In loc sa faci spam pe topic, mai bine ai baga niste ture de biserica in genunchi.

Ei, se pare cã trebuie sã ne rugãm sã-ți renegociezi tu creditul. Doamne ajutã!

Raiffeisen a vandut in trecut 12 mii de credite ipotecare cu asigurari la Astra Asigurari. In prezent, se considera ca mai sunt inca in vigoare cca 6000 de astfel de polite.
(...)
Creanta Raiffeisen contra Astra Asigurari este de cca 2,4 mld lei (cca 530 mil euro). Creanta constituie totalul sumelor pe care Astra Asigurari ar fi trebuit sa o achite in caz de producere a evenimentului asigurat (incendiu, indundatie etc.). Suma aratata este inscrisa ca o creanta sub conditia suspensiva a producerii riscului, ceea ce inseamna ca Raiffeisen nici macar nu are drept de vot in adunarea creditorilor, dar, cu toate acestea, suma figureaza in contabilitate ca o creanta de incasat, ceea ce inseamna ca a generat si un provizion corespunzator. Dupa radierea Astra Asigurari (consecinta a lichidarii), aceasta creanta se va stinge si ea, ca si creanta Fondului de Garantare. De-abia atunci, la Santu' Asteapta, provizionul de 530 de milioane de euro va fi pe deplin utilizabil - pana atunci va sta in conturile BNR, cu dobanzi real negative. Comparati acum suma de 49 de mil euro (pe care Raffeisen sustine ca fost nevoita sa o constituie ca provizion contra riscului de dare in plata, desi nu a primit mai mult de 200 de notificari pana in prezent) cu suma de 530 de mil de euro generata de mirifica afacere cu Astra Asigurari. Credeti ca Raiffeisen va da in judecata Statul roman si pentru suma de 530 de mil euro? Intrebarea este retorica, dar, totusi, tin sa va raspund : nu. Din doua motive - procesul la ICSID pe tema legii darii in plata e unul inventat pentru a pune presiuni pe Curtea Constitutionala; afacerea cu Astra Asigurari ar devoala niste chestii nasoale, mai rele decat simpla incompetenta, simpla greseala manageriala de Dorel si simpla inadecvare a afacerii proprii la conditiile locale.

Grupul austriac Raiffeisen raportase luna trecutã un profit net de 97 mil. euro în 2014 aferent tuturor subsidiarelor locale.

Raiffeisen a fost anul trecut a patra cea mai profitabilã bancã din sistem, cu un câºtig net de 98 mil. euro (circa 437 mil. lei), în scãdere faþã de 2014. Raiffeisen nu a reuºit astfel sã-ºi pãstreze poziþia de cea mai profitabilã bancã din România dupã ce timp de trei ani consecutivi, în perioada 2012-2014, a ocupat primul loc în clasa­mentul profi­tabilitãþii. În acest an, Rai­ffeisen Bank a avut cel mai puþin pro­fitabil prim se­mestru din ult­imii opt ani din cauza unor pro­vizioane de 42 mil. euro pentru le­gea dãrii în platã. Câºtigul bãncii a fost în S1 2016 de 36 mil. euro.

You have granted loans in Swiss francs not only in Poland, but also in other countries. How is the situation developing in
these countries?
In the autumn of 2015, the Croatian parliament – where elections again turned banks into a political football – passed a
law requiring banks to compensate customers for losses they incurred on Swiss franc loans due to exchange rate movements.
Numerous legal experts, however, consider the law to be unconstitutional. Moreover, it violates a number of bilateral investment
protection treaties between Croatia and the respective home countries of the banks operating there. For this reason, we – like
several other banks – have already filed a complaint with the constitutional court in Croatia. At 31 December 2015, we had a
Swiss franc portfolio of 260 million euros in Croatia. Swiss franc loans granted in Poland amounted to around 3 billion euros. In
addition, Swiss franc loans in Romania and Serbia amounted to 326 million euros and 71 million euros respectively. In Hungary,
we reduced our Swiss franc portfolio to 53 million euros as a result of the mandatory conversion at the start of last year. I would
also point out that these positions are generally, almost without exception, hedged by matched-maturity funding or swaps.

