Corbex, de ce ai inchis tarabele?

marmotele sunt la hibernare.

@gibonu: esti fericit ca te mai tin balamalele si obligatiile familiale.
Felicitari! Nu sta totul in calitatea pozelor (mai ales referitor la cele vechi).

Nu mai e clienti, bre! Am ramas cu 27 de kürtoskolacs nevinduti.

Adrian, nu inteleg, daca cauti natura nepoluata de asfalt si cabane ai fara numar in Romania, da' tie tot cu masina/bicicleta pe sosea iti place sa mergi si dupa aia te vaiti de civilizatie, in varfu muntelui. Ce-i cu dublu standard asta?

Si sosea curata, fara cocalari si aurolaci(tarabagii) nu se poate? Se usuca copacii fara ei? Tu te duci la munte/mare sa cumperi cenzuraturi sau sa mergi la bar/club? Atunci n-ai nevoie nici de munte, nici de mare. Stai la tine in sat, ai acolo de toate.

@Dan73
Multumesc pentru completare. Foarte tare poza.


@corbex
Pai io de ce crezi ca ti-am zis sa pui taraba in tunel, mai pe la mijloc. Acolo e mai intuneric, nu se vede bine marfa, asa ca cei 27 de kurtosi ii poti vinde si la vara.



Iulie 2016

Locul de campare a fost perfect, mai ales pentru cã era la umbrã. Aveam la mine cartea Argentina, a lui Ioan Chirilã, chiar nu m-aº fi plictisit. Însã nu este în fiecare zi 23 August.

Muzeul sãtesc Badea Cârþan din Cârþiºoara are câteva camere ºi oferã niºte informaþii interesante, mai ales legate de “traficul” peste munþi de cãrþi în limbã românã de pe la anul 1900.
Badea Cârþan.

[attachmentid=1628051883]

ºi muzeul sãtesc care îi poartã numele.

[attachmentid=1628051884]

August 2002

Final de Transfãgãrãºan, aproape de intersecþia cu DN 1.

[attachmentid=1628051885]

Atunci am mers pânã la Cârþa de unde am luat un personal (trenul Regio de azi) pânã la Braºov. Þin minte cã naºii s-au uitat la mine ca la o mare ciudãþenie ºi sub nicio formã nu m-au crezut cã veneam de pe Transfãgãrãºan.

Iulie 2016

În centrul Câtiºoarei am virat drepta spre Arpaºu de Sus.

[attachmentid=1628051886]

O fermã de bivoli, dupã ieºirea din Cârþiºoara.

[attachmentid=1628051887] [attachmentid=1628051888]

Singur pe drum (DJ 105P) între Arpaºu de Sus ºi Ucea de Sus

[attachmentid=1628051889]

Se schimbã judeþul, însã drumul rãmâne bun.

[attachmentid=1628051890]

Vaci si bivoli.

[attachmentid=1628051891] [attachmentid=1628051892]

La ieºirea din Ucea de Sus, stânga spre Ucea de Jos.

[attachmentid=1628051893]

Calitatea drumului (DJ 105C) mai scade, însã nimic grav.

[attachmentid=1628051894]

Relativ repede am ajuns la DN 1.

[attachmentid=1628051895]

Deºi nu-i nicio plãcere, se poate merge bine cu bicicletã pe marginea lui DN1.

[attachmentid=1628051896]

Calea ferata care merge spre oraºul Victoria ºi combinatul chimic de lângã oraº.

[attachmentid=1628051897]

În garã la Ucea.

[attachmentid=1628051898]

Înca o utilizare a sacului de rafie este cã se pot comasa toate bagajele într-un singur loc. Altfel, singur fiind, mi-ar fi fost destul de greu sa mã descurc cu bicicleta ºi cu cinci piese de bagaj (genta de ghidon o aveam pe umar).
Plus cã bagajele sunt protejate de praf, mizerie, zgãrieturi, agãtãri, etc.

Trenul a avut cam vreo orã întârziere, însã având la mine o carte a lui Ioan Chirilã nu a fost nicio problemã. Chiar o plãcere aº putea spune.

