Full Version: Romania - santierul autostrazilor
Pages: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121
Poate am constatat eu cu intarziere, dar s-au actualizat hartile pe Google Earth. Se vede cat s-a lucrat la A3 pana in aprilie.
În partea din stânga-jos, este afișată data preluării imaginii din satelit (21 septembrie 2009).
QUOTE(voyageros @ 5 Jan 2010, 18:29)
bai frate au astia o boala pe autostrada asta ceva de speriat, in finalul reportajului spune unul acolo "In ultima luna autostrada a mai fost inchisa pentru lucrari de marcaje si montare de garduri de siguranta, pentru ca a fost inaugurata in graba"
Astia de la CNANDR/MTI si-au tras PR meserias se pare
. Fiti atenti aci folosire de drept la replica, i-au "ciuruit" ca sa citam o expresie la moda.http://www.mt.ro/evenimente/comunicate_de_presa.html
ps. intr-adevar pt 3C cred ca vor cam fi valabile plangeri de genu asta. n-am inteles niciodata de ce nu au mers cu 2 sectoare conscutive. spre exemplui 3A era si el gata pana acum, cu ce s-a investit in 3C pana acum si astfel anu asta aveam 52+12 sau cat are gilau-mihaesti, si ajuta si traficul inspre/dinspre zalau nu doar spre oradea.
Deci am trecut pe fabulosu' si chiparosu' sector de A3.
Aia cu goliciunea de masini de pe ea e adevarata. E un drum gol.
Insa e bine facuta (cel putin deocamdata asa pare) calea de rulare. La A2 (aia spre mare) de la inceput a fost mai naspa.
Insa cand vii dinspre Oradea te invarti dupa soare de 3 ori dupa care mai faci vreo 4 tumbe pana intri pe autostrada aia.
Cand intri dispre Turda mi s-a parut panta cam mare pentru o autostrada. Si pentru a face panta aia, in loc sa decupeze dealu, astia se plang ca e terenul dificil si ca d-aia e km scump? Pai autostrada aia e facuta cu minim de costuri, zicea-le-as ceva de rude de gradul 1 de sex feminin...
Aia cu goliciunea de masini de pe ea e adevarata. E un drum gol.
Insa e bine facuta (cel putin deocamdata asa pare) calea de rulare. La A2 (aia spre mare) de la inceput a fost mai naspa.
Insa cand vii dinspre Oradea te invarti dupa soare de 3 ori dupa care mai faci vreo 4 tumbe pana intri pe autostrada aia.
Cand intri dispre Turda mi s-a parut panta cam mare pentru o autostrada. Si pentru a face panta aia, in loc sa decupeze dealu, astia se plang ca e terenul dificil si ca d-aia e km scump? Pai autostrada aia e facuta cu minim de costuri, zicea-le-as ceva de rude de gradul 1 de sex feminin...
Cred ca vor modifica in zona Turda si nu ramane asa ... acum e "anormal".
Cat despre zona Gilau si invartit dupa soare ... e putin "greu" dar nu e nemaivazut. Mie mi-a placut mult.
Cat despre zona Gilau si invartit dupa soare ... e putin "greu" dar nu e nemaivazut. Mie mi-a placut mult.
Nu se decupeaza dealu decat pe distante scurte si adancimi mici. Altfel, ori se face tunel ori iarna se pune nametele si se inchide autostrada.
s-a aprobat bugetu, si evident ca nu ajunge nici pentru hartie igienica. care 100 km, daca se mai inaugureaza alti 42 anu asta mare minune ar fi.
Bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii propus pentru anul 2010, de aproximativ 10,8 miliarde lei, a fost avizat favorabil, cu amendamente, de membrii comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului Comisiile reunite ale Parlamentului, cu 19 voturi pentru și patru împotrivă.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a primit multă clemență din partea deputaților și senatorilor mai ales după ce a spus că, în condițiile unei diminuări cu un miliard de lei a bugetului, comparativ cu sumele preliminate pe 2009, nu poate face minuni în ceea ce privește infrastructura.
'Avem un buget cu un miliard de lei mai mic comparativ cu 2009, în aceste condiții este greu să facem minuni pentru că nu sunt Houdini să am o baghetă magică și să fac să apară autostrăzi și drumuri. Am avut discuții cu ministrul de Finanțe, Sebastian Vlădescu, pentru a primi un spațiu fiscal de două miliarde de euro, în următorii trei ani, tocmai pentru a lua sumele din credite externe nerambursabile sau creditele de la BEI, BERD care sunt la dispoziția noastră dar nu avem spațiu în buget. Dacă am avea spațiu, am mai putea intra în normalitate cât de cât', a spus Berceanu.
Deputați și senatorii au depus mai multe amendamente, de la suplimentarea bugetului Școlii Superioare de Aviație, la centura Odorheiu Secuiesc sau drumul expres Baia Marea - Petea - Satu Mare sau construcția unei căi ferate Timișoara - Szeged.
Unii membri ai comisiilor au spus că în condițiile actuale ale bugetului ministerului, realizarea obiectivelor ministerului în 2010 'ține de domeniul paranormalului'.
Bugetul total al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) pe anul 2010 va fi de 10,86 miliarde lei, cu 7,39 la sută mai mic decât anul acesta, când execuția preliminată indică 11,73 miliarde lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul viitor.
Majoritatea sumelor, respectiv 8,8 miliarde lei, vor fi orientate spre alinierea sistemului național de transport (feroviar, rutier, naval și aerian) la sistemul european prin investiții.
Pentru anul 2010, în procesul de implementare a Programului Operațional Sectorial de Transport (POS-T), pentru care MIT îndeplinește calitatea de Autoritate de Management, se prevede continuarea implementării cererilor de finanțare aprobate (autostrada Constanța-Cernavodă, varianta de ocolire a municipiului Constanța) și aprobarea proiectelor majore, respectiv autostrada Nădlac-Arad, autostrada Orăștie-Sibiu, autostrada Lugoj-Deva, autostrada Timișoara-Lugoj, reabilitarea căii ferate Curtici-Radna, reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova.
Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T) este finanțat în 2010 cu 729,632 milioane euro din Fondul de Coeziune (515,554 milioane euro) și din Fondul European de Dezvoltare Regională (214,078 milioane euro).
Din totalul de 6,394 miliarde lei alocat pentru investiții, care este cu aproximativ 32 la sută mai mic față de nivelul preliminat pentru acest an, proiectul de buget prevede ca suma de 5,616 miliarde de lei să fie transferată de la bugetul de stat, 620,261 milioane lei vor avea ca sursă fondurile externe nerambursabile (programe ISPA), 154,830 milioane de lei vor proveni din credite externe, iar două milioane de lei reprezintă venituri proprii. AGERPRES
Bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii propus pentru anul 2010, de aproximativ 10,8 miliarde lei, a fost avizat favorabil, cu amendamente, de membrii comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului Comisiile reunite ale Parlamentului, cu 19 voturi pentru și patru împotrivă.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a primit multă clemență din partea deputaților și senatorilor mai ales după ce a spus că, în condițiile unei diminuări cu un miliard de lei a bugetului, comparativ cu sumele preliminate pe 2009, nu poate face minuni în ceea ce privește infrastructura.
'Avem un buget cu un miliard de lei mai mic comparativ cu 2009, în aceste condiții este greu să facem minuni pentru că nu sunt Houdini să am o baghetă magică și să fac să apară autostrăzi și drumuri. Am avut discuții cu ministrul de Finanțe, Sebastian Vlădescu, pentru a primi un spațiu fiscal de două miliarde de euro, în următorii trei ani, tocmai pentru a lua sumele din credite externe nerambursabile sau creditele de la BEI, BERD care sunt la dispoziția noastră dar nu avem spațiu în buget. Dacă am avea spațiu, am mai putea intra în normalitate cât de cât', a spus Berceanu.
Deputați și senatorii au depus mai multe amendamente, de la suplimentarea bugetului Școlii Superioare de Aviație, la centura Odorheiu Secuiesc sau drumul expres Baia Marea - Petea - Satu Mare sau construcția unei căi ferate Timișoara - Szeged.
Unii membri ai comisiilor au spus că în condițiile actuale ale bugetului ministerului, realizarea obiectivelor ministerului în 2010 'ține de domeniul paranormalului'.
Bugetul total al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) pe anul 2010 va fi de 10,86 miliarde lei, cu 7,39 la sută mai mic decât anul acesta, când execuția preliminată indică 11,73 miliarde lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul viitor.