La chestiune, se pare ca raifazan a avut un contract cu defuncta astra asigurari, polite pe locuinte cumparate cu credit ipotecar cesionate bancii. Umbla vorba prin targ ca ar fi cam 500 milioane de dolari, potentiale prime de asigurare in caz de producere a evenimentelor asigurate. Asadar, raiffaisen a pompat bani in astra, bagand pe gat acest asigurator propriilor clienti. Astra a beneficiat nu numai de bani mai multi care ii alimentau propriul sistem falimentar, in felul asta putand sa atraga mai multi fazani, ci se puteau lauda si cu "garantat raifazan". Ar fi interesant de stiut cine din interiorul bancii a incheiat contractul respectiv, si daca a fost incompetenta sau spaga. In fine, se pare ca pentru provizionul de 500 milioane de euro de pe urma falimentului Astra, raifazan s-a hotarat sa nu dea in judecata pe nimeni. Interesant, nu?

In Hungary, adjustments required in connection with the implementation of the Settlement Act (unilateral interest rate changes on
consumer loans) led to the € 67 million partial release of a provision formed in the previous year. In the comparable period of the
previous year, an allocation of € 251 million was made after the government’s plan was announced.

Eu nu am inteles, ce a pierdut Raiffeisen in urma falimentului Astra?

In September 2015, the Croatian parliament adopted a law to enforce the conversion of loans denominated in Swiss francs at
the historical rates at the time of lending. The resulting losses are to be entirely borne by the lending banks. Although RBI took
immediate legal measures, a total provision of € 77 million was booked. This reduced consolidated profit by € 61 million. There
was an additional expense of € 9 million relating to foreign currency loans in Serbia and Croatia, where regulations fixed installment
payments at historical exchange rates.
In addition, there were goodwill impairments totaling € 7 million in relation to a subsidiary in Ukraine and in Serbia. In the previous
year, goodwill impairments totaling € 399 million were recorded for subsidiaries in Poland (€ 194 million), Russia
(€ 148 million), and Albania (€ 51 million).

In Romania, net provisioning for impairment
losses was € 11 million lower (€ 74 million), reflecting the improvement in the risk profile of retail customers.

Raiffeisen a fost anul trecut a patra cea mai profitabilã bancã din sistem, cu un câºtig net de 98 mil. euro (circa 437 mil. lei), în scãdere faþã de 2014. Raiffeisen nu a reuºit astfel sã-ºi pãstreze poziþia de cea mai profitabilã bancã din România dupã ce timp de trei ani consecutivi, în perioada 2012-2014, a ocupat primul loc în clasa­mentul profi­tabilitãþii. În acest an, Rai­ffeisen Bank a avut cel mai puþin pro­fitabil prim se­mestru din ult­imii opt ani din cauza unor pro­vizioane de 42 mil. euro pentru le­gea dãrii în platã. Câºtigul bãncii a fost în S1 2016 de 36 mil. euro.

Intreb si eu: nu era mai ieftin ca Statul sa ii sprijine direct cu bani pe cei care au dat in plata sau sa se fi format un fond de compensare fiscala ( scutiri de taxe si/sau impozite pe perioada determinata) prin care cei care cu adevarat nu mai pot face fata ratelor-  pentru ca e clar ca sunt oameni aflati in aceasta situatie -sa fie ajutati si sa nu fim nevoiti sa ne facem de ras pe la instantele internationale? Sunt convins ca adevarul e undeva la mijloc. Ba chiar la doua-trei palme mai jos  de mijloc, pentru unii.

protejarea investitiilor. Adica, ridici o fabrica, sonde de petrol, alea alea, care nu pot fi mutate. Faptu ca aduci niste euroi pe care ii dai cu imprumut nu inseamna investitie.

