QUOTE
Vinerea trecută, soarele strălucea în acest paradis al rușilor. Cerul era de un albastru profund, iar palmierii de pe plajă se clătinau în briza ușoară, în contextul în care temperatura urca la 29 de grade Celsius la prânz. Este clar că orașul Limassol oferea o atmosferă primitoare comparativ cu toamna rece și umedă de la Moscova. Rușii apreciază această locație situată pe coasta de sud a Ciprului.
În parcul principal al orașului este instalat un bust al poetului rus Alexandr Pușkin, există un post de radio rusesc, ziare ruse, o biserică ortodoxă rusă, școli private care oferă diplome în limba rusă și indicatoare în litere slavone. Primarul orașului Limassol vorbește fluent limba rusă și a studiat la Moscova în perioada sovietică.
Cu toate acestea, există ceva care probabil reprezintă o sursă de preocupare pentru rușii din Limassol. Riscă să piardă paradisul în care trăiesc, pentru că Republica Cipru este practic în stare falimentară. Economia insulei a fost afectată de recesiunea cu care se confruntă Grecia, țară cu care are relații strânse de afaceri. În plus, băncile cipriote au cumpărat titluri de obligațiuni emise de guvernul elen în valoare de miliarde de euro, iar acum sunt practic fără valoare. Băncile au fost nevoite să renunțe la părți importante din investiții și, drept rezultat, sunt în dificultate.
Activități financiare controversate
În acest context, administrația președintelui Dimitris Christofias a fost nevoită să formuleze în cursul verii o cerere preliminară pentru ajutoare europene. Rusia furnizase deja un împrumut de 2,5 miliarde de euro. Banii au fost consumați, iar președintele rus, Vladimir Putin, este reticent să mai ofere încă 5 miliarde de euro.
Acum, statele din zona euro, în special Germania, vor trebui să ofere un ajutor de 10 miliarde de euro pentru susținerea băncilor cipriote. În această situație, cancelarul german Angela Merkel, ministrul Finanțelor, Wolfgang Schäuble, și colegii lor europeni se confruntă cu o dilemă majoră, deoarece un raport secret elaborat de Serviciul german de informații externe (Bundesnachrichtendienst – BND) relevă cine ar beneficia cu adevărat de miliardele de euro provenind de la contribuabilii europeni: oligarhi ruși, oameni de afaceri și lideri ai grupurilor mafiote care au investit în Cipru fonduri obținute ilegal.
Rușii nu iubesc Ciprul doar pentru clima insulei. Companiile-fantomă se bucură aici de un anonimat confortabil, băncile acționează cu discreție, iar impozitele sunt mici. Banii murdari au conferit o dezvoltare durabilă Ciprului, iar locuitorii din “Limmasolgrad” încă au un nivel de trai bun.
Fondurile europene vor ajuta Republica Cipru să își stabilizeze acest tip de activități controversate, care vor putea continua în următorii ani. La Bruxelles și în alte capitale europene, sectorul financiar cipriot nu se bucură de o reputație prea bună. Republica Cipru și bancile cipriote sunt percepute drept paradis fiscal și o locație pentru activități de spălare a banilor.
Însă refuzul oferirii ajutorului financiar nu este o opțiune de luat în calcul. Ar fi un mesaj dezastruos trimis piețelor financiare. De ce ar trebui europenii să salveze Spania sau Italia dacă nu pot salva nici măcar “un pitic” precum Ciprul?
O situație delicată
Guvernul german este într-o situație delicată. Există riscuri politice considerabile. Merkel se confruntă cu riscul decredibilizării întregii politici pentru zona euro prin decizia de salvare a Republicii Cipru.
Însă europenii nu vor putea nici să adopte o atitudine ignorantă. Serviciul german de informații externe (BND) a analizat situația din Cipru, iar apoi s-a consultat cu experții troicii formată din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană (BCE).