Majoritatea sumelor, respectiv 8,8 miliarde lei, vor fi orientate spre alinierea sistemului național de transport (feroviar, rutier, naval și aerian) la sistemul european prin investiții.
Pentru anul 2010, în procesul de implementare a Programului Operațional Sectorial de Transport (POS-T), pentru care MIT îndeplinește calitatea de Autoritate de Management, se prevede continuarea implementării cererilor de finanțare aprobate (autostrada Constanța-Cernavodă, varianta de ocolire a municipiului Constanța) și aprobarea proiectelor majore, respectiv autostrada Nădlac-Arad, autostrada Orăștie-Sibiu, autostrada Lugoj-Deva, autostrada Timișoara-Lugoj, reabilitarea căii ferate Curtici-Radna, reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova.
Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T) este finanțat în 2010 cu 729,632 milioane euro din Fondul de Coeziune (515,554 milioane euro) și din Fondul European de Dezvoltare Regională (214,078 milioane euro).
Din totalul de 6,394 miliarde lei alocat pentru investiții, care este cu aproximativ 32 la sută mai mic față de nivelul preliminat pentru acest an, proiectul de buget prevede ca suma de 5,616 miliarde de lei să fie transferată de la bugetul de stat, 620,261 milioane lei vor avea ca sursă fondurile externe nerambursabile (programe ISPA), 154,830 milioane de lei vor proveni din credite externe, iar două milioane de lei reprezintă venituri proprii. AGERPRES
QUOTE(klaus @ 6 Jan 2010, 14:16)
...Pai autostrada aia e facuta cu minim de costuri...
Nu, nu e cu minim de costuri, ci in conditiile impuse de constructor.
Exemplu: noi, Bechtel, nu facem tuneluri. Asta va fi unul din motivele de scandal in viitorul apropiat: intr-un anumit loc, solutia cea mai rationala (dpdv tehnic si economic) este tunel, dar Bechtel insista sa se ocoleasca zona cu un viaduct semicircular (costuri ENORME, dar il doare in banana, Romania plateste).
Dar sa nu anticipam prea mult.
vijelie, faptul ca Bechtel nu are bormasina nu e un impediment. Te rog da o fuga pe autostrada Zagreb->Split in Croatia, construita de Bechtel si ve intani pe ste 20 de tuneluri din care 2 au peste 6Km lungime fiecare. Tunelurile sunt construite de firme subcontractate de Bechtel (scrie numele lor pe portalul tunelului).
Probabil ca acolo panta aceea a fost pur si simplu cea mai ieftina solutie. Avem o problema cu asta? Toti ne laudam ca avem masini de sute de CP, chiar avem o problema cu panta aia? Ce inclinatie are? Nu cred sa fie peste 5%. Amaratul meu de motor de 1.4 urca panta de 10% in treapta a V-a. Pe autostrazi inca n-am intalnit panta unde sa nu urc cu 140Km/h (viteza mea de croaziera pe autostrazi), oricat e de incarcata masina.
Zau, mie-mi miroase a carcoteala ieftina toata critica asta la adresa AT.
Probabil ca acolo panta aceea a fost pur si simplu cea mai ieftina solutie. Avem o problema cu asta? Toti ne laudam ca avem masini de sute de CP, chiar avem o problema cu panta aia? Ce inclinatie are? Nu cred sa fie peste 5%. Amaratul meu de motor de 1.4 urca panta de 10% in treapta a V-a. Pe autostrazi inca n-am intalnit panta unde sa nu urc cu 140Km/h (viteza mea de croaziera pe autostrazi), oricat e de incarcata masina.
Zau, mie-mi miroase a carcoteala ieftina toata critica asta la adresa AT.
de acord cu Klaus, panta aia e intradevar mare pentru o autostrada, si mie mi s-a parut. La fel unele curbe parca-s prea stranse pentru o autostrada.
nu cred ca realizezi ce zici. De fapt sunt sigur.
QUOTE(IsNa @ 7 Jan 2010, 10:13)
Amaratul meu de motor de 1.4 urca panta de 10% in treapta a V-a.
nu cred ca realizezi ce zici. De fapt sunt sigur.
QUOTE(IsNa @ 7 Jan 2010, 12:13)
Ce inclinatie are? Nu cred sa fie peste 5%. Amaratul meu de motor de 1.4 urca panta de 10% in treapta a V-a.
10 % ..o nimica toata pt a cincea...probabil cu a doua urci si una de 50% sau chiar mai mare
Eu mai degraba cred ca a exagerat cu 10%. Procentele alea le gasesti pe munte, pe serpentine. Nu am vazut portiunea cu pricina dar am maaari dubii ca e asa abrupta.
Asa si pe langa Viena sunt portiuni abrupte, pe un relief asemanator (dealuri). Eu unul nu comentez la asta. La ce drumuri -in general- avem noi, ma multumesc si cu o fasie neteda de asfalt care sa ocoleasca satele. Pana la alte delicatesuri e cale lunga.
Asa si pe langa Viena sunt portiuni abrupte, pe un relief asemanator (dealuri). Eu unul nu comentez la asta. La ce drumuri -in general- avem noi, ma multumesc si cu o fasie neteda de asfalt care sa ocoleasca satele. Pana la alte delicatesuri e cale lunga.
Ca sa nu spuneti ca vorbesc prostii, va dau datele problemei si un exemplu: tronsonul de drum pe care il parcurg frecvent este o panta da <1Km lungime intre Faget si Lugoj pe directia Lugoj (portiunea cu padure pe stanga) unde indicatorul rutier afiseaza panta de 9%. Drumul e aproape drept altfel (curba usoara stanga). Aici am verificat de mai multe ori ca masina chiar accelereaza incet in treapta a V-a cu pedala la fund.
Mai sunt protiuni similare la iesirea din Deva spre Ilia, sau inainte de Sibiu dinspre Sebes.
Motorul e un TDI de 1400cc, si la 100Km/h in viteza a V-a e la turatia de cuplu maxim (2200rpm, 195Nm cuplu)
Pe drumuri de munte intalnest frecvent si pante de pana la 14% (priviti o harta rutiera a Austriei, de exemplu unde tronsoanele de drum sunt colorate si in fucntie de panta). Pe urcarea spre Turracher Hohe dinspre sud e chiar o portiune cu panta de 23%.
Pe autostrazi pante de pana la 5% sunt acceptabile. Si un camion incarcat urca cu o viteza rezonabila o astfel de panta.
Din fonduri limitate eu prefer sa vad mai multi Km de autostrada, o calitate si durabilitate buna a suprafetei, sau un nod rutier in plus, decat pante si curbe calibrate pt. 200Km/h.
Mai sunt protiuni similare la iesirea din Deva spre Ilia, sau inainte de Sibiu dinspre Sebes.
Motorul e un TDI de 1400cc, si la 100Km/h in viteza a V-a e la turatia de cuplu maxim (2200rpm, 195Nm cuplu)
Pe drumuri de munte intalnest frecvent si pante de pana la 14% (priviti o harta rutiera a Austriei, de exemplu unde tronsoanele de drum sunt colorate si in fucntie de panta). Pe urcarea spre Turracher Hohe dinspre sud e chiar o portiune cu panta de 23%.
Pe autostrazi pante de pana la 5% sunt acceptabile. Si un camion incarcat urca cu o viteza rezonabila o astfel de panta.
Din fonduri limitate eu prefer sa vad mai multi Km de autostrada, o calitate si durabilitate buna a suprafetei, sau un nod rutier in plus, decat pante si curbe calibrate pt. 200Km/h.
De ce sunt cheltuiti bani pe trasee fara trafic? La o luna de la inaugurare, soferii spun ca autostrada Transilvania e goala si ca se circula "lejer".
Cum s-ar recupera deficitul din infrastructura care s-a format in 20 de ani: prin constructia a 500 km/an.
QUOTE
Tronsonul de 42 km de autostrada dintre Campia Turzii si Gilau inaugurat la inceputul lunii decembrie 2009 poate fi traversat in circa 25 de minute, insa multi soferi care merg spre Cluj aleg in continuare traseul DN1 Turda - Cluj, pentru ca este mai scurt.
"De cand s-a deschis autostrada am mers de doua ori la Turda. Primul drum l-am facut imediat dupa inaugurare si se circula normal, insa a doua oara am mers intr-o zi de sambata, iar autostrada era aproape goala, astfel ca am reusit sa traversez drumul in 15 minute", spune Augustin D., un sofer clujean.