Ce vina are banca, ca tu clientul te-ai aruncat la un credit pe viata fãrã sa te gândești dacã îl poți duce sau nu?

Ce vina are banca, ca tu clientul te-ai aruncat la un credit pe viata fãrã sa te gândești dacã îl poți duce sau nu?

pe Dorel nu l-a luat nimeni cu arcanul in sediul bancii, sa ia imprumut

Da, banca e profesionistul, dar pe Dorel nu l-a luat nimeni cu arcanul in sediul bancii, sa ia imprumut ca sa mearga in concediu la greci sau sa-si ia apartament cand lui ii tremura curu' pt. locul de munca, sau tembelizor de 1.2 m diagonala, ca ala de 1 m nu-i mai place.

"Firma" despre care va vorbeam saptamana aceasta se numeste Topaz Investments si apartine familiei "printului" Paul Lambrino.
Nu are cifra de afaceri, nu are angajati, nu are activitate, doar pierderi (anual, cca 1,5 mil lei), un contract de comodat (folosinta gratuita) pe 7990 de ani, 7 luni si 28 de zile si, pana in martie 2015, un imobil cumparat cu un credit de 900 mii lire sterline. Creditul fusese acordat de Raiffeisen, unica garantie fiind imobilul. Dupa doua restructurari ale creditului (o conversie in lei in 2011, urmata de doua reduceri succesive, pana la jumatate, a soldului credituluin), intrucat "firma" nu achita nimic bancii, imobilul este luat in plata, in martie 2015, de Raiffeisen Leasing, afiliata a bancii. Si datoria dispare ca prin farmec. Doar ca familia "princiara" ramane in imobil. Pe 7990 de ani, 7 luni si 28 de zile. Pana in 9999.
Partile sociale ale "firmei" erau puse sub sechestru in vederea executarii silite inca din 2011 ("printul" are datorii nu numai la banci, ci si la niste tabloide britanice), plus un sechestru in vederea recuperarii unui prejudiciu de fro 10 mil euro, pus de DNA ("printul", precum stiti, e implicat intr-un mare dosar de coruptie cu retrocedari ilegale, alaturi de Truica, Benny Steinmetz si un fost partener de la o mare firma de avocatura, aparatoare, printre altele, a Raiffeisen, contra consumatorilor). Si creditorul din UK, si DNA, au, in prezent de luat de la "print" praful de pe toba, prin bunavointa selectiva a onorabilei banci. Asta pentru ca "firma" nu mai are imobilul in proprietate - acesta a fost luat in plata.
In final, faceti aceste comparatii :
- in cazul acestui vip de carton este aplicat un intreg set de reducere a poverii, de la conversia creditul dintr-o moneda straina in lei, la reducerea soldului la jumatate, reducere a poverii care sfarseste prin liberarea totala de datorie prin dare in plata si lasarea in imobil a familiei "princiare" pana dupa a doua apocalipsa; atentie, debitorul nu a platit niciodata, nimic bancii;
- in cazul simplilor particulari, nimic din cele de mai sus nu se accepta, ca e risc sistemic sever; Raiffeisen e, in fapt, varf de lance in lupta anti-consumatori, fiind singura banca din Romania care a amenintat Statul roman ca il da in judecata la ICSID pentru ca si-a permis sa emita o lege de liberare de datorii a mujicilor; cam ca pe vremea lui Horea, Closca si Crisan.
Daca nu sunteti vip, chiar si de carton, nu aveti nicio sansa. Cel putin in viziunea acestor grofi, tre sa platiti pana la moarte. Oricum, nu veti trai pana in 9999, nu?

evin cu vechea mea nelamurire dle avocat - cum naiba sa dea (in cazul de fata, sa ia) in plata imobilul chiar banca, IN MARTIE 2015, cand legea DiP era cel mai mare pericol pt economie si abia daca aveam sperante ca vor putea beneficia de ea, debitorii cu adevarat nenorociti?
Hai sa zicem ca era un imobil "preferential" - si mai bine il lua IN PLATA banca benevol - DAR, presedintele de carton al acestei banci, care-si da aere de patimit al "investitiilor" in tara noastra, da ROMANIA in judecata tocmai pt ca legea DIP i-a "prejudiciat" bunul mers al "investitiilor" - si-atunci intreb - cu ce curaj si mai ales IN CE TEMEI taraie o tara in proces cand de fapt banca aplica legea darii in plata inca dinainte ca legea sa fie aprobata si publicata in MO?

