Oferta consorþiului Spedition UMB - Tehnostrade pentru proiectarea ºi construcþia Autostrãzii Transilvania, Sector 3A1, Gilãu - Nãdãºel (8,7 km) va fi reevaluatã, conform deciziei Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor (CNSC). Dupã finalizarea procedurii de evaluare a ofertelor societãþilor care au participat la licitaþie, CNADNR a desemnat câºtigãtoare oferta Spedition UMB - Tehnostrade, în valoare de 258.199.052 lei (fãrã TVA). Asocierea Selina, Doprastav AS, Sodi Construcþii a depus însã contestaþie la CNSC ºi obþinut câºtig de cauzã, în parte. Selina a solicitat anularea deciziei CNADNR privind rezultatul procedurii de atribuire, precum ºi obligarea CNADNR la reevaluarea propriei oferte, cu consecinþa declarãrii acesteia drept conformã ºi admisibilã. De asemenea, Selina a cerut ca ºi oferta desemnatã câºtigãtoare sã fie reevaluatã. Nu în ultimul rând, Selina avea pretenþia sã fie desemnatã câºtigãtoare a acestui contract, lucru pe care, însã, CNSC l-a respins. În schimb, CNSC a aprobat argumentele privind delcararea ofertei Selina drept conformã ºi admisibilã.
În consecinþã a dispus ca CNADNR sã reia etapa de reevaluare a ofertelor. "De regulã, în astfel de proceduri sunt respectate deciziile CNSC. Prin urmare se va trece la reevaluarea ofertelor, urmând sã fie anunþat cine va câºtiga contractul pentru lucrãrile la autostradã pe acest tronson, Gilãu - Nãdãºel", a explicat directorul subsidiarei CNADNR la Cluj, Eugen Cecan. Deºi au fost înscrise mai multe firme ºi consorþii în licitaþia pentru atribuirea acestui contract, cea mai avantajoasã ofertã din punct de vedere financiar a fost depusã de consorþiul Spedition UMB - Tehnostrade. Reprezentanþii acestui consorþiu s-au angajat sã finalizeze lucrãrile de proiectare în ºase luni, iar pe cele de execuþie în 18 luni, la preþul de 258.199.052 de lei, fãrã TVA. Garanþia pentru lucrãri ar urma sã fie asiguratã pentru o perioadã de 48 de luni. Se estimeazã cã indiferent de modul în care se va soluþiona licitaþia, lucrãrile în cadrul acestui tronson de 8,7 km, vor demara din primãvara anului viitor. "Planurile sunt chiar mai mari. Pe de-o parte ne dorim sã înceapã lucrãrile pe acest tronson, Gilãu - Mihãieºti ºi chiar sã fie continuate, în regim de credit furnizor, pe tronsonul Nãdãºel - Mihãieºti ºi Mihãieºti - Surplacu de Barcãu", a spus ºeful Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Cluj, Eugen Cecan.

Dupã ce anul acesta România a trecut de pragul de 500 kilometri de autostradã, anul viitor au termen de finalizare mai multe contracte încheiate în vara anului 2011, însã ne vom putea bucura de noi kilometri de autostradã numai dacã viitorul Guvern Ponta va gãsi fondurile necesare pentru continuarea proiectelor.

Potrivit datelor Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR), în prima parte a anului viitor au ca termen de finalizare proiecte care însumeazã aproape 180 de kilometri.

Partea proastã este cã unii constructori au anunþat deja cã nu pot termina lucrãrile la termen ºi au cerut suplimentarea fondurilor din cauza unor alunecãri de terenuri sau alte motive.

Cel mai avansat proiect este Deva-Orãºtie, cu o lungime de 32,5 km, ºi care are ca termen de finalizare luna februarie 2013. Constructorii au realizat mare parte din lucrãri, o porþiune de aproape 15 kilometri fiind deja finalizaþi, însã nu au mai fost daþi în circulaþie, deºi autoritãþile au anunþat cã acest lucru este posibil în prima jumãtate a lunii decembrie.

Inaugurãrile din 2013 depind de cât de lungã e iarna

Nici la celalte proiecte care au ca termen de finalizare luna aprilie a anului viitor, autoritãþile nu mai sunt sigure cã vor fi inagurate conform calendarului anunþat. “Au apãrut unele probleme, iar pentru rezolvarea lor e nevoie de un acord de la Bruxelles”, ne-au declarat reprezentanþi ai Companiei de Drumuri.

Aceºtia au devenit mai sceptici acum în ceea ce priveºte deschiderea circulaþiei pe cei 180 de kilometri. Motivul? “Sunt mai mulþi factori. În primul rând este vorba de fondurile alocate, aºteptãm sã se aprobe bugetul ºi abia apoi putem confirma, iar în al doilea rând este vorba de vreme”, ne-au explicat reprezentanþi ai CNADNR.

Potrivit acestora, dacã vom avea o iarnã grea care se va întinde pânã în martie, atunci constructorii nu se vor putea încadra în termen. În ceea ce priveºte autostrada Transilvania, finalizarea celor 65 de kilometri de la Suplacu de Barcãu la Borº, tronson pe care a rãmas compania Bechtel, reprezentanþii CNADNR spun cã “dacã vor fi bani în bugetul CNADNR, atunci se vor desfãºura lucrãri“.

Proiect (km) termen finalizare

Deva-Orãºtie (32,5)    februarie 2013
Orãºtie-Sibiu Lot 4 (16)    aprilie 2013
Orãștie-Sibiu lot 3 (22)    aprilie 2013
Orãștie-Sibiu lot 2 (19,7)    aprilie 2013
Orãºtie-Sibiu lot 1 (24)    aprilie 2013
Lugoj-Deva lot 1(27,4)    aprilie 2013
Nãdlac-Arad lot 2 (16,6)    aprilie 2013
Nãdlac-Arad lot 1 (22,2)    aprilie 2013 (contract reziliat, urmeazã o nouã licitaþie la începutul anului)
Suplacu de Barcãu-Borº (64,25)    decembrie 2013   

Premierul Victor Ponta a declarat asearã la un post de televiziune cã proiectele de autostradã care vor fi demarate anul viitor sunt Craiova-Piteºti, Comarnic-Braºov ºi Suplacu de Barcãu-Borº.