Majoritatea soferilor care utilizeaza autostrada sunt cei care tranziteaza Clujul in drumul spre Oradea. "Am intrat pe autostrada mai mult din curiozitate. Este o solutie pentru soferii care tranziteaza Clujul, insa eu voi opta in continuare pentru drumul national care leaga Cluj-Napoca de Turda.
Ca sa ajungi din Cluj la Gilau, unde este nodul DN 1 cu autostrada, ai de parcurs 16 kilometri, iar pe autostrada inca 42 de kilometri pana la Turda, in total 58 de kilometri. Daca merg pe drumul national Cluj - Napoca - Turda fac numai 29 de kilometri, intr-un timp de 30 de minute daca soseaua nu este aglomerata", spune Horatiu H., unul dintre soferii care circula pe traseul Turda-Cluj.
Faptul ca autostrada este goala este confirmat si de alti soferi. "Lucrez la o firma de curierat si traversez aproape zilnic autostrada Transilvania. Exista zile in care vezi foarte putine masini pe acest traseu. Ma asteptam ca pe final de an sa fie mai aglomerat, insa pot spune ca s-a circulat lejer", spune Paul C.
Singurele date disponibile cu privire la traficul de pe tronsonul Campia Turzii - Gilau sunt cele care citeaza un studiu realizat de Directia Regionala Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj in luna decembrie a anului trecut, la o saptamana dupa inaugurare.
370 de masini pe ora, la o saptamana de la inaugurare
La momentul respectiv, intr-un interval de 24 de ore, cei 42 de km ai autostrazii Transilvania (A3) au fost tranzitati de aproximativ 9.000 de masini, rezultand o medie de 370 de masini pe ora.
"Un aspect pozitiv este faptul ca numarul masinilor care tranzitau Clujul din directia Oradea s-a redus cu 2.300 - 2.500 de masini, majoritatea conducatorilor auto optand pentru varianta de autostra Gilau-Turda. In ceea ce priveste circulatia pe autostrada la final de saptamana, aceasta este mult mai lejera datorita faptului ca traficul greu este interzis", a declarat Ion Pantelimon, directorul DRDP Cluj.
Odata cu inaugurarea acestui segment, vehiculele de mare tonaj ce tranziteaza Clujul au fost directionate pe autostrada, in vederea fluidizarii traficului rutier din cartierele clujene. Nodul de la Gilau, unde autostrada se intersecteaza cu DN1, are sapte benzi, iar circulatia este dirijata de politia rutiera din Cluj pana cand soferii se vor obisnui cu intrarea si iesirea de pe autostrada Transilvania.
Reprezentantii Inspectoratului de Politie Cluj spun ca autostrada este monitorizata in permanenta, iar numarul cel mai mare al soferilor care circula pe autostrada vin dinspre Turda si mai mult de un sfert din masini au o greutate mai mare de 7,5 tone.
Transportatorii: "Statul sa urgenteze lucrarile la Coridorul IV"
Transportatorii si constructorii spun ca nu inteleg de ce Ministerul Transporturilor nu urgenteaza lucrarile pe rutele cele mai circulate, cum sunt coridorul IV (Constanta - Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Timisoara - Arad - Nadlac) si ruta Bucuresti - Brasov.
"Transportatorii care merg spre Oradea vor alege in mod sigur autostrada A3, insa cei care merg spre Cluj aleg in continuare DN1. In ultima luna autostrada a mai fost inchisa pentru lucrari de marcaje si montare de garduri de siguranta, pentru ca a fost inaugurata in graba, asa cum au fost si alte lucrari "finalizate" la sfarsitul anului trecut - centura Ploiestiului si centura Timisoarei", spune Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR).
El afirma ca statul ar trebui sa urgenteze lucrarile la Coridorul IV, care are continuitate in UE, decat sa se lucreze la autostrada Transilvania care nu este legata de nimic in Ungaria.
In plus, lucrarile la autostrada Bucuresti - Ploiesti, cea mai aglomerata ruta din tara, ar putea fi incheiate partial abia in iulie 2010, cu o intarziere de peste un an.
"De cand s-a deschis autostrada am mers de doua ori la Turda. Primul drum l-am facut imediat dupa inaugurare si se circula normal, insa a doua oara am mers intr-o zi de sambata, iar autostrada era aproape goala, astfel ca am reusit sa traversez drumul in 15 minute", spune Augustin D., un sofer clujean.
Majoritatea soferilor care utilizeaza autostrada sunt cei care tranziteaza Clujul in drumul spre Oradea. "Am intrat pe autostrada mai mult din curiozitate. Este o solutie pentru soferii care tranziteaza Clujul, insa eu voi opta in continuare pentru drumul national care leaga Cluj-Napoca de Turda.
Ca sa ajungi din Cluj la Gilau, unde este nodul DN 1 cu autostrada, ai de parcurs 16 kilometri, iar pe autostrada inca 42 de kilometri pana la Turda, in total 58 de kilometri. Daca merg pe drumul national Cluj - Napoca - Turda fac numai 29 de kilometri, intr-un timp de 30 de minute daca soseaua nu este aglomerata", spune Horatiu H., unul dintre soferii care circula pe traseul Turda-Cluj.
Faptul ca autostrada este goala este confirmat si de alti soferi. "Lucrez la o firma de curierat si traversez aproape zilnic autostrada Transilvania. Exista zile in care vezi foarte putine masini pe acest traseu. Ma asteptam ca pe final de an sa fie mai aglomerat, insa pot spune ca s-a circulat lejer", spune Paul C.
Singurele date disponibile cu privire la traficul de pe tronsonul Campia Turzii - Gilau sunt cele care citeaza un studiu realizat de Directia Regionala Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj in luna decembrie a anului trecut, la o saptamana dupa inaugurare.
370 de masini pe ora, la o saptamana de la inaugurare
La momentul respectiv, intr-un interval de 24 de ore, cei 42 de km ai autostrazii Transilvania (A3) au fost tranzitati de aproximativ 9.000 de masini, rezultand o medie de 370 de masini pe ora.
"Un aspect pozitiv este faptul ca numarul masinilor care tranzitau Clujul din directia Oradea s-a redus cu 2.300 - 2.500 de masini, majoritatea conducatorilor auto optand pentru varianta de autostra Gilau-Turda. In ceea ce priveste circulatia pe autostrada la final de saptamana, aceasta este mult mai lejera datorita faptului ca traficul greu este interzis", a declarat Ion Pantelimon, directorul DRDP Cluj.
Odata cu inaugurarea acestui segment, vehiculele de mare tonaj ce tranziteaza Clujul au fost directionate pe autostrada, in vederea fluidizarii traficului rutier din cartierele clujene. Nodul de la Gilau, unde autostrada se intersecteaza cu DN1, are sapte benzi, iar circulatia este dirijata de politia rutiera din Cluj pana cand soferii se vor obisnui cu intrarea si iesirea de pe autostrada Transilvania.
Reprezentantii Inspectoratului de Politie Cluj spun ca autostrada este monitorizata in permanenta, iar numarul cel mai mare al soferilor care circula pe autostrada vin dinspre Turda si mai mult de un sfert din masini au o greutate mai mare de 7,5 tone.
Transportatorii: "Statul sa urgenteze lucrarile la Coridorul IV"
Transportatorii si constructorii spun ca nu inteleg de ce Ministerul Transporturilor nu urgenteaza lucrarile pe rutele cele mai circulate, cum sunt coridorul IV (Constanta - Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Timisoara - Arad - Nadlac) si ruta Bucuresti - Brasov.
"Transportatorii care merg spre Oradea vor alege in mod sigur autostrada A3, insa cei care merg spre Cluj aleg in continuare DN1. In ultima luna autostrada a mai fost inchisa pentru lucrari de marcaje si montare de garduri de siguranta, pentru ca a fost inaugurata in graba, asa cum au fost si alte lucrari "finalizate" la sfarsitul anului trecut - centura Ploiestiului si centura Timisoarei", spune Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR).
El afirma ca statul ar trebui sa urgenteze lucrarile la Coridorul IV, care are continuitate in UE, decat sa se lucreze la autostrada Transilvania care nu este legata de nimic in Ungaria.
In plus, lucrarile la autostrada Bucuresti - Ploiesti, cea mai aglomerata ruta din tara, ar putea fi incheiate partial abia in iulie 2010, cu o intarziere de peste un an.
Cum s-ar recupera deficitul din infrastructura care s-a format in 20 de ani: prin constructia a 500 km/an.