Pe peron mai era un biciclist. Avea un MTB cu niste anvelope cramponate si cu un balon foarte mare, plus un rucsac mãricel în cârcã.
Cu toate astea, mi-a spus (dupã ce s-a uitat la ora unei poze din telefon) cã a fãcut 7 ore de la Curtea de Argeº la Bâlea Lac (peste 80 km), ceea ce m-a fãcut sã ma uit la el ca la Iron Man.
Vãzându-mi mirarea, omu’, diplomat, a încercat sã îmi explice cã nu a avut multe bagaje cu el ºi cã din acest motiv a mers mai repede.
Era foarte mirat cã a abia gãsise cazare la Cârþisoara cu o searã înainte ºi mi-a spus cã nu se aºtepta ca ºi aici sã fie la fel de aglomerat ca ºi pe valea Prahovei.

Bicicleta si sacul de rafie, în vagonul cu loc pentru biciclete.

[attachmentid=1628051899]

Pânã la Bucureºti nimic deosebit, doar aglomeraþie mare de bicicliºti dupã Predeal, însã ne-am descurcat.

La Câmpina s-a urcat un cuplu care abia se apucase de ciclotursim si prima lor iesire cu cortul fusese la lacul Paltinul.
El bãiat bun, ea cam crizatã pe motiv cã nu a putut sa îºi cumpere bilet pentru bicicletã de la casa de bilete din gara Câmpina. Am încercat sã o lãmuresc ca locurile pentru biciclete sunt limitate ºi cã o idee bunã este biletul on-line, însã n-am reuºit.
Pânã la urmã a calmat-o naºu’ care i-a gãsit un loc pe scaun în vagon, aºa cã pânã la Bucureºti a fost liniºte.

Cam asta a fost.
Deºi am trecut prin locuri cunoscute (mai puþin bucata finalã dintre Cârþiºoara ºi Ucea) mi-a plãcut la nebunie tura asta. Cireaºa de pe tort: dormitul în cort ºi spãlatul la râu.
Sper sã mai repet exeprienþa asta de multe ori în anul care tocmai a început.

Dacã are cineva vreo întrebare, cu cea mai mare plãcere.

corbex, tu ce club visezi pe Transfãgãrãºan ? Aveti posibilitatea de a dezvolta mini-afaceri pe langa obiective turistice, ca asta inseamna turismul. Daca va complaceti si lasati asa zisii tigani sa va ia locul, bravo lor. Se genereaza locuri de munca si impozite pentru nea' dragnea. Si da, eu ma duc la munte/mare sa cumpar/sa cheltuiesc pe servicii, nu cumpar salam de la kaufland sa-l car 50 km si sa-l mananc cu praz in mijlocu' transfagarasanului ca-i mai ieftin asa, prefer le dau bani celor care se ocupa de locul respectiv.

Du-te la Amara, e mai aproape si mai ieftin. Oricum nu-ti spune nimic un apus de soare, un susur de apa, un fosnet de padure. Afacerile sint in vale, la baza transfagarasanului, sub forma de pensiuni si restaurante. Nu trebuie suite in virful muntelui. Dar vorbesc degeaba. Ti se intimpla sa arunci petul gol pe geamul masinii? Sau pe unde opresti sa-ti faci selfie?

Da, daca nu gaseste un cos de gunoi in maxim 50 de metri. A mai fost.

Cu voia ta, mai pun o poza de pe partea sudica.
Pt orientare: e pe la 1750 m, jos in vale se vede cabana Capra (o anexa, ma rog) si in planul cel mai departat, in stanga, e Vf Vartop.
[attachmentid=1628051914]
...de la lac si de pe fata nordica
[attachmentid=1628051918] [attachmentid=1628051919]
(poze din iulie 2008)

Nu mai am cuvinte, diferentele sociale sunt prea evidente.

@Dan73
Multumesc pentru completare.




Daca diferentele sociale nu sunt prea mari, te rog, coborara-te putin la nivelul nostru [ala de jos, ca doar d-aia cobori] si explica-ne cum "se ocupa de locul respectiv" tarabagii de la cascada Capra?