Specialiștii BND nu au dat vești bune. La nivel oficial, precizează BND, Republica Cipru respectă toate reglementările europene privind combaterea activităților de spălare a banilor și alte acorduri internaționale în acest domeniu. Țara a adoptat legislația necesară și a înființat instituțiile de care are nevoie. Dar, adaugă BND, există probleme privind implementarea acestor reglementări și nu au fost aplicate în mod corespunzător.
Activitățile de spălare a banilor sunt facilitate de prevederile generoase care le permit rușilor bogați să primească cetățenia cipriotă, precizează BND, care a descoperit că aproximativ 80 de oligarhi au primit acces, în acest fel, în întregul spațiu comunitar al Uniunii Europene.
În anul 2011, fonduri de aproximativ 80 de miliarde de dolari [62,6 miliarde de euro] au fost scoase din Rusia, cea mai mare parte a acestei sume fiind expediată prin Cipru, explică BND. Rușii au depus 26 de miliarde de dolari [20 de miliarde de euro] în conturi cipriote, precizează BND. Suma depășește net valoarea anuală a Produsului Intern Brut al Ciprului.
Conform raportului BND, în cazul în care Republica Cipru va primi ajutor financiar european pentru a putea rămâne în zona euro, acesta lucru va însemna și că banii contribuabililor germani și ai altor europeni vor proteja fonduri ilegale rusești.
Un câmp politic minat
Republica Cipru a devenit membră a Uniunii Europene în 2004, aderând la zona euro trei ani și jumătate mai târziu. Și, brusc, are nevoie de ajutor mai mult ca niciodată. Numărul firmelor înregistrate s-a dublat după aderarea la UE. Țara ar fi trebuit să înăsprească legislația privind combaterea spălării banilor înainte de admiterea în Uniunea Europeană, dar, concret, doar a oprit abuzurile cele mai flagrante.
De atunci, modelul economic cipriot a fost foarte atractiv. Țara este un paradis fiscal în cadrul Uniunii Europene, dar a primit un certificat de garanție din partea Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare pentru că ar fi făcut suficiente eforturi în sensul combaterii spălării banilor.
Cu toate acestea, un document al Parlamentului European referitor la criminalitatea organizată din Rusia menționează Ciprul de mai multe ori. Iar un raport al Băncii Mondiale privind 150 de cazuri de corupție la nivel internațional citează câteva companii și conturi din Cipru.
Acum, Uniunea Europeană este nevoită ca, dintre toate statele membre, să ajute tocmai această țară. Comparativ cu nivelul asistenței financiare acordate altor state, planul de oferire a 10 miliarde de euro băncilor cipriote este minuscul din punct de vedere financiar. Dar este un câmp politic minat. Partea suportată de contribuabilii germani va fi de două miliarde de euro. În plus, beneficiarii asistenței financiare nu vor fi angajați de rând sau fermieri, ci o castă de imigranți îmbogățiți peste noapte care se laudă fără rușine cu averile, fără a avea practic nicio contribuție la rezolvarea problemelor țării. Companiile înregistrate în Cipru plătesc impozite de doar 10%.
Opoziția social-democrată germană, care a votat în favoarea altor planuri de asistență financiară, este hotărâtă să conteste inițiativa lui Merkel de această dată și să impună condiții pentru susținerea Ciprului. Iar cancelarul are nevoie de voturile opoziției, dat fiind că planul de asistență destinat Ciprului este un subiect atât de controversat în cadrul coaliției sale încât nu se va putea baza pe propria majoritate parlamentară. Un apropiat al lui Merkel a declarat: “Ciprul nu reprezintă o problemă economică, a devenit de mult o problemă politică”.
http://www.spiegel.de/international/europe...g-a-865451.htmlhttp://www.presseurop.eu/ro/content/articl...ligarhilor-rusihttp://www.presseurop.eu/ro/content/articl...isurile-fiscalehttp://www.presseurop.eu/ro/content/articl...-calcul-uniunii