Outline · [ Standard ] · Linear+ Apa Plata: tipuri de filtre casnice,osmoza inversa, filtre UV, cele mai bune ape imbuteliate, analize.

Cunoastem cu totii importanta apei in organism, nu mai trebuie insistat pe subiect insa de curand aflam prin media de tot mai multe cazuri de ape imbuteliate infestate cu diverse dihanii si cand ma gandesc cum o platesc si o car ca un negru pe plantatie pana acasa, nu stiu de ce dar parca incep sa miros a fraier ! Propun un topic in care sa comentam analizele obiective ale unor organe de analiza si control(credibile) asupra apelor comercializate cat si modele de filtre casnice, ce tipuri de filtre sunt necesare functie de zona in care locuim, locul din care provine apa(robinet, put, rau). Am gasit pentru inceput si un articol interesant, nu stiu cata credibilitate sa-i acord insa daca asa stau lucrurile e cam nashpa, ia cititi: "La uzina de apă potabilă Roşu, opt biologi şi chimişti ajutaţi de senzori şi computere diagnostichează „apa brută” şi o tratează cu otrăvuri administrate în doze de medicament Acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri – substanţele folosite pentru purificarea apei potabile Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 de metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri Apa potabilă care curge la robinetele bucureştenilor se obţine dintr-un mix de tulbureală de Argeş şi Dâmboviţa în care se picură acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri, în cantităţi medicinale. Dozarea în apă a substanţelor toxice se face computerizat în cadrul fabricilor de tratare şi producţie a apei potabile de la Roşu, Arcuda, Crivina-Ogrezeni. La Fabrica Apa Nova de la Roşu, care produce cam o treime din apa Capitalei, într-o zi călduroasă de vară, când apa colcăie de alge ai căror produşi metabolici ridică PH-ul apei periculos de mult, în apă se adaugă cam 1.200 litri de acid sulfuric de concentraţie 96%, ca să-i stingă din bazicitate, coborând PH-ul apei la valori nedăunătoare mucoaselor. Clorul, care omoară tot ce prinde, de la bacterii saprofite până la germenii cei mai viguroşi, se adaugă în doze cuprinse între 300 litri pe zi vara şi 800 litri iarna. Iarna se adaugă mai mult clor, nu fiindcă „apa brută” ar fi mai infestată, ci din cauza temperaturii scăzute a apei captate din râul Argeş, care influenţează negativ solubilitatea chimicalelor introduse în ea. Sulfatul de aluminiu, substanţa chimică care se adaugă în cele mai mari cantităţi (16 tone la 300.000 metri cubi de apă) în procesul de purificare a apei, este adus cu camioanele. Remorcile se deşartă în nişte bazine de dizolvare, de unde soluţia de sulfat de aluminiu e pompată în căminul de amestec, unde paletele unui mixer uriaş asemănătoare cu elicele propulsoare de vapor omogenizează apa brută cu sulfatul. Aceasta e „faza de coagulare”, în care ionii pozitivi de aluminiu se comportă ca nişte mici magneţi, atrăgând în jurul lor impurităţile încărcate negativ din apă (resturi organice, rămăşiţe de microorganisme moarte, mâl) formând „flocoane”, un fel de mici guguloaie ce plutesc sub formă de suspensii în lichid. Când „apa brută” este prea acidă, se stinge cu câteva sute de kilograme de var ca cel folosit în construcţii, dizolvat în apă sub formă de lapte de var. Bomboana de pe tort în domeniul purificării apei sunt „polimerii”. Vin în saci din Franţa şi fac minuni în apă. Dacă sub formă de pulbere polimerii seamănă cu laptele praf, atunci când se dizolvă în apă dau acesteia un aspect gelatinos de glicerină. Din cauza vâscozităţii lor, polimerii fac ca impurităţile să se adune în glomerule cât mai mari. Având o masă ridicată, glomerulele se depun gravitaţional în următoarea fază de tratare a apei. Argeşul, ca un lac de munte Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri, în care amestecul de apă şi chimicale e lăsat să băltească câteva zeci de minute, pentru ca floconii din lichid să aibă timp să se aştearnă gravitaţional pe fundul bazinului. Pe fundul decantorului, grosimea stratului de mâl şi impurităţi ajunge la 40 centimetri. O lamă submersă de cauciuc îl împinge continuu spre nişte fose, de unde nămolul e evacuat prin conducte la trei kilometri distanţă de uzină, unde se află „lagunele” – nişte gropi uriaşe săpate în pământ, în care mâlul e lăsat la uscat. O dată pe an, decantoarele se golesc, pereţii sunt frecaţi cu perii de sârmă de muncitori îmbrăcaţi în echipament steril de unică folosinţă, după care se face o stropire chimică a bazinelor, care ucide orice urmă de germen potenţial contaminant. Ca un indicator al gradului de „sănătate a apei”, acum şase ani, când au golit bazinele de decantare, muncitorii au prins 300 de kilograme de mreană, crap şi caras, pe care i-au fript (şi au făcut festin). Dacă la intrarea în uzina de apă potabilă de la Roşu apa Argeşului are aspect tulburiu de borş, la finalul etapei de decantare, îşi reduce de 20 de ori turbiditatea, devenind transparentă şi cu un aspect verzui, „de lac montan”. Din lac în puţ Din bazinul de decantare, apa e pompată prin conducte într-o hală întunecată, unde sunt înşiruite 30 de bazine de filtrare. Filtrarea industrială imită procesele din natură, apa fiind obligată să-şi facă loc printr-un filtru cu o grosime de doi metri, format din patru straturi de nisip şi pietriş de diverse sorturi, care opresc majoritatea impurităţilor, lăsând să se strecoare doar moleculele de apă şi o serie de microorganisme foarte mici. La fiecare 30 de ore, filtrele minerale se tasează din cauza apei, motiv pentru care sunt supuse unui proces de afânare şi spălare de impurităţi, prin barbotarea de aer şi apă, care afânează şi curăţă nisipul, pentru o nouă şarjă de apă care aşteaptă să-i vină rândul la filtrat. După această etapă, apa îşi mai reduce turbiditatea de încă 20 de ori, calităţile ei devenind comparabile cu ale apei extrase prin forare din puţurile de mare adâncime. Soda caustică, acidul sulfuric şi clorul curăţă apa de tot Deşi e curată, prin apă mai colcăie încă câteva vieţuitoare invizibile cu ochiul liber. Pe lângă asta, după atâta poluare şi tratamente chimice la care a fost supusă, apa e cam dezechilibrată din punct de vedere acido-bazic. Fiindcă, la urma urmei, apa e o substanţă chimică care se comportă ca un solvent, computerele îi administrează din nişte tancuri uriaşe o doză de 15-20 de picături de acid sulfuric sau sodă caustică pe fiecare metru cub. În felul acesta, excesul de baze sau de acizi din apă e neutralizat. Ultimul se adaugă clorul, cel care îi ucide până la ultimul chiar şi pe cei mai temerari microbi. Astfel, dacă după faza de decantare din 70.000.000 de alge numărul lor scade la 60.000, iar după filtrare la 12.000, după clorurare orice urmă de viaţă s-a stins. La fel păţesc şi cele 200.000 bacterii care populează fiecare litru de apă, printre care şi coliformii fecali şi enterococii aduşi la vale de undele leneşe ale Argeşului de câmpie, care spală malurile localităţilor de pe parcurs." This post has been edited by Axe: 15 Jan 2012, 16:35