Multumesc.

Dap, tarabele alea chiar sunt enervante... Creaza aglomeratie fiind plasate fix de-a lungul drumului, se vede in poza de mai jos, facuta prin 2012. Am fost cam in fiecare an la Balea, dar nimic nu s-a schimbat (in bine), in 2016 am fost printre putinii care au mai putut trece prin tunel cu masina:

Vorbești cu mine?


Semnele vechi! Of...
Gibonu,a mai rãmas ceva din ele?

Domn director,ne iertați vã rugãm pentru impertinențã,ce sã facem și noi deh,bugetari amãrâți....eu chiar nu aș mai bãga în seamã niște amãrâți ca noi cu idei cretine gen naturã nepoluatã,aer proaspãt,carne de porc servitã doar unde trebuie,nu de țâganii de la tarabe,etc.....incultura bat-o vina ,eu personal chiar vã admir domnu' șef!Lecții predați?

buehehehe, suntem clar un forum cu o inalta constiinta revolutionara. facem dialectica socio-economica inclusiv pe threadul cu evolutia transfagarasanului in istoria recenta

Apucaturi de clasa laboratoare plebee care, daca n-are bani de mall, se duce la padure.

Iti dau dreptate. Adica nah, in Pordoi, Gardena, Sella, etc. se poate cu cate un restaurant in varf si merge de minune

Insa, acolo unde fratii nostrii talieni au mai mult trafic adica pe Stelvio, se pare ca o imbulinara si ei. Uite aici, mancai io carnati cu varza de la taraba cu coviltir portocaliu.

@neumann

Da, cam tiganie pe Stelvio.
E drept ca am ajuns acolo pe la ora 19:00 (iunie 2009, intr-o zi din saptamana, nu in week-end) si e posibil ca multe tarabe sa fi fost inchise la ora respectiva.

Oricum, cea mai mare tiganie mi se pare asta.

[attachmentid=1628051979]

Pe acel podium (sub sageata rosie) oamenii se opresc sa isi faca poze, acum vad accesul este blocat de chilotii care sunt de vanzare.

Ultima oara cand l-am intalnit pe Emilian Cristea a fost la scoala de iarna de la Balea din martie 1981(elevul din stg.)......si o poza tot de atunci cu cabana Balea acoperita de zapada.

@espacern

Foarte tare.
Emilian Cristea este cel cu pioletul la picioare?

In alta ordine de idei, zi-ne si noua cum va descurcati in '81 iarna la munte fara gore-tex, polartec si toate minunile din ziua de azi.

Multumesc.

Greu! Cel mai mult ne lipseau betele de schi, cu care defileaza acum lumea pe creasta. Aveau ciobanii cite o bîta, in care se sprijinea, in rest toata lumea avea miini libere. Rucsacuri din foaie de cort, cort de 12 kile si mincare pentru 3-4 zile. Nu stiai cind ramii intepenit pe undeva. Tuci pentru mamaliga si alte gateli, toporisca pentru lemne. La ultima mare tura colectiva am avut rucsac de treizeci de kile. Bocanci grei, de piele. Lume primitiva!

El este cel cu pioletul dar in poza nu se vede bine fata si venise doar in plimbare la noi care eram cu "treaba" acolo de 2 saptamani......eram la scoala de iarna organizata de FRTA.

Echipamentul este acelasi ca si acum pentru extrem......ciorapi/manusi/caciula din lana 100% si pentru dormit in cort/iglu cand se facea bivuac eram imbracat in puf.....sac dormit/geaca dubla/picior de elefant/pantaloni/ciorapi totul facut de mine din fas umplut cu puf de gasca!
Echipament mai calduros decat natural asta nu cred ca folosesc nici in expeditiile polare/altitudine.
In picioare aveam bocanci de piele tripli....cu 2 ghete interioare din piele naturala cu talpa Vibram.

@corbex & @espacern

Multumesc frumos pentru lamuriri. Foarte tare faza cu puful, chiar nu stiam ca era folosit intens pe atunci.
Presupun ca gaste de jumulit se gaseau mai usor chiar si atunci.
Intr-adevar, nici io nu stiu vreun alt echipament care sa bata puful (nu spun ca nu exista).