QUOTE
Ziarul Financiar continua seria articolelor legate de implinirea a 20 de ani de capitalism prin analizarea obiectivelor realizate in aceasta perioada, pe langa interviurile realizate cu cei mai mari capitalisti romani. In editia de astazi ZF analizeaza evolutia infrastructurii in ultimii 20 de ani. Cu un ritm de sub 10 km pe an, Romania a ramas exact acolo unde era inainte de '89, adica pe ultimul loc intre tarile din Uniunea Europeana in ceea ce priveste constructia de autostrazi. Constructorii spun ca a lipsit seriozitatea si consecventa, in timp ce autoritatile au afirmat de mai multe ori ca n-au avut suficienti bani. Constructorii afirma ca este nevoie de constructia a 500 km de autostrada pe an pentru a recupera decalajul fata de tarile dezvoltate, insa acest scenariu este utopic, avand in vedere ritmul in care s-a lucrat pana acum.
In ultimii 20 de ani au fost construiti doar 190 km de autostrada, insa perioada 1990-2003 a fost una moarta pentru ca nu s-a finalizat nimic. In plus, chiar daca nu au fost bani, s-au construit si segmente de autostrada unde traficul este deocamdata redus. Un exemplu este tronsonul inaugurat recent Campia Turzii-Gilau (42 km) al autostrazii Transilvania, in loc sa fie prioritizate tronsoanele Bucuresti-Brasov sau Constanta-Nadlac, cu trafic mult mai ridicat.
Cel mai mult s-a lucrat la autostrada catre mare, care s-a oprit in 2007 la Cernavoda, urmand ca in 2011 sa fie finalizata integral, potrivit declaratiilor facute anul trecut de actualul ministru al transporturilor, Radu Berceanu.
Un alt tronson de mici dimensiuni finalizat a fost centura ocolitoare a orasului Pitesti - 15 km, ultima portiune fiind Campia Turzii-Gilau.
Intre 1990-2000 atat reprezentantii Guvernului, cat si cei de la bancile europene de investitii afirmau ca Romania nu are nevoie de autostrazi, pentru ca traficul era foarte redus si banii pentru infrastructura au fost alocati mai mult pentru reabilitarea drumurilor nationale.
"Imediat dupa '90 traficul rutier era destul de slab, pentru ca era un sistem rutier prohibitiv si nici nu existau prea multe surse de motorina si benzina. Pentru distante mai mari de 30 de kilometri distribuitorii de marfa erau obligati sa aleaga calea ferata", spune Nicolae Constantinescu, director in cadrul companiei CCCF Bucuresti. Compania a fost implicata inca de la inceputul anilor '90 in constructia unor tronsoane de la autostrada Bucuresti-Constanta, singura la care s-a lucrat sustinut intre 2000 si 2007.
Ludovic Orban, care a ocupat functia de ministru al transporturilor in 2007-2008, spune ca ministrii care s-au perindat la transporturi dupa anul 2000 "au tratat superficial ideea de construire de autostrazi si nu s-au orientat spre detaliile care au blocat procesul de dezvoltare a infrastructurii". Potrivit lui Orban, in mandatul sau au fost simplificate procedurile de exproprieri si de relocare a utilitatilor, care blocau de cele mai multe ori proiectele de infrastructura, insa n-a fost finalizat niciun kilometru de autostrada.
Berceanu a lansat anul trecut un alt motiv din cauza caruia nu s-au construit autostrazi - ca nu a fost sprijinit de soferi. "Incerc sa obtin bani de la Guvern, dar am nevoie si de ajutorul vostru. Ca, daca ies in strada 20.000 de oameni, li se da ceea ce cer. Acum, evident ca nu o sa iasa 10.000 de soferi in strada sa ceara autostrazi, dar daca opinia publica ar pune presiune poate am obtine mai multi bani", a afirmat Berceanu la sfarsitul anului trecut in cadrul unei conferinte pe tema autostrazilor. Actualul ministru al transporturilor a solicitat ieri Guvernului "un spatiu fiscal" prin care institutia sa poata cheltui in avans de la buget circa doua miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru proiecte aferente Coridorului IV paneuropean, bani care vor veni apoi de la UE, BERD si BEI.
Accesarea fondurilor de la UE de care Romania poate sa beneficieze in perioada 2007-2013, de circa 4,6 mld. euro, pentru infrastructura s-a derulat foarte greu, pana acum fiind absorbiti doar 2,4%.
Inainte de '89 prioritatea era transportul fluvial
Nici inainte de '89 nu exista un interes ridicat pentru infrastructura rutiera, focusul fiind mai mult pe cea fluviala si feroviara. "Existau solutiile pentru constructia coridorului IV, intre Constanta si Nadlac, dar mereu au fost amanate, ba ca erau prea scumpe, ba ca erau prea lungi si s-a investit in construirea canalului Dunare-Bucuresti si Dunare-Marea Neagra. Erau bani de la Banca Mondiala pentru investitii, dar ideea de autostrazi nu era agreata", explica Constantinescu.
El sustine ca "nu a existat consecventa si seriozitate si iata ca am ajuns in momentul in care traficul a ajuns foarte aglomerat si ca sa recuperam decalajul ar trebui sa construim 500 km pe an".
In ultimii 20 de ani au fost construiti doar 190 km de autostrada, insa perioada 1990-2003 a fost una moarta pentru ca nu s-a finalizat nimic. In plus, chiar daca nu au fost bani, s-au construit si segmente de autostrada unde traficul este deocamdata redus. Un exemplu este tronsonul inaugurat recent Campia Turzii-Gilau (42 km) al autostrazii Transilvania, in loc sa fie prioritizate tronsoanele Bucuresti-Brasov sau Constanta-Nadlac, cu trafic mult mai ridicat.
Cel mai mult s-a lucrat la autostrada catre mare, care s-a oprit in 2007 la Cernavoda, urmand ca in 2011 sa fie finalizata integral, potrivit declaratiilor facute anul trecut de actualul ministru al transporturilor, Radu Berceanu.
Un alt tronson de mici dimensiuni finalizat a fost centura ocolitoare a orasului Pitesti - 15 km, ultima portiune fiind Campia Turzii-Gilau.
Intre 1990-2000 atat reprezentantii Guvernului, cat si cei de la bancile europene de investitii afirmau ca Romania nu are nevoie de autostrazi, pentru ca traficul era foarte redus si banii pentru infrastructura au fost alocati mai mult pentru reabilitarea drumurilor nationale.
"Imediat dupa '90 traficul rutier era destul de slab, pentru ca era un sistem rutier prohibitiv si nici nu existau prea multe surse de motorina si benzina. Pentru distante mai mari de 30 de kilometri distribuitorii de marfa erau obligati sa aleaga calea ferata", spune Nicolae Constantinescu, director in cadrul companiei CCCF Bucuresti. Compania a fost implicata inca de la inceputul anilor '90 in constructia unor tronsoane de la autostrada Bucuresti-Constanta, singura la care s-a lucrat sustinut intre 2000 si 2007.
Ludovic Orban, care a ocupat functia de ministru al transporturilor in 2007-2008, spune ca ministrii care s-au perindat la transporturi dupa anul 2000 "au tratat superficial ideea de construire de autostrazi si nu s-au orientat spre detaliile care au blocat procesul de dezvoltare a infrastructurii". Potrivit lui Orban, in mandatul sau au fost simplificate procedurile de exproprieri si de relocare a utilitatilor, care blocau de cele mai multe ori proiectele de infrastructura, insa n-a fost finalizat niciun kilometru de autostrada.
Berceanu a lansat anul trecut un alt motiv din cauza caruia nu s-au construit autostrazi - ca nu a fost sprijinit de soferi. "Incerc sa obtin bani de la Guvern, dar am nevoie si de ajutorul vostru. Ca, daca ies in strada 20.000 de oameni, li se da ceea ce cer. Acum, evident ca nu o sa iasa 10.000 de soferi in strada sa ceara autostrazi, dar daca opinia publica ar pune presiune poate am obtine mai multi bani", a afirmat Berceanu la sfarsitul anului trecut in cadrul unei conferinte pe tema autostrazilor. Actualul ministru al transporturilor a solicitat ieri Guvernului "un spatiu fiscal" prin care institutia sa poata cheltui in avans de la buget circa doua miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru proiecte aferente Coridorului IV paneuropean, bani care vor veni apoi de la UE, BERD si BEI.
Accesarea fondurilor de la UE de care Romania poate sa beneficieze in perioada 2007-2013, de circa 4,6 mld. euro, pentru infrastructura s-a derulat foarte greu, pana acum fiind absorbiti doar 2,4%.