Cunoastem cu totii importanta apei in organism, nu mai trebuie insistat pe subiect insa de curand aflam prin media de tot mai multe cazuri de ape imbuteliate infestate cu diverse dihanii si cand ma gandesc cum o platesc si o car ca un negru pe plantatie pana acasa, nu stiu de ce dar parca incep sa miros a fraier !
Propun un topic in care sa comentam analizele obiective ale unor organe de analiza si control(credibile) asupra apelor comercializate cat si modele de filtre casnice, ce tipuri de filtre sunt necesare functie de zona in care locuim, locul din care provine apa(robinet, put, rau).
Am gasit pentru inceput si un articol interesant, nu stiu cata credibilitate sa-i acord insa daca asa stau lucrurile e cam nashpa, ia cititi:

"La uzina de apă potabilă Roşu, opt biologi şi chimişti ajutaţi de senzori şi computere diagnostichează „apa brută” şi o tratează cu otrăvuri administrate în doze de medicament
Acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri – substanţele folosite pentru purificarea apei potabile

Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 de metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri
Apa potabilă care curge la robinetele bucureştenilor se obţine dintr-un mix de tulbureală de Argeş şi Dâmboviţa în care se picură acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri, în cantităţi medicinale. Dozarea în apă a substanţelor toxice se face computerizat în cadrul fabricilor de tratare şi producţie a apei potabile de la Roşu, Arcuda, Crivina-Ogrezeni.
La Fabrica Apa Nova de la Roşu, care produce cam o treime din apa Capitalei, într-o zi călduroasă de vară, când apa colcăie de alge ai căror produşi metabolici ridică PH-ul apei periculos de mult, în apă se adaugă cam 1.200 litri de acid sulfuric de concentraţie 96%, ca să-i stingă din bazicitate, coborând PH-ul apei la valori nedăunătoare mucoaselor. Clorul, care omoară tot ce prinde, de la bacterii saprofite până la germenii cei mai viguroşi, se adaugă în doze cuprinse între 300 litri pe zi vara şi 800 litri iarna. Iarna se adaugă mai mult clor, nu fiindcă „apa brută” ar fi mai infestată, ci din cauza temperaturii scăzute a apei captate din râul Argeş, care influenţează negativ solubilitatea chimicalelor introduse în ea.
Sulfatul de aluminiu, substanţa chimică care se adaugă în cele mai mari cantităţi (16 tone la 300.000 metri cubi de apă) în procesul de purificare a apei, este adus cu camioanele. Remorcile se deşartă în nişte bazine de dizolvare, de unde soluţia de sulfat de aluminiu e pompată în căminul de amestec, unde paletele unui mixer uriaş asemănătoare cu elicele propulsoare de vapor omogenizează apa brută cu sulfatul. Aceasta e „faza de coagulare”, în care ionii pozitivi de aluminiu se comportă ca nişte mici magneţi, atrăgând în jurul lor impurităţile încărcate negativ din apă (resturi organice, rămăşiţe de microorganisme moarte, mâl) formând „flocoane”, un fel de mici guguloaie ce plutesc sub formă de suspensii în lichid.
Când „apa brută” este prea acidă, se stinge cu câteva sute de kilograme de var ca cel folosit în construcţii, dizolvat în apă sub formă de lapte de var. Bomboana de pe tort în domeniul purificării apei sunt „polimerii”. Vin în saci din Franţa şi fac minuni în apă. Dacă sub formă de pulbere polimerii seamănă cu laptele praf, atunci când se dizolvă în apă dau acesteia un aspect gelatinos de glicerină. Din cauza vâscozităţii lor, polimerii fac ca impurităţile să se adune în glomerule cât mai mari. Având o masă ridicată, glomerulele se depun gravitaţional în următoarea fază de tratare a apei.
