Destul de bun articolul asta, uita sa zica un singur lucru: in vara, prostilor autohtoni li s-a oferit, cu chiu, cu vai, 2.15%/an, la lei. Acum, la termen lung (de 20 de ani), s-a oferit strainilor 3.41%/an, la euro. Si Tepes nu mai vine.

Termen mai mare = risc mai mare pt. mine, sa dau coltu'.

Art. 63. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice în anul 2015, precum ºi alte mãsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 71/2015, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcþionarii publici ºi personalul contractual din Ministerul Finanþelor Publice - aparat propriu, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã - aparat propriu, Agenþia Naþionalã pentru Achiziþii Publice ºi Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiazã de 25 de clase de salarizare succesive faþã de clasa deþinutã.
(2) Acordarea claselor de salarizare prevãzute la alin. (1) se realizeazã prin majorarea salariului de bazã, astfel cum au fost acordat pentru luna octombrie 2015, cu numãrul de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevãzut la art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplicã personalului asimilat din punct de vedere al salarizãrii cu personalul din Ministerul Finanþelor Publice, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, Agenþia Naþionalã pentru Achiziþii Publice ºi Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili.
(4) Cuantumul sporurilor, indemnizaþiilor, compensaþiilor ºi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiazã personalul prevãzut la art. 12 alin. (8) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice în anul 2015, precum ºi alte mãsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 71/2015, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se menþine la acelaºi nivel cu cel ce se acordã pentru luna octombrie 2015, în mãsura în care personalul îºi desfãºoarã activitatea în aceleaºi condiþii.
(5) Prevederile alin. (1) nu se aplicã personalului din cadrul Ministerului Finanþelor Publice - aparat propriu, Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã - aparat propriu, Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii Publice ºi Direcþiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili pe perioada în care acesta intrã sub incidenþa art. 2 alin. (1) din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiarã a personalului care gestioneazã fonduri comunitare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

existã cineva care poate sã vândã mai prost decât statul român. E vorba de administratorul Franklin Templeton care a reuºit performanþa sã vândã circa 6,4% din acþiunile SNP ale Fondului Proprietatea, la 0,21 lei/acþiune ºi chiar mai jos - sub preþul de la privatizare din 2004, de 0,239 lei/acþiune.

Camera Deputatilor a adoptat in unanimitate, cu 248 voturi "pentru", proiectul de lege  privind conversia creditelor in franci elvetieni, din care a fost eliminat plafonul de 250.000 de franci elvetieni. Camera Deputatilor este decizionala, legea merge la promulgare.

Astãzi debitorii în franci elvețieni sunt pe cale sã obținã convertirea creditului în lei la cursul din ziua în care au contractat împrumutul, indiferent de gradul de îndatorare și indiferent de volumul creditului, cãci toate limitele au fost eliminate la votul pe articole din plen. Prin urmare, mai mulți ani la rând au plãtit cele mai mici dobânzi de pe piațã, iar acum cã norocul s-a întors împotriva lor, vor sã schimbe regulile jocului și sã-și converteascã creditul în lei. De aici rezultã cã cei care, de la bun început, au avut încredere în ce le-a spus BNR (cã e mai bine sã ia credite în lei) au fost niște jalnici perdanți, cãci iatã cum ceilalți vor câștiga oricum prin presiuni politice.
S-ar putea obiecta cã debitorii îndrãzneți din categoria învingãtorilor nu iau bani din buzunarul debitorilor înfricoșați și mereu perdanți, ci din conturile bãncilor. E adevãrat, dar ei folosesc abuziv pârghiile statului în folosul lor exclusiv. Nu soarta bãncilor ne intereseazã, ci capacitatea statului de a fi just și de a nu lua decizii pãrtinitoare. Cãci ceea ce e pe cale sã se întâmple este cu totul nedrept, este un privilegiu nemeritat pentru o minoritate obraznicã și, prin implicație, o nedreptate pentru o majoritate tãcutã și mereu prea cuminte.

Tarifele maximale pentru poliþele auto obligatorii (RCA) impuse de Autoritatea de Supraveghere Financiarã (ASF) vor avea efec­te discriminatorii pentru clienþii per­soane fizice, în condiþiile în care acestea îi fa­vo­rizeazã pe ºoferii cu o conduitã în­doielnicã în trafic ºi daunalitate mare ºi îi pe­nali­zeazã pe cei cu un istoric bun al daunelor, spun reprezentanþii companiilor de asigurãri. Efectul acestor plafonãri în piaþa de retail va fi astfel creºterea tariflelor pentru clienþii buni cu daunalitate redusã, tocmai din nevo­ia de compensare a scãderii tarifelor pentru cei care genereazã daune mari ºi frecvente.