Inainte de '89 prioritatea era transportul fluvial
Nici inainte de '89 nu exista un interes ridicat pentru infrastructura rutiera, focusul fiind mai mult pe cea fluviala si feroviara. "Existau solutiile pentru constructia coridorului IV, intre Constanta si Nadlac, dar mereu au fost amanate, ba ca erau prea scumpe, ba ca erau prea lungi si s-a investit in construirea canalului Dunare-Bucuresti si Dunare-Marea Neagra. Erau bani de la Banca Mondiala pentru investitii, dar ideea de autostrazi nu era agreata", explica Constantinescu.
El sustine ca "nu a existat consecventa si seriozitate si iata ca am ajuns in momentul in care traficul a ajuns foarte aglomerat si ca sa recuperam decalajul ar trebui sa construim 500 km pe an".
Doar cateva posturi mai sus e un link la primul articol si dreptul la replica. Oricum e scris cu fundul...
Se pare ca anul asta ne-am lins pe bot de autostrazi:
Mai puțini kilometri din Autostrada Transilvania, terminați în 2010
6 ianuarie 2010
La inaugurarea celor 42 de km din Autostrada Transilvania, pe 1 decembrie 2009, ministrul Transporturilor Radu Berceanu(PDL) a promis că anul viitor se vor inaugura încă 48 de km din acest drum. Era firesc să facă promisiuni, era în campanie electorală. Chiar dacă partidul său a câștigat alegerile prezidențiale și PDL deține puterea din toate punctele de vedere, Berceanu nu a primit un buget suficient de mare pentru a-și duce la bun sfârșit promisiunile și doar 12 km de autostradă vor fi inaugurați în 2010.
Directorul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România(CNADNR), Dorina Tiron, a declarat pentru clujeanul.ro că doar cei 12 km de autostradă dinte Câmpia Turzii și Gilău vor fi dați în folosința în acest an. "În acest an vom finaliza kilometri de autostradă dintre Câmpia Turzii și Turda și intenționăm și pe sectorul 3C (n.r. Suplacu de Barcău-Borș) pentru a termina măcar 16 km", a mărturisit pentru clujeanul.ro Dorina Tiron.
De asemenea, directorul CNADNR a recunoscut că datoria față de Bechtel de peste 100 de milioane de euro nu va putea fi plătită în ianuarie, ci deabia în prima săptămână a lunii februarie. "Știu că am datorii față de Bechtel pe care trebuie să le plătesc. Este vorba de o sumă de peste 100 de milioane de euro, însă deabia la începutul lunii februarie se vor putea face plăți pentru că până atunci nu vom avea bugetul stabilit", a explicat Tiron.
Reprezentanții CNADNR se plâng că bugetul pe care l-au primit este insuficient pentru proiectele pe care le au în derulare. " E cam mic bugetul la câte proiecte sunt începute, iar eu ca și inginer de drumuri îmi doresc ca proiectele să meargă înainte. Noi deabia am luat avânt și trebuie să punem frână", a conchis Tiron.
Clujeanul
Mai puțini kilometri din Autostrada Transilvania, terminați în 2010
6 ianuarie 2010
La inaugurarea celor 42 de km din Autostrada Transilvania, pe 1 decembrie 2009, ministrul Transporturilor Radu Berceanu(PDL) a promis că anul viitor se vor inaugura încă 48 de km din acest drum. Era firesc să facă promisiuni, era în campanie electorală. Chiar dacă partidul său a câștigat alegerile prezidențiale și PDL deține puterea din toate punctele de vedere, Berceanu nu a primit un buget suficient de mare pentru a-și duce la bun sfârșit promisiunile și doar 12 km de autostradă vor fi inaugurați în 2010.
Directorul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România(CNADNR), Dorina Tiron, a declarat pentru clujeanul.ro că doar cei 12 km de autostradă dinte Câmpia Turzii și Gilău vor fi dați în folosința în acest an. "În acest an vom finaliza kilometri de autostradă dintre Câmpia Turzii și Turda și intenționăm și pe sectorul 3C (n.r. Suplacu de Barcău-Borș) pentru a termina măcar 16 km", a mărturisit pentru clujeanul.ro Dorina Tiron.
De asemenea, directorul CNADNR a recunoscut că datoria față de Bechtel de peste 100 de milioane de euro nu va putea fi plătită în ianuarie, ci deabia în prima săptămână a lunii februarie. "Știu că am datorii față de Bechtel pe care trebuie să le plătesc. Este vorba de o sumă de peste 100 de milioane de euro, însă deabia la începutul lunii februarie se vor putea face plăți pentru că până atunci nu vom avea bugetul stabilit", a explicat Tiron.
Reprezentanții CNADNR se plâng că bugetul pe care l-au primit este insuficient pentru proiectele pe care le au în derulare. " E cam mic bugetul la câte proiecte sunt începute, iar eu ca și inginer de drumuri îmi doresc ca proiectele să meargă înainte. Noi deabia am luat avânt și trebuie să punem frână", a conchis Tiron.
Clujeanul
chiar se mira cineva? o sa mai faca 40 de km la urmatoarele alegeri, pana atunci traficul pe A3 se va rezuma la cateva sute de masini zilnic.
QUOTE(argon @ 7 Jan 2010, 10:15)
de acord cu Klaus, panta aia e intradevar mare pentru o autostrada, si mie mi s-a parut. La fel unele curbe parca-s prea stranse pentru o autostrada.
nu cred ca realizezi ce zici. De fapt sunt sigur.
nu cred ca realizezi ce zici. De fapt sunt sigur.
curbe stranse??? hai ca esti chiar figura, ai vazut tu pe AT curbe stranse? Daca le privesti dintr-o anumita perspectiva pot parea asa dar ai undeva vreo limitare de viteza care sa sugere macar aceasta "curba stransa"?? Iarasi nu cred ca gradul de inclinare pune vreo problema vreunei marci de masina acum vorbim prostii sau parca am conducem toti trabanturi...
in alte tari ai limitare la curbe de genul la 80-100, nu am vazut la noi limitare, poate mi-a scapat. La 170 cam scartaie rotile in curbele respective, binenteles ca la 130 nu pun nici o problema, nici panta nu ma deranjeaza, dar asta a fost impresia ca e mare, pentru autostrada, si nu in masura sa puna vreo problema, normal.
Viteza de proiectare este, de regula, cu 10kmph in plus fata de viteza maxima admisa (minim 80, maxim 130).
Iar restul elementelor geometrice (razele curbelor, declivitatile transversale si longitudinale) sunt alese in functie de aceasta viteza.
Cine merge cu viteze astronomice pe drumuri construite corect inseamna ca utilizeaza drumul necorespunzator si nu are dreptul sa se planga de diverse senzatii subiective.
Iar restul elementelor geometrice (razele curbelor, declivitatile transversale si longitudinale) sunt alese in functie de aceasta viteza.
Cine merge cu viteze astronomice pe drumuri construite corect inseamna ca utilizeaza drumul necorespunzator si nu are dreptul sa se planga de diverse senzatii subiective.
apai, mai argon.. autostrazile sunt facute pentru masini, nu limuzine 
Eu stau si ma intreb.. daca astai termina autostrada de la unguri pana la Brasov, sa zicem in 2014, unde se revarsa tot traficul? Tot pe DN1 / DN1A
Ca de la Ploiesti la Brasov.. hehe, poate peste 10 ani sa fie gata.
Legatura Pitesti - Sibiu o mai fac? sau au abandonat-o..
Eu stau si ma intreb.. daca astai termina autostrada de la unguri pana la Brasov, sa zicem in 2014, unde se revarsa tot traficul? Tot pe DN1 / DN1A
Ca de la Ploiesti la Brasov.. hehe, poate peste 10 ani sa fie gata.
Legatura Pitesti - Sibiu o mai fac? sau au abandonat-o..
QUOTE(argon @ 8 Jan 2010, 09:33)
La 170 cam scartaie rotile in curbele respective, binenteles ca la 130 nu pun nici o problema,
Mai e de spus ceva?