Ce vreau sa spun este ca bancile gresesc daca ameninta, fie si voalat, statul roman cu judecata; ma refer la intentia unor banci de a duce in instante internationale litigiul izvorat din Legea darii in plata.

Se invoca tratate internationale ce protejeaza investitii facute in Romania, faptul ca Legea darii in plata ar avea aplicabilitate retroactiva, ca s-ar modifica implicit planuri de afaceri, instabilitatea cadrului normativ etc.

Opinia mea, exprimata si public, este ca, daca bancile ar fi fost mai prietenoase cu clientii, daca ar fi acceptat mai usor restructurarea de credite, Legea darii in plata ar fi avut sanse considerabil mai mici sa apara.

Legea a suferit in Parlament amendamente, care au incercat sa apropie partile. Dar restructurarea de credite presupune munca serioasa, expertiza. Este mult mai usor sa dai credite "cu buletinul" sau/si sa vinzi pachete de "neperformante" unor firme de recuperare decat sa faci analiza de restructurare.

Socul legii asupra sectorului bancar poate fi amortizat, in opinia mea, - se vede si din profiturile din ultimul exercitiu financiar al bancilor.

Unde bancile au de ce sa fie ascultate in ce priveste predictibilitatea cadrului normativ; adica legile sa aiba stabilitate.

Dar si aici este de observat ca, atunci cand a erupt criza, guverne si banci centrale au intervenit in nu putine tari pentru a salva sectorul bancar recurgand la legislatie sui generis, creata uneori peste noapte.

Si Banca Centrala Europeana recurge la masuri non-standard pentru a tine economia zonei euro pe linia de plutire. Si este un adevar incontestabil ca practici rele ale multor banci comerciale, ale unor entitati financiare non-bancare, au adus protectia consumatorilor de servicii financiare in atentia legiuitorilor din Uniune - in Parlamentul European si parlamentele nationale.

(continuarea in linc)

Pozitie-soc a unui membru in CA al BNR. Daniel Daianu recomanda Raiffeisen sa renunte la a da Romania in judecata si spune ca socul legii darii in plata poate fi amortizat de catre banci

Este cel putin ne-uzual ca din pozitia pe care o ocupa, Daianu sa exprime asemenea puncte de vedere, parasind astfel terenul neutru pe care il presupune functia sa.

Probabil BNR trebuie sa fie mai incisiva in a spune public ce nu este in regula in conduita, practicile bancilor.

Una peste alta, bancile, peste tot, trebuie sa elimine din trufie, din ceea ce americanii numesc "hubris". La cate nereguli au fost gasite pe pietele financiare in lume, atitudinea publica a bancilor trebuie sa fie alta, smerita.

Este greu, daca nu imposibil, sa ceri cetatenilor sacrificii cand practicile de business sunt certate in mod sistematic cu legea, cu morala chiar a afacerilor. De ce mai vorbim atunci de responsabilitate sociala?

Cand seful Fed, Janet Yellen, cand presedintele BCE, Mario Draghi, cand Christine Lagarde, directorul general al FMI, cer politici publice care sa tina cont de numarul mare al celor care pierd ("losers"), de inegalitati flagrante, inseamna ca ceva nu este bine in adancul finantelor, in economiile multor state.

Ascensiunea curentelor politice extremiste in Europa, discursul populist din SUA arata ca nu avem de-a face cu anomalii de scurta durata.