Si dupa aia, cei care au credite in lei sa ceara si ei o compensare echivalenta. Sau si mai bine, romanu' sa se imprumute si statu' sa plateasca dobanda. Ce dreacu' ma...

Asta-i nivelul parlamentului, cand sunt alegeri p-aproape.

Ca poa' sa mulga consumatorul, cu largul concurs al lui mugurel.

ROBOR – Romanian Interbank Offer Bank – este rata medie a dobanzii la care se imprumuta intre ele bancile pe piata inter-bancara si care este stabilita de BNR. Imprumuturile interbancare se pot contracta pe termene foarte scurte (o zi, o saptamana sau o luna) sau scurte (trei luni, 6 luni, un an). De aceea, ROBOR este diferit ca procent in functie de termenul imprumutului inter-bancar. Cele mai uzitate sunt cele pe 3 luni sau 6 luni, acestea fiind utilizate in stabilirea cunatumului dobanzilor la creditele de retail sau corporate.
ROBOR este un indice de variabilitate a dobanzii care sta la baza tuturor creditelor acordate de banci populatiei sau firmelor. La acest indice se adauga o marja fixa sau variabila (in contractele de credit de retail, variabilitatea marjei este clauza abuziva), comisioane, speze, taxe si asigurari. Totalul acestor costuri inseamna Dobanda Anuala Efectiva (DAE), pentru creditele de retail fiind esential ca aceasta DAE sa fie clara si neechivoca in contract.
ROBOR sta la baza dobanzii variabile, formula de dobanda utilizata banci in marea marea majoritate cazurilor de creditelor de retail in lei. Dobanda fixa in aceste contracte este foarte rara. ROBOR se regaseste, mai ales, in dobanda la creditele Prima casa, pentru care Statul roman are o expunere de 50% din valoarea totala, fiind garantul platii ratelor, in beneficiul bancilor creditoare.
Atentie : in prezent, in stocul creditelor bancare de retail, sunt mai mult de 100 de miliarde de lei, din care cam 50% inseamna creditele Prima casa. Orice fluctuatie a ROBOR poate afecta major debitorii, bancile si, in fundal, economia, in ansamblu.
Din cele de mai sus rezulta ca ROBOR este un pret mediu, compozit, macro-economic (complet diferit de preturile reale, de la piata) al banilor. In mod normal, pretul banilor ar trebui sa scada cand oferta de bani creste in raport de cererea de bani care scade sau ramane stagnanta. Adica, ROBOR ar trebui sa scada in aceasta situatie. Pretul banilor ar trebui sa creasca in cazul in care oferta de bani ar scadea in raport de cererea de bani stagnanta sau in crestere. ROBOR ar trebui sa creasca in aceasta ssituatie.
Cresterea rapida a ROBOR din ultima saptamana nu are o logica economica reala, naturala, ci o logica artificiala. Este o crestere controlata si regizata. Faptul ca intentia acestei miscari regizorale de laborator macro-economic este malefica sau nu, ramane sa se probeze in Parlament, in comisia de control al BNR, sau in activitatea organelor. Cert este ca aceasta crestere este ne-naturala, tintita.
Sa vedem de ce.
In primul rand, in prezent, in depozite bancare sunt acumulate sume totalizand cel putin 65 de mld euro – cca 40 mld euro in depozitele populatiei, cca 15 mld euro in depozitele firmelor, cca 10 mld euro in depozitele fondurilor publice de pensii administrate privat (pilonul II). Depozitele bancare pentru aceste sume sunt, practic, neremunerate, dobanzile fiind la niveluri pozitive ridicole (cca 0,2% pe an) sau chiar la valori negative (nota : o dobanda negative inseamna ca banca trebuie platita pentru a pastra “in siguranta” aceste economii, pana cand intervine un bail-in, cand economiile mai mari de 100 de mii de euro sunt confiscate, la ordinal bancii centrale, pentru salvarea bancii). Se intampla asta pentru ca in piata sunt prea multi bani, ceea ce ii face mult prea ieftini. De vreme ce bancile au la dispozitie prea multe lichiditati, inseamna ca oferta de bani este mult prea mare pentru o cerere in stagnare sau in scadere de creditare. Reamintesc ca anul trecut, in toamna, dl Isarescu lansa un apel cam disperat la adresa romanilor, pe care ii ruga sa se imprumute “acum”, ca este ieftin. Asadar, ROBOR, pentru acest motiv, nu ar trebui sa creasca, ci sa ramana constant sau chiar sa scada.
In al doilea rand, masa monetara primara, emisa de BNR (masa monetara M1) s-a dublat in 2017 fata de 2014. Daca in ianuarie 2014 masa monetara M1 era de cca 100 mld lei, in prezent este de cca 200 mld! Chiar daca nu ne-o spune direct, si BNR a practicat relaxarea cantitativa (quantitative easing), dupa modelul Bancii Centrale Europene. Banii emisi de stat prin BNR s-au ieftinit cam cu 25% pe an. Asadar, din acest motiv, ROBOR ar trebui sa ramana constant sau sa scada, si nu sa creasca.
In al treilea rand, salariile din sectorul public au crescut si unele taxe si impozite au scazut, ceea ce inseamna ca in piata sunt mai multi bani, alocati consumului. Inflatia ar fi trebuit, pentru acest motiv, sa creasca, si nu sa scada, asa cum s-a intamplat in august (1,2 % fata de 1,5% in iulie, scadere care nu pare naturala). Asadar, si din acest motiv, ROBOR ar fi trebuit sa scada si nu sa creasca vertiginos.