Da ar mai fi. Depinde cum se ia curba la viteza aia, ce anvelope sunt, cum sta masinuta cu suspensiile etc. + Ne bucuram nespus ca mergeti cu viteze ilegale pe drumurile publice si va mai si laudati DAR va rugam sa nu continuati si sa ramaneti la subiect. Multumim,
Zicea cineva mai sus ca Bechtel nu face tuneluri, ca nu vrea muschiu lor, desi ar fi cazu. Iata ca pe centura arad e invers, vor sa faca tunel unde n-ar fi neaparat nevoie, daca va mai amintiti povestea cu aeroportul, ca si-au dat seama dupa ce au facut studiul si au expropriat si tot ca e prea aproape centura de pista. ei, s-a hotarat sa ingroape autostrada acolo . Partea SF d-abea acum vine, cica nu vor creste costurile si nici deadline-ul nu se schimba 
. asta da optimism
http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/tu...100107-06392747
. Partea SF d-abea acum vine, cica nu vor creste costurile si nici deadline-ul nu se schimba . asta da optimismhttp://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/tu...100107-06392747
apropo de limitari pe autobada A3: exista o restricție de 80 km în zona ieșirii de mentenață și mi se pare firesc
tot despre limitari: în străinătățuri am văzut restricții dar erau valabile pentru vreme rea (indicator sub cel de restrictie de viteza) si am mai vazut altceva de foarte bun simt care la noi lipseste cu desavîrsire (pe linga ca unora le lipseste si acela) niste chevroane sau indicatori pe asfalt sau pe parapeti si niste panouri mari care zic, vezi 3 simboluri liber la 130, vezi 2 las-o la 90 vezi doar unul las'o la 50 foarte utile mai ales pe zonele cu multă ceață
S-auzim de bine!
tot despre limitari: în străinătățuri am văzut restricții dar erau valabile pentru vreme rea (indicator sub cel de restrictie de viteza) si am mai vazut altceva de foarte bun simt care la noi lipseste cu desavîrsire (pe linga ca unora le lipseste si acela) niste chevroane sau indicatori pe asfalt sau pe parapeti si niste panouri mari care zic, vezi 3 simboluri liber la 130, vezi 2 las-o la 90 vezi doar unul las'o la 50 foarte utile mai ales pe zonele cu multă ceață
S-auzim de bine!
cmandrei, am inclus citatul respectiv pt. a evidentia ca AT pare inadecvata tehnic doar pt. cine are intentia din start de a circula cu viteze mult peste cele legale.
A te plange ca o autostrada in Romania e proiectata pt. viteze de "doar" 130Km/h e complet hilar, in conditiile in care 99% din drumurile tarii nu sunt adecvate pt. viteze medii de peste 60Km/h (luand in calcul localitatile).
Faptul ca la noi inca sunt soferi care iau o curba cu 170Km/h desi simt sa sunt la limita aderentei (si deci la un fir de par de moarte sigura) arata ca noi nu meritam drumuri bune. Nu stim decat sa acceleram ca berbecii pana murim intr-un pom, apoi dam vina pe curba c-a fost prea stransa.
Mai pe larg, asta vroiam sa spun...
A te plange ca o autostrada in Romania e proiectata pt. viteze de "doar" 130Km/h e complet hilar, in conditiile in care 99% din drumurile tarii nu sunt adecvate pt. viteze medii de peste 60Km/h (luand in calcul localitatile).
Faptul ca la noi inca sunt soferi care iau o curba cu 170Km/h desi simt sa sunt la limita aderentei (si deci la un fir de par de moarte sigura) arata ca noi nu meritam drumuri bune. Nu stim decat sa acceleram ca berbecii pana murim intr-un pom, apoi dam vina pe curba c-a fost prea stransa.
Mai pe larg, asta vroiam sa spun...
nu scartie dom'le nici la 170 am venit eu cu viteza asta( ma grabeam undeva de numa numa) cu mamaruta mea si n-are nici pe dracu. La cate o panta o mai ia masina nitel la vale si daca nu te uiti sare din "legala" dar in restu e totul ok
Sa vedem cum arata A3 peste cativa ani ca pe A2 au aparut ditamai gropile .
cica s-ar misca ceva si pe la sebes
Agerpres/ - Necesitatea construirii unei șosele de centură a municipiului Sebeș, localitate tranzitată zilnic în medie de circa 44.000 de autovehicule și situată la intersectarea a două drumuri europene, va fi tema abordată de parlamentarii democrat-liberali de Alba în cadrul unei întâlniri pe care o vor avea la începutul săptămânii viitoare cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Radu Berceanu.
Deputatul PD-L Clement Negruț a declarat, vineri, într-o conferință de presă susținută la Alba Iulia, că în decembrie 2009 a fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate cu o firmă din Deva, exprimându-și speranța ca la vară să înceapă efectiv lucrările.
Deocamdată, în proiectul de buget al ministerului de resort nu a fost cuprinsă și o sumă de bani în acest sens, parlamentarii din Alba mizând pe o eventuală rectificare bugetară.
Varianta de ocolire a municipiului Sebeș, la intersecția DN 7/E 68 cu DN 1/E 81, pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Deva, Coridorul IV Paneuropean, a avut elaborat un studiu de fezabilitate încă din anul 2004. În 2007 era prevăzut a se elabora proiectul tehnic și documentația de licitație în vederea atribuirii lucrărilor de execuție, termenul de predare fiind fixat pentru vara lui 2008. Tronsonul Sebeș - Sibiu este cel mai aglomerat de pe traseul Coridorului IV, susțin specialiștii.
Între timp, au apărut modificări în ceea ce privește proiectul variantei de ocolire, cele două tronsoane urmând a avea un profil de autostradă, respectiv unul de șosea normală.
În 2008, primarul municipiului Sebeș, Mugurel Liviu Sârbu (PD-L), spera ca studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a municipiului să fie gata până la sfârșitul anului, pentru ca la jumătatea lui 2009 să fie lansată execuția șoselei. Sârbu declara la vremea respectivă că există un proiect al variantei de ocolire, dar pe o zonă care nu ar satisface cerințele unei șosele de centură și că, în consecință, a solicitat ca aceasta să fie racordată la DN 1, către Alba Iulia, în partea de nord a orașului, și nu în cea de sud. Edilul a cerut proiectantului să realizeze trei variante de studiu de fezabilitate, șoseaua urmând a avea peste 7 kilometri, cu două benzi pe sens, de tip autostradă.
Încă din 2007, Ministerul Transporturilor dădea asigurări că lucrările pentru construirea variantei de ocolire vor demara imediat după finalizarea proiectului tehnic.
Într-o conferință de presă din vara lui 2009, Liviu Mugurel Sârbu a spus că studiul de fezabilitate și documentația necesară în vederea executării expropierilor vor costa în jur de trei milioane de lei, bani care vor fi asigurați de la bugetul local și cel județean.
Circulația în oraș este de multe ori blocată, șirul de mașini aflate în tranzit întinzându-se deseori pe mai mulți kilometri în interiorul localității, iar în unele perioade, mai ales vara, chiar pe toată lungimea drumului din orașul Sebeș. În plus, traficul greu se desfășoară prin centrul municipiului Sebeș, lucru care duce la deteriorarea accentuată a clădirilor, majoritatea monumente istorice, reprezentative pentru un burg săsesc.
12 Jan 2010, 10:59:
un articol interesant :
http://www.romanialibera.ro/actualitate/a1...u-conditii.html
spicuind, avem:
In acest moment, pe tronsonul 3C exproprierea terenurilor pe unde va trece Autostrada Transilvania este realizata in proportie de 75 la suta.
ultima data tineam minte de o cifra mult mai mica, gen 37%.
si
Acum, reprezentantii actualei coalitii de guvernare PDL-UDMR au cerut Bechtel sa construiasca mai intai tronsoanele de autostrada dintre Turda si Targu-Mures. "Ratiunea acestei masuri ar fi sa avem o bucata de autostrada, construita in mod compact, lunga de peste 100 de kilometri"
cine imparte, parte-si face, deh. mi se pare cam stupid sa continui spre est cand ideea de autostrada era sa iesim mai repede din tara, dar pe de alta parte de la bors orcum tot pe DN=uri mergi, si nici nu cred ca or sa continuie ungurii AT prea curand.
Agerpres/ - Necesitatea construirii unei șosele de centură a municipiului Sebeș, localitate tranzitată zilnic în medie de circa 44.000 de autovehicule și situată la intersectarea a două drumuri europene, va fi tema abordată de parlamentarii democrat-liberali de Alba în cadrul unei întâlniri pe care o vor avea la începutul săptămânii viitoare cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Radu Berceanu.
Deputatul PD-L Clement Negruț a declarat, vineri, într-o conferință de presă susținută la Alba Iulia, că în decembrie 2009 a fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate cu o firmă din Deva, exprimându-și speranța ca la vară să înceapă efectiv lucrările.