Aici m-ai pierdut.
Daca se poate o poza, raman profund indatorat.
Si de unde procurati talpile Virbam in anii '80?


@Adrian Frigo
Scuze. Stiam ca am scapat ceva.

In 2016 n-am mai ajuns la intersectia cu DN1 (in Cartisoara am virat dreapta Arpasu de Sus) asa ca nu stiu ce-a mai ramas din acele indicatoare rutiere de deasupra soselei.
Insa, daca nu ma insel, cred ca au fost schimbate cu unele moderne, galvanizate si refectorizante.

Nu am poza doar cu bocanci (eram mai preocupat de poze la peisaj si perso) dar in cateva cadre apar si ei (se vede si pastila Vibram de pe talpa).....si Transfagarasanul inzapezit cand urcam cu furnicularul de transport materiale.

Bocanci erau luati pe semnatura de la Nea Sandu (Alexandru Floricioiu) si beneficiam de ei din noiembrie pana in aprilie.....el fusese cu ei in Pamir in 72.

Bocanci tripli nu am avut, dar am avut dubli foarte faini. Cand eram chiar in anul I am pus mana pe o pereche de bocanci ofiteresti. Toata rockerimea din Grozavesti ma invidia La exterior aveau piele groasa de vita si la interior piele de porc. Nu am simtit vreodata frig in ei si nu am avut soseta uda. Treaba e ca erau atat de tapeni cand ii luam la purtat incat musai trebuiau dati cu untura, de preferat de gaina. Ii dadeam seara si dimineata erau fleasca. M-au tinut vreo 7 ani si mai bine inclusiv la multe ture pe munte, unde totusi aveau inconvenientul ca aveau talpa cam dura si erau destul de incomozi la urcus mai abrupt.

Stiam (si am incercat o data, dar a tinut mult timp mirosul ) de seu de oaie, incalzit sau topit.

Seul de oaie il foloseau moldovenii din Brasov. Grasimea de pasare era baza. Care se preleva si pastra in acest scop, in satele din vest. Vestul Moldovei.

Despre ce si cum era la munte in '81 n-am sa-ti spun nimic, desi sunt nascut / crescut la munte niciodat nu am fost foarte pasionat de drumetii montane, cel mult pana unde pot ajunge pe patru roti.

In schimb, am gasit la un moment dat un set de articole legate de turismul montan in niste ziare locale de pe la 1989 - 1900. Un nene, vreme de mai multe luni (ziarul cu pricina aparea saptamanal) a tinut o rubrica dedicata sfaturilor pentru cei care practicau la aceea vreme turismul montan.

Intr-unul din articole, la inceput de iarna, a abordat subiectul echipamentului turistului. Sfatului lui legat de incaltaminte era ca obligatoriu sa fie bocani / ghete de piele, cu ciorapi grosi de lana. Dar, inainte de a se incalta, turistul montan, la 1900, era sfatuit sa-si unga laba piciorului cu un strat gros de seu de oaie. Probabil o fi ajutat sa preintampine inghetul picioarelor dar nici nu vreau sa ma gandesc ce mirosuri erau in camera dupa e se descaltau...

Un alt sfat legat de alimentele pe care turistul montan, la un traseu de o zi pe timp de iarna, era bine sa le aiba asupra sa: slanina, slanina si in plus inca o bucatica de slanina.

romanilor le-a placut intotdeauna mai mult marea

@radian
Interesant. Pe asta cu seul de oaie nu o stiam.
Probabil se adresa celor care dormeau in cort / afara si nu se mai descaltau.
Zic si io, habar n-am cum se organizau iesirele la munte la anul 1900.


@Han Solo
Asadar mai scapa si cate unul cu simtul umorului de cenzura comunista.

in mod cert mai ales ca aia e publicata pe 18 decembrie '89...

Cica erau instructiuni pentru aia sub acoperire.

Dacã te uiți mai atent la sigla scânteii tineretului,o sã vezi cã e deccupatã destul de prost pe calculator....nu cred cã e din perioada comunistã,poate dupã '90...