Sper ca bancile de la noi, care nu ar pregeta sa duca Romania in fata unor instante internationale din cauza Legii darii in plata, sa renunte la asemenea intentii. Asa ar fi intelept.

Bancile trebuie sa serveasca clientii, sa respecte tarile unde au afaceri prospere, nu numai ca retorica; trebuie sa inteleaga ca fara clienti isi pierd obiectul muncii. Si cetatenii trebuie sa fie mai informati, sa nu accepte servicii financiare fara a intelege termenii contractuali.

Stoica s-a declarat insa un optimist. "Am doua motive sa fiu optimist. Cat timp exista o ordine cosmica avem un bun temei pentru optimism. Cat timp exista stabilitatea, predictibilitatea si armonia cereasca nu putem fi decat optimisti. Al doilea temei al optimismului meu este Dreptul. Pentru ca Dreptul incearca sa introduca in societate o ordine ca reflex a ordinii cosmice. E adevarat ca Dreptul nu are aceeasi forta pe care o are mecanica cereasca. Ordinea sociala e mult mai vulnerabila si in mod paradoxal, cea mai mare primejdie la ordinea pe care Dreptul o creaza este chiar legiuitorul. Paradoxul e numai aparent pentru ca in realitate, daca legiuitorul si-ar respecta functia pe care o are, aceasta primejdie nu ar exista. Din pacate legiuitorul crede de foarte multe ori ca este destept si ca poate sa inoveze, sa inventeze, sa introduce peste noapte reguli noi, neverificate niciodata in practica sociala. De fapt legiuitorul ar trebui sa fie doar un codificator. Sa adune si sa legifereze tot ceea ce este bun, ceea ce e déjà verificat in practica, ceea ce s-a dovedit a fi bun prin repetarea in timp a unor solutii", a mai spus Stoica.

Adicalea, cu alte cuvinte, tocmai nu mai pot bancile sa cheme statul la arbitraj la curtea aia de arbitraj.

Si cand te gandesti ca "fratii european drinks" pe acordul asta au castigat cateva zeci bune de milioane la curtea de arbitraj. Aunci de ce nu s-a putut face aceeasi miscare?

România, prin Ministerul Finanþelor Publice, a introdus în anul 2014 o acþiune în anularea hotãrârii arbitrale din decembrie 2013.

În iunie anul trecut, CE a lansat proceduri de infrigement împotriva a cinci state, printre care România ºi Suedia, solicitându-le sã renunþe la tratatul bilateral de investiþii care încalcã acquis-ul comunitar, tratat ce a permis fraþilor Micula sã dea România în judecatã la Curtea de Arbitraj de la Washington.

Schema de încurajare a investiþiilor retrasã a favorizat în mod selectiv anumiþi investitori ºi, prin urmare, a fost consideratã incompatibilã cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit Comisiei Europene. Prin faptul cã a plãtit despãgubiri reclamanþilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulatã. Comisia a concluzionat, prin urmare, cã despãgubirile plãtite constituie ajutor de stat incompatibil ºi trebuie sã fie rambursate de cãtre beneficiari.

La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele sale membre, pe de altã parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligatã sã respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemã de ajutoare de stat pentru a atrage investiþii în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale ºi scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia sã rãmânã în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnatã în mod oficial ca defavorizatã. Ca parte a procesului de aderare la UE ºi în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauzã în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcþionare incompatibil.

Darea in plata este ceva normal si corect, ca si masurile de mai sus.

taxa de mediu este ok ca se aplica retroactiv?

Oricum, retroactivitatea este corecta, pentru ca bancile au avut pana acum un comportament abuziv. Au modificat clauze unilateral, au modificat si aplicat comisioane ilegale.

Oricum eu n-am de gand sa schimb "bijuteria", asa ca nu-s interesat.

si-au mai facut unii ceva cultura financiara, sa stie citi si interpreta un contract

Ceva noutati, valabile din 30 Septembrie.
O fi mirosind a neconstitutionalitate legea darii in plata?