Deocamdată, în proiectul de buget al ministerului de resort nu a fost cuprinsă și o sumă de bani în acest sens, parlamentarii din Alba mizând pe o eventuală rectificare bugetară.
Varianta de ocolire a municipiului Sebeș, la intersecția DN 7/E 68 cu DN 1/E 81, pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Deva, Coridorul IV Paneuropean, a avut elaborat un studiu de fezabilitate încă din anul 2004. În 2007 era prevăzut a se elabora proiectul tehnic și documentația de licitație în vederea atribuirii lucrărilor de execuție, termenul de predare fiind fixat pentru vara lui 2008. Tronsonul Sebeș - Sibiu este cel mai aglomerat de pe traseul Coridorului IV, susțin specialiștii.
Între timp, au apărut modificări în ceea ce privește proiectul variantei de ocolire, cele două tronsoane urmând a avea un profil de autostradă, respectiv unul de șosea normală.
În 2008, primarul municipiului Sebeș, Mugurel Liviu Sârbu (PD-L), spera ca studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a municipiului să fie gata până la sfârșitul anului, pentru ca la jumătatea lui 2009 să fie lansată execuția șoselei. Sârbu declara la vremea respectivă că există un proiect al variantei de ocolire, dar pe o zonă care nu ar satisface cerințele unei șosele de centură și că, în consecință, a solicitat ca aceasta să fie racordată la DN 1, către Alba Iulia, în partea de nord a orașului, și nu în cea de sud. Edilul a cerut proiectantului să realizeze trei variante de studiu de fezabilitate, șoseaua urmând a avea peste 7 kilometri, cu două benzi pe sens, de tip autostradă.
Încă din 2007, Ministerul Transporturilor dădea asigurări că lucrările pentru construirea variantei de ocolire vor demara imediat după finalizarea proiectului tehnic.
Într-o conferință de presă din vara lui 2009, Liviu Mugurel Sârbu a spus că studiul de fezabilitate și documentația necesară în vederea executării expropierilor vor costa în jur de trei milioane de lei, bani care vor fi asigurați de la bugetul local și cel județean.
Circulația în oraș este de multe ori blocată, șirul de mașini aflate în tranzit întinzându-se deseori pe mai mulți kilometri în interiorul localității, iar în unele perioade, mai ales vara, chiar pe toată lungimea drumului din orașul Sebeș. În plus, traficul greu se desfășoară prin centrul municipiului Sebeș, lucru care duce la deteriorarea accentuată a clădirilor, majoritatea monumente istorice, reprezentative pentru un burg săsesc.
12 Jan 2010, 10:59:
un articol interesant :
http://www.romanialibera.ro/actualitate/a1...u-conditii.html
spicuind, avem:
In acest moment, pe tronsonul 3C exproprierea terenurilor pe unde va trece Autostrada Transilvania este realizata in proportie de 75 la suta.
ultima data tineam minte de o cifra mult mai mica, gen 37%.
si
Acum, reprezentantii actualei coalitii de guvernare PDL-UDMR au cerut Bechtel sa construiasca mai intai tronsoanele de autostrada dintre Turda si Targu-Mures. "Ratiunea acestei masuri ar fi sa avem o bucata de autostrada, construita in mod compact, lunga de peste 100 de kilometri"
cine imparte, parte-si face, deh. mi se pare cam stupid sa continui spre est cand ideea de autostrada era sa iesim mai repede din tara, dar pe de alta parte de la bors orcum tot pe DN=uri mergi, si nici nu cred ca or sa continuie ungurii AT prea curand.
In fine s-a semnat pt comarnic-bv cu vinci!!!
Ministerul Transporturilor a semnat contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic - Brașov cu firmele Vinci și Aktor, au declarat joi, pentru AGERPRES, surse din MTI.
După clarificarea ultimelor aspecte din contract, semnarea contractului va fi anunțată oficial de ministrul de resort, Radu Berceanu.
Discuțiile dintre reprezentanții Ministerului Transporturilor și cei ai consorțiului Vinci - Aktor cu privire la încheierea contractului au intrat în impas la sfârșitul anului trecut, din cauza pretențiilor constructorului, care ar fi excedat oferta inițială, declarată câștigătoare.
Eșecul negocierilor ar fi putut duce la amânarea cu cel puțin doi ani a începerii lucrărilor. Potrivit calendarului inițial, lucrările ar trebui să înceapă în vara lui 2010, tronsonul urmând să fie finalizat în 2014.
Consorțiul Vinci - Aktor ar trebui să proiecteze, să finanțeze și să construiască Autostrada Comarnic - Brașov, urmând ca pe o perioadă de 30 de ani să administreze cei 55 de kilometri ai tronsonului, în schimbul unei taxe pe care utilizatorii o vor plăti începând din al cincilea an al concesiunii.
Consorțiul va concesiona Autostrada Comarnic-Brașov la un preț de 1,57 miliarde de euro, preț de construcție. Începând din al cincilea an al concesiunii, pe o perioadă de 26 de ani, statul român va realiza plăți de disponibilitate către concesionar, în valoare de 180 milioane de lei pe an.
Taxa pe care utilizatorul o va plăti începând din al cincilea an al concesiunii, după darea în folosință a autostrăzii, va fi de 1,75 euro/osie/100 kilometri, ceea ce înseamnă că un autoturism va plăti în primul an o taxă de circa doi euro, pentru a străbate cei 55 de kilometri ai tronsonului.
La terminarea perioadei de 30 de ani de concesiune, tronsonul de autostradă Comarnic - Brașov intră în proprietatea statului, care are două alternative: fie să-l concesioneze din nou, fie să-l administreze el.
Ministerul Transporturilor a semnat contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic - Brașov cu firmele Vinci și Aktor, au declarat joi, pentru AGERPRES, surse din MTI.
După clarificarea ultimelor aspecte din contract, semnarea contractului va fi anunțată oficial de ministrul de resort, Radu Berceanu.
Discuțiile dintre reprezentanții Ministerului Transporturilor și cei ai consorțiului Vinci - Aktor cu privire la încheierea contractului au intrat în impas la sfârșitul anului trecut, din cauza pretențiilor constructorului, care ar fi excedat oferta inițială, declarată câștigătoare.
Eșecul negocierilor ar fi putut duce la amânarea cu cel puțin doi ani a începerii lucrărilor. Potrivit calendarului inițial, lucrările ar trebui să înceapă în vara lui 2010, tronsonul urmând să fie finalizat în 2014.
Consorțiul Vinci - Aktor ar trebui să proiecteze, să finanțeze și să construiască Autostrada Comarnic - Brașov, urmând ca pe o perioadă de 30 de ani să administreze cei 55 de kilometri ai tronsonului, în schimbul unei taxe pe care utilizatorii o vor plăti începând din al cincilea an al concesiunii.
Consorțiul va concesiona Autostrada Comarnic-Brașov la un preț de 1,57 miliarde de euro, preț de construcție. Începând din al cincilea an al concesiunii, pe o perioadă de 26 de ani, statul român va realiza plăți de disponibilitate către concesionar, în valoare de 180 milioane de lei pe an.
Taxa pe care utilizatorul o va plăti începând din al cincilea an al concesiunii, după darea în folosință a autostrăzii, va fi de 1,75 euro/osie/100 kilometri, ceea ce înseamnă că un autoturism va plăti în primul an o taxă de circa doi euro, pentru a străbate cei 55 de kilometri ai tronsonului.
La terminarea perioadei de 30 de ani de concesiune, tronsonul de autostradă Comarnic - Brașov intră în proprietatea statului, care are două alternative: fie să-l concesioneze din nou, fie să-l administreze el.
Chiar ieftin! 7 lei ptr autoturisme. Pai numai benzina pierduta in ambuteiaje e de doua ori pe atat, ca sa nu mai vorbim de timp.
Din pacate va dura 4 ani, asta daca se tin de program. Din fericire, fiind concesiune, constructorul are interes sa o dea gata la timp si nu mai depinde de banii alocati de la bugetul de stat.
Din pacate va dura 4 ani, asta daca se tin de program. Din fericire, fiind concesiune, constructorul are interes sa o dea gata la timp si nu mai depinde de banii alocati de la bugetul de stat.
Ba tot depinde.
De exemplu, exproprierile sunt facute de catre stat si costa bani, multi bani.
Daca statul nu se misca natural si nu pune terenul la dispozitia constructorului, degeaba se face concesiune, lucrarile tot vor stagna.
De exemplu, exproprierile sunt facute de catre stat si costa bani, multi bani.