Am citit demult o carte a unui speolog si scafandru profesionist - Robert Stenuit. Omul s-a scufundat in toate marile si oceanele lumii, si in foarte multe pesteri. Sfatul lui pt a rezista mai bine la frig - in loc sa imbraci o haina groasa, iei mai multe subtiri. Chestie verificata de mine personal in armata, si in fiecare iarna, cand sunt geruri mari (asa se explica de ce plapuma cu cearsaf e mult mai calduroasa decat fara cearsaf).

...Sa nu fii surprins dar este chiar o reproducere autentica! Serveam patria pe atunci si in timpul programului zilnic obligatoriu de citit presa am remarcat aceasta ciudatenie alaturi de colegii mei de atunci. Ce a urmat destul de curand dupa acestea, s-a vazut in 22.12.1989 si in zilele urmatoare!

In copilarie aveam niste ghete de piele obisnuite.
Pe langa crema clasica le dadeam cu untura de gasca facuta de bunica-mea.
Efectiv nu se lipea apa, umezeala, zapada.
Retete din batrani valabile si azi...

Azi ii zice "imbracaminte in straturi".
Plus ca au aparut materiale cu uscare rapida, care sunt soricarie mare
Nu ma pricept prea bine, insa din cate am inteles aerul dintre straturi este un bun izolator termic.




Foarte tare.
Sa inteleg ca untura de gasca nu pute?

Nu cine stie ce. Descalti si tu bocancii cind te culci si-i pui in fata cortului. Doar sa nu-si inchipuie vreun urs ca se distribuie ajutoare.

oricum si daca-i pui inauntru in cort ursu tot ii simte.

Da, dar nu te mai deranjeaza.

evident, ca n-am vazut urs sa poata deschide fermoarul ala de la cort pana acum.

Nu se mai streseaza cu fermoarul; daca-l vedeai, nu mai scriai p-aici de soros.

Daca tot am deviat de la subiectul initial, vin si io cu un banc pe tema ursului (e vechi, probabil il stie toata lumea).

La un curs de supravietuire, instructorul catre cursanti: "Daca va prinde ursul, aruncati cu c.acat in el."
Nedumerit, unul dintre cursanti intreaba "Pai si de unde c.acat?".
Instructorul: "O sa fie, stai linistit.".

Ca sa revenim cat de cat la subiect, stie cineva pe unde era amplasata statia de betoane care deservea santierul barajului Vidraru?

Poate intrebati un prieten, o ruda, etc.

Multumesc.

Staþia de betoane, cu o capacitate de 2.000 mc/zi, era amenajatã pe versantul drept, în aval de locul viitorului baraj, deasupra vãii Argeºului. De acolo, benele de beton se transportau cu niºte trenuri pînã lîngã baraj, de unde erau urcate cu o macara-funicular ºi duse, prin aer, la înãlþime, deasupra locului potrivit.

Mai sus e un copy paste.

@corbex

Multumesc frumos, stiam ca ma pot baza pe tine.

Din cate inteleg, chiar daca ar mai fi ramas cate ceva din statia de betoane sau sinele de cale ferata, oricum sunt inaccesibile, fiiind in zona de la baza barajului [aval] zona in care accesul publicului nu este permis.

Exact! Dar zona a fost curatita, a ramas doar platforma de beton.

Bre, stiai de cartea "Vidraru 50" si noua nu ne-ai zis nimic?
Adica asta.

[attachmentid=1628052938]

Mai multe detalii:
http://www.agir.ro/carte/hidrocentrala-si-...fic-122789.html

Cateva fotografii din cartea respectiva.

Statia de betoane.

[attachmentid=1628052939]

Explicatia data de @Corbex mai sus.

[attachmentid=1628052940]

Trenul care transporta benele de beton.

[attachmentid=1628052941]

Din pacate, in cartea respectiva nu scrie care era lungimea caii ferate intre statia de betoane si locul in care benele erau descaracate din tren.

In rest, cartea (desi cam scumpa) este OK si contine informatii interesante mai ales pentru cei din domeniu.