Motivatia cresterii surprinzatoare a ROBOR, emisa rapid de ultra-analistii BNR si de cei care le tin isonul prin presa, a fost ca cresterea ROBOR ar fi fost cauzata de “foamea de bani” a Guvernului, care a fost acuzat ca decapitalizeaza companiile de stat incasand … dividende. Dreptul la profit al mega-corporatiilor nu numai ca este considerat firesc, dar este chiar aparat prin revolutii in strada. Mai mult chiar, sunt corporatii, cum ar fi Fondul Proprietatea, care restituie actionarilor parti din aportul la capital, cu titlu de reducere a capitalului social (interzisa cand compania are pierderi), sumele rezultate fiind scutite de orice impozite. Dar cand statul incaseaza dividende, ceea ce inseamna ca si actionarii minoritari investitionali incaseaza dividende, acest lucru este rau. Statul nu poate fi capitalist … In orice caz, dividendele incasate de stat de la companiile de stat sunt de cca 2 miliarde de lei. In raport de totalul depozitelor bancare, de cca 65 mld euro, aceasta suma este infima. Distribuirea de dividende la companiile de stat nu poate fi considerata, la modul serios, ca fiind cauza majorarii ROBOR-ului. In plus, acesti bani nu au fost extrasi din conturi bancare si platiti, cu sacosa, salariatilor, pensionarilor si celorlalti creditori ai statului, ci prin conturi bancare, caci aproape ca este interzis ca banii sa circule cash in economie. Este o regula impusa de bancile centrale. Asadar, banii sunt tot in banci. Suma respectiva, infima, oricum, in raport de totalul depozitelor din banci, nu poate fi nicidecum contabilizata la capitolul “cauze” ale scaderii lichiditatilor din banci, deci nu poate fi nici cauza a cresterii ROBOR.
Oricum, asa cum am spus mai sus, ROBOR nu este un pret al carnii, painii, cartofului, pantofilor, telefoanelor sau calculatoarelor, care se formeaza in piata, pe baza legii cererii si ofertei, ci preturi macro, care se formeaza in laboratoarele autoritatii de control si supraveghere ale sectorului bancar.
Acum, care sunt ingrijorarile fata de aceasta miscare regizata, de crestere accelerata a ROBOR.
In primul rand, cei care s-au imprumutat in lei dupa anul 2014, in special in programul Prima casa, trebuie sa se astepte la cresterea consistenta a ratelor. Vor fi multe cazuri de neplata si de executare silita, soldata cu evacuari din case si cu plata garantiei de catre Statul roman (de unde riscul unei cresteri a deficitului bugetar). De asemenea, cei, foarte putini, care si-au convertit creditele in moneda straina in lei, la cursul zilei (cu sau fara discount), vor avea de suferit prin cresterea ROBOR, care este inclus in dobanda variabila.
In al doilea rand, costul creditului guvernamental va creste. Din cate inteleg, la ultima emisiune de titluri de stat, bancile nu s-au mai inghesuit sa imprumute statul. Dimpotriva, au dat un pas inapoi sau in lateral, ca la razboi. Nota importanta : aceasta este o fereastra de oportunitate pentru ca statul sa emita titluri de stat destinate populatiei, in valori mult mai mari decat pana acum. Am observat ca, in programul Fidelis, de emisiune de titluri de stat catre populatie, listate la bursa, s-au mobilizat doar 800 milioane de lei, in timp ce imprumutul bancar accesat de stat doar in anul 2017 a fost de 14 mld lei.
In al treilea rand, dar infinit mai important, cresterea costurilor creditarii va determina, intr-un prim pas, scaderea sau neutralizarea entuziasmului populatiei de a se imprumuta. In pasul doi, consumul din surse proprii, neimprumutate, se va auto-limita, intrucat, psihologic, majoritatea populatiei va inlocui entuziasmul consumului cu prudenta excesica a abtinerii de la consum, pe motiv ca “vin vremuri grele”. Butonul care declanseaza aceste mecanisme semi-automate si aceste stereotipuri a fost apasat deja de regizorul care a inceput sa puna in practica scenariile de acum 5-6 luni, cand se anunta, oficial, dar cu titlu de profetie care se implineste prin simplul fapt ca este rostita, ca ROBOR si, in genere, dobanzile, vor creste.
Iar acest lucru inseamna o lovitura nucleara pentru economie si guvern. Cresterea economica de cca 6% se bazeaza in proportie de 4/5 pe consum si, mai ales, pe consumul pe credit. Franarea creditarii si, consecvential, auto-limitarea ultra-prudenta a consumului va elimina rapid acest motor al cresterii economice. Dupa care vor urma scaderea ratingului de catre agentii, cresterea cds-urilor si aparitia salvatorare a FMI, care va pretinde, ca de fiecare data, austeritate. Stiti ce inseamna asta. Am mai trecut prin asa ceva in 2010.
Intrebare fundamentala : oare este aceasta regie o miscare de retorsiune contra masurilor luate de fisc de a obliga bancile sa plateasca impozit pe profitul ascuns sub forma pierderilor contabile coafate pentru optimizarea fiscala?