„Cursul de schimb la care se efectueazã conversia este cursul de schimb comunicat de Banca Naþionalã a României în ziua solicitãrii conversiei”, se aratã în OUG nr. 52/2016.

Nu mai crede tot ce zice piperea, vorbeste si el ca sa faca rost de clienti care cred ca tot ce zboara se mananca.

Hai ca incet incet iti dai arama pe fata. Gh. Piperea sustine ca nu ia dosare privind darea in plata, exceptand unul singur, pro bono. Tocmai pentru ca "trolii bancari" sa nu se ia de aspectul asta.

poate iti urmam sfatul si investim in actiuni la banci si... depozite? Cu dobanzi de 0,01% sau 0,1% la un an?  '

Adica pentru fabuloasa dobanda de 0,1% pe an, adica unu la mie, cam cat alcoolemia la volan!! pe an, ai ocazia sa donezii banii bancii in caz de bail-in?

Nu mai crede tot ce zice piperea, vorbeste si el ca sa faca rost de clienti care cred ca tot ce zboara se mananca. N-am auzit de vreo confiscare de depozit la noi, nici macar la bancile grecesti, cand aveau probleme, nici la carpatica, si nu vorbesc doar de depozitele (pana la 100k euro) garantate, ci si peste.

Recapitalizarea internã inseamna, in sistemul Legii nr.312/2015 privind rezolutia bancara, fie o reducere a valorii creantelor contra unei entitati bancare supuse rezolutiei, fie o conversie in actiuni a acestor creante. Este ceea ce, in jargonul corporatist bancar se intituleaza bail-in si poate fi asimilat cu o confiscare a depozitelor aflate in conturile entitatii bancare supuse rezolutiei, acestea fiind principalele datorii ale unei banci. O reducere a creantei (al carui procent nu poate fi cunoscut decat post-factum) sau o conversie a creantei in actiuni inseamna stingerea partiala sau totala a acelei creante. Conversia creantei in actiuni echivaleaza cu o stergere a creantei, intrucat, in schimbul unei creante certe contra bancii, deponentul sau creditorul, in general, primeste un pachet de actiuni la o entitate – fantoma, creata ad-hoc pentru a solutiona rapid o stare de dificultate majora a unei banci, adica un bilet de loterie. Oricum, in general, actiunile sunt o asociere la riscul afacerii societatii emitente, ele avand o oarecare valoare doar daca emitentul, el insusi, are valoare, doar daca exista lichiditate a actiunilor (exista interes pentru cumparare) si doar daca exista beneficii ale emitentului din afacerea derulata. Intr-o situatie normala, actionarul poate vinde actiunea, cu sau fara spor de valoare, sau poate astepta dividende, dar acestea exista doar daca societatea are profit, iar acesta este distribuit de adunarea generala a actionarilor. Nimic nu este, insa, normal, in procedura de rezolutie bancara si, deci, deponentul transformat fara voia lui in actionar nu-si va putea vinde actiunile si nici nu va putea avea expectatii realiste de dividend.
In legatura cu conversia depozitelor in actiuni trebuie remarcat un fapt socant, mai ales avand in vedere furia si cerbicia cu care sistemul bancar s-a opus Legii darii in plata nr.77/2016 : conversia creantei in actiuni este o dare in plata fortata, care nu necesita acordul deponentului – creditor al bancii si care i se impune acestuia indiferent daca el are un contract de depozit bancar in derulare, incheiat inainte sau dupa data de 1 ianuarie 2016 (data cand a intrat in vigoare Legea nr.312/2015 privind rezolutia bancara). Asadar, darea in plata, chiar si cea fortata, este o anomalie juridica doar daca cel care vrea sa se libereze de sclavia datoriei pe viata este un consumator, nu si daca debitorul este o sfanta banca, prea mare pentru a fi lasata sa falimenteze, desi a distrus prin greseli, incompetenta si iresponsabilitate, parti consistente ale temeliei sistemului financiar, precum si destine, averi si planuri de viitor.