Daca statul nu se misca natural si nu pune terenul la dispozitia constructorului, degeaba se face concesiune, lucrarile tot vor stagna.
Din ce au anuntat, peste 70% din terenurile necesare sunt in proprietatea statului, asa ca n-ar trebui sa fie o mare problema restul de 30%.
Asa spun mereu, face bine la moralul electoratului.
Dar e bine sa reamintim ca identificarea exacta a proprietarilor se face cf proiectului, care, in cazul nostru, nici macar nu s-a inceput.
Dar e bine sa reamintim ca identificarea exacta a proprietarilor se face cf proiectului, care, in cazul nostru, nici macar nu s-a inceput.
vijelie e cel mai realist de pe lista (si informat) si vrea sa ne aduca cu picioarele pe pamant si pe noi.
din cate stiu eu, exista un plan al autostrazii, pe unde va trece, imi amintesc ca l-am downloadat de undeva acum un an sau pe-acolo, deci s-ar sti pe unde trece, dar intr-adevar nu s-a expropriat nici-un metru patrat. Si faza e ca pe valea prahovei cam costa metrul patrat
oricum cnandr a zis clar ca primu an o sa fie organizarea de santier & co, n-o sa vezi masini la lucru in 2010.
si pe noi.din cate stiu eu, exista un plan al autostrazii, pe unde va trece, imi amintesc ca l-am downloadat de undeva acum un an sau pe-acolo, deci s-ar sti pe unde trece, dar intr-adevar nu s-a expropriat nici-un metru patrat. Si faza e ca pe valea prahovei cam costa metrul patrat
oricum cnandr a zis clar ca primu an o sa fie organizarea de santier & co, n-o sa vezi masini la lucru in 2010.
Mda..., corect. La exproprieri nu m-am gandit, si cum bugetul MT pe anul asta e cam pulbere..., nasol.
Deh, nu mai sunt bani pentru că statul a cumparat in 2009 masini de 120.000 € bucata, pixuri si agrafe de 10.000 €.
QUOTE
Institutii si companii de stat au cumparat anul trecut masini, aparate de aer conditionat, laptopuri, TV in suma echivalenta de aproape 140 de milioane de euro, de trei ori peste nivelul din 2007 si sub achizitiile din 2008, sume de pana la 10.000 de euro fiind platite si pentru telefoane mobile, pixuri, agrafe de birou.
Din totalul sumei pentru achizitii, 121,6 de milioane de euro au fost cheltuite pentru cumpararea de mobilier, aparate de aer conditionat, imprimante, computere, sisteme de supraveghere video, servere si alte echipamente de comunicatii, iar cu 15,3 milioane de euro au fost achizitionate autoturisme si alte mijloace de transport.
In 2007 suma achizitiilor de masini si calculatoare in sistemul public s-a ridicat la 50 de milioane de euro, iar in 2008 au fost efectuate achizitii de peste 500 de milioane de euro.
Achizitii ale institutiilor si companiilor de stat in anul trecut
Romgaz: tractoare de 9,3 milioane de lei, Volkswagen Passat de 44.779 de euro
RATB: autovehicule speciale de 1,2 milioane de euro
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta: automobile de 9,5 milioane de lei
Ministerul Apararii: autobuze si autocare cu 5,8 milioane de lei
Ministerul Turismului: autoturisme de 859.361 de lei
Ministerul Administratiei si Internelor: autoturisme de 359.972 de lei
BNR: un autoturism achizitionat in leasing operational cu 126.672 de euro
MApN: aparate aer conditionat, 31 de laptopuri, computere, imprimante laser, monitoare video, echipamente comunicatii, radiotelefoane si mobilier de 7,7 mil. lei
Ministerul Internelor: computere, servere, echipamente radio, sistem de telecomunicatii si de supraveghere video cu 49,4 milioane de lei
RADET: LCD-uri cu ecran tactil, echipamente de transmisie de date de 157.950 de lei
Inspectoratul General al Politiei Romane: 62 de laptopuri cu 436.790 de lei
Camera Deputatilor: echipamente pentru videoconferinte si servere cu 1,1 mil. lei
Directia Generala a Finantelor Bucuresti: pixuri, dosare si agrafe de birou cu 38.937 de lei
Din totalul sumei pentru achizitii, 121,6 de milioane de euro au fost cheltuite pentru cumpararea de mobilier, aparate de aer conditionat, imprimante, computere, sisteme de supraveghere video, servere si alte echipamente de comunicatii, iar cu 15,3 milioane de euro au fost achizitionate autoturisme si alte mijloace de transport.
In 2007 suma achizitiilor de masini si calculatoare in sistemul public s-a ridicat la 50 de milioane de euro, iar in 2008 au fost efectuate achizitii de peste 500 de milioane de euro.
Achizitii ale institutiilor si companiilor de stat in anul trecut
Romgaz: tractoare de 9,3 milioane de lei, Volkswagen Passat de 44.779 de euro
RATB: autovehicule speciale de 1,2 milioane de euro
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta: automobile de 9,5 milioane de lei
Ministerul Apararii: autobuze si autocare cu 5,8 milioane de lei
Ministerul Turismului: autoturisme de 859.361 de lei
Ministerul Administratiei si Internelor: autoturisme de 359.972 de lei
BNR: un autoturism achizitionat in leasing operational cu 126.672 de euro
MApN: aparate aer conditionat, 31 de laptopuri, computere, imprimante laser, monitoare video, echipamente comunicatii, radiotelefoane si mobilier de 7,7 mil. lei
Ministerul Internelor: computere, servere, echipamente radio, sistem de telecomunicatii si de supraveghere video cu 49,4 milioane de lei
RADET: LCD-uri cu ecran tactil, echipamente de transmisie de date de 157.950 de lei
Inspectoratul General al Politiei Romane: 62 de laptopuri cu 436.790 de lei
Camera Deputatilor: echipamente pentru videoconferinte si servere cu 1,1 mil. lei
Directia Generala a Finantelor Bucuresti: pixuri, dosare si agrafe de birou cu 38.937 de lei
Cata apetenta pentru masini germane. Mureau aia de la Romgaz daca isi luau Logan.
Vad ca despre colectia de X5-uri de care beneficiaza directiile regionale de drumuri si poduri (ca sa fim on topic) nu pomeneste nimeni.
stirile ca stirile..dar ce vad cu ochii proprii...un parlit de inginer oarecare de la drumuri primeste ca masina de tavaleala sa si-o tina la scara Nissan Terrano si mai e si nemultumit ca e din 2004.
ineptii de romanica, pe centura nord bucuresti: largesti la 4 benzi, bun! faci poduri peste DJ-uri si DN-urile care ies din oras, bun! dar le faci la 2 benzi, ce?????!
http://www.gandul.info/financiar/centura-c...-poduri-5367672
http://www.gandul.info/financiar/centura-c...-poduri-5367672
Politia Romana are laptopuri de 1700 de euro? Ce fac cu eleeeeee??
Podurile sa le faca cu o banda doar si cu semafor ca tot aia e!
Podurile sa le faca cu o banda doar si cu semafor ca tot aia e!
QUOTE(Mutzunache @ 19 Jan 2010, 15:48)
Podurile sa le faca cu o banda doar si cu semafor ca tot aia e!
huh??? semafoare pe centura? serios? de ce nu si pe autostrada?
Nu le da idei!!!
QUOTE(eloy @ 15 Jan 2010, 14:21)
din cate stiu eu, exista un plan al autostrazii, pe unde va trece, imi amintesc ca l-am downloadat de undeva acum un an sau pe-acolo, deci s-ar sti pe unde trece, .
unde putem gasi un plan al autostrazii Comarnic-Brasov?
Nu exista.
QUOTE(eloy @ 19 Jan 2010, 10:56)
ineptii de romanica, pe centura nord bucuresti: largesti la 4 benzi, bun! faci poduri peste DJ-uri si DN-urile care ies din oras, bun! dar le faci la 2 benzi, ce?????!
Ba chiar s-au desteptat. In loc sa faca un pod cu 4 benzi astfel incat soseaua de centura sa treaca peste un drum cu doua, ei propun acum sa faca un pod cu doua benzi peste centura cu 4.
QUOTE(danu @ 19 Jan 2010, 21:08)
Ba chiar s-au desteptat. In loc sa faca un pod cu 4 benzi astfel incat soseaua de centura sa treaca peste un drum cu doua, ei propun acum sa faca un pod cu doua benzi peste centura cu 4.
corect!
nu citisem eu bine, mea culpa. asa e ok, indeed.
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.