Asta de unde ai luat-o, de la PSD?

Din prima propozitie a luat-o pe aratura unde se sustine ca este calculata in functie de piata si  totodata este stabilita de BNR.

ROBOR este data de piata inter-bancara si este calculata de BNR (si nu stabilita de). BNR nu stabileste ROBOR-ul.

Consiliul de Administrație al Bãncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, menținerea dobânzii de politicã monetarã la 1,75% pe an și pãstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valutã ale instituțiilor de credit, se aratã într-un comunicat al bãncii centrale, conform AGERPRES.

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvatã a lichiditãții din sistemul bancar.

BNR a decis in sedinta Consiliului de Administratie  de marti mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75% si ingustarea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale. Astfel, incepand cu 4 octombrie 2017, rata dobanzii pentru facilitatea de depozit creste la 0,50 la suta, iar rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la suta. Deciziile luate vor fi prezentate mai pe larg in cadrul unui briefing de presa sustinut de Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la ora 15:00.

Ce a mai spus marti, Guvernatorul:


Ce s-a intamplat punctual cu ROBORUL A fost un caz special, anume o colectare mai buna a taxelor care a scos banii din piata, respectiv din conturile bancare. Ce a intervenit in luna aceasta o sa va surprinda, o performanta mai buna in colectare mai buna in colectarea impozitelor. Am colectat mai mult decat ne-am fi asteptat. Nu stiu daca dansii s-au asteptat si atunci din banci a fost absorbita mai multa lichiditate. Rolul BNR e sa regleze lichiditatea. Operatiunile noastre sunt saptamanale.
In ultima perioada a fost excedent major de lichiditate pana acum. Momentul septmembrie 2017 vine dupa inca o perioada de aproape trei ani de zile in care a existat un excedent major de lichiditate pe piata. Am lasat aceasta lichiditate pentru a stimula pe diverse cai creditul. Au mai interevenit si alti factori, asta e adevarul. As mentiona cativa dintre ei: s-a schimbat perceptie privind inflatia in Romania. Au mai fost miscari pe care le fac nerezidentii.. Nu uitati, leul este o moneda total convertibila. Oricine vrea sa cumpere titluri de stat sau alte creante romanesti le poate cumpara. Daca se schimba sentimentul sau perceptia, sumele pe care acestia le-au investit in Romania se diminueaza, daca se schimba in rau, daca se schimba in bine cresc si influenteaza si piata valutara si piata monetara.

excelenta idee, are si un nume de cod: criza greaca.

Asta de unde ai luat-o, de la PSD?

Gheorghe Piperea

Vezi ca aberezi si o iei pe aratura. Faci afirmatii fara argumente.

Benzina e mai scumpã, curentul e mai scump, (sa adaug si gazul) mâncarea e mai scumpã, creditele sunt mai scumpe, dar nimic nu este mai scump decât dragostea pentru Partid.

ansolo, s-o luam pe rand. EURIBOR -0.17%. ROBOR (rata de politica monetara BNR) 1.75%.  Banii bagati in piata valutara de catre BNR sunt practic LEI, ca sa evite o devaluare a euro. Ei, aruncand cu leii in piata pentru a tine cursul euro sus (mai ales dupa o crestere *economica ce a batut asteptarile, de cca 6%), este evident ca s-a creat o nevoie.. de lei, care trebuie acoperita prin emisiune de lei (pentru a devalua leul in acelasi ritm cu devaluarea euroiului data in principal de dobanzi negative istorice).

<span class='edit'>4 Oct 2017, 11:52:</span>

@all: nu stiu de ce imi bat capul

"Singura explicaþie care [...] ar fi avut ceva substanþã e cã bãncile s-au înþeles sã salte nivelul Robor pânã în apropiere de dobânda de politicã monetarã pentru a face ceva bani, în condiþiile în care Fiscul a început sã le mai caute la profitul bine optimizat ºi sã le mai întrebe de externalizãrile de credite neperformante".
"Dacã Roborul nu intrã bine sub 1%, cât era înainte de aceastã "revoluþie" , în ciuda ultimelor injecþii masive de lichiditate din partea BNR ºi lipsei oricãror presiuni conjuncturale, am putea suspecta cã bãncile care contribuie la determinarea Robor s-au comportat ca un veritabil cartel?"

"Pânã atunci, sã remarcãm cum BNR ºi-a mai bãtut joc de câteva zeci de mii de debitori care au fost încurajaþi sã ia credite pe dobânzi de referinþã la minime istorice sub privirile inocente ale reglementatorilor în loc sã avem norme de creditare care sã anticipeze supraîndatorarea".

Im pare rau, dar nu ma pot abtine : ca un bun agent comercial bancar si de oameni ne-iubitor, dl guv a indemnat poporul sa ia credite in lei, ca sunt ieftine si s-ar putea scumpi cumva. Reglementatorii nu s-au multumit sa priveasca inocent festinul pe seama nevoiasilor si a naivilor (ceea ce, oricum, inseamna o abandonare a obligatiei de supraveghere a pietei bancare), ei chiar au indemnat oamenii sa ia credite pentru a consuma pe datorie. Sa nu uitam asta. Barbosul de sus, cu privire blajina nu bate cu parul.

Care e, mai exact, acel moment in care a crescut oferta de lei?

In fapt, a aparut clarificarea ca ROBORUL se calculeaza pe baza datelor furnizate de cele mai mari 10 banci comerciale din sistem, iar unele guri rele zic ca alea 10 au pus-o de un mic cartel fiind nemultumite tocmai de imbunatatirea gradului de colectare a impozitelor.

@all: nu stiu de ce imi bat capul, daca individul nu poate citi un grafic

Banca Nationala a Romaniei este “independenta” cu o conducere negociata politic asa cum este si ASF.

Robor este manipulat prin a face sau a nu face, prin a injecta sau nu lichiditate in sistem fie prin operatiuni de piata monetara fie prin cumparari sau vanzari de valuta in piata.

In functie de scenariile decizionale, Robor va evolua pe termen scurt de urmatoarea maniera:

1. “Manole” Isarescu se acunde la Curtea de Conturi. Curtea de Conturi permite evitarea controalelor pe parcursul unui mandat lung de 9 ani.

Robor stationar sau in scadere!

2. Se aproba comisie parlamentara de ancheta pe activitatea lui Isarescu de la BNR similar cu cea deschisa pentru Negritoiu de ASF.

Robor stationar sau in crestere!

3. Statul de drept se plictiseste sa tot amane dosare concatenate.

Robor stationar sau in crestere!

4. Noile documente trimise de SRI catre CNSAS nu mai permit ocultarea dosarului “Manole”.

Robor stationar sau in crestere!

5. Guvernantii actuali cedeaza la presiune si uita tradarile de dupa dealul de anul trecut.

Robor stationar sau in scadere!

vorbim decat sa ne aflam in treaba, ca celalat postac

Ma, tu (uneori) pari baiet destept