Argeşul, ca un lac de munte
Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri, în care amestecul de apă şi chimicale e lăsat să băltească câteva zeci de minute, pentru ca floconii din lichid să aibă timp să se aştearnă gravitaţional pe fundul bazinului. Pe fundul decantorului, grosimea stratului de mâl şi impurităţi ajunge la 40 centimetri. O lamă submersă de cauciuc îl împinge continuu spre nişte fose, de unde nămolul e evacuat prin conducte la trei kilometri distanţă de uzină, unde se află „lagunele” – nişte gropi uriaşe săpate în pământ, în care mâlul e lăsat la uscat. O dată pe an, decantoarele se golesc, pereţii sunt frecaţi cu perii de sârmă de muncitori îmbrăcaţi în echipament steril de unică folosinţă, după care se face o stropire chimică a bazinelor, care ucide orice urmă de germen potenţial contaminant.
Ca un indicator al gradului de „sănătate a apei”, acum şase ani, când au golit bazinele de decantare, muncitorii au prins 300 de kilograme de mreană, crap şi caras, pe care i-au fript (şi au făcut festin). Dacă la intrarea în uzina de apă potabilă de la Roşu apa Argeşului are aspect tulburiu de borş, la finalul etapei de decantare, îşi reduce de 20 de ori turbiditatea, devenind transparentă şi cu un aspect verzui, „de lac montan”.
Din lac în puţ
Din bazinul de decantare, apa e pompată prin conducte într-o hală întunecată, unde sunt înşiruite 30 de bazine de filtrare. Filtrarea industrială imită procesele din natură, apa fiind obligată să-şi facă loc printr-un filtru cu o grosime de doi metri, format din patru straturi de nisip şi pietriş de diverse sorturi, care opresc majoritatea impurităţilor, lăsând să se strecoare doar moleculele de apă şi o serie de microorganisme foarte mici. La fiecare 30 de ore, filtrele minerale se tasează din cauza apei, motiv pentru care sunt supuse unui proces de afânare şi spălare de impurităţi, prin barbotarea de aer şi apă, care afânează şi curăţă nisipul, pentru o nouă şarjă de apă care aşteaptă să-i vină rândul la filtrat. După această etapă, apa îşi mai reduce turbiditatea de încă 20 de ori, calităţile ei devenind comparabile cu ale apei extrase prin forare din puţurile de mare adâncime.
Soda caustică, acidul sulfuric şi clorul curăţă apa de tot
Deşi e curată, prin apă mai colcăie încă câteva vieţuitoare invizibile cu ochiul liber. Pe lângă asta, după atâta poluare şi tratamente chimice la care a fost supusă, apa e cam dezechilibrată din punct de vedere acido-bazic. Fiindcă, la urma urmei, apa e o substanţă chimică care se comportă ca un solvent, computerele îi administrează din nişte tancuri uriaşe o doză de 15-20 de picături de acid sulfuric sau sodă caustică pe fiecare metru cub. În felul acesta, excesul de baze sau de acizi din apă e neutralizat.
Ultimul se adaugă clorul, cel care îi ucide până la ultimul chiar şi pe cei mai temerari microbi. Astfel, dacă după faza de decantare din 70.000.000 de alge numărul lor scade la 60.000, iar după filtrare la 12.000, după clorurare orice urmă de viaţă s-a stins. La fel păţesc şi cele 200.000 bacterii care populează fiecare litru de apă, printre care şi coliformii fecali şi enterococii aduşi la vale de undele leneşe ale Argeşului de câmpie, care spală malurile localităţilor de pe parcurs."

This post has been edited by Axe: 15 Jan 2012, 16:35

Mi-am dat seama de mult ca apa de la robinet nu e potabila , drept consecinta o folosesc doar menajer. Pentru ma baut am La Fantana. Pana si gustul difera ca sa nu mai zic de culoare sau continut.

Vorbind de apa de la robinet, probabil ca in toate orasele indiferent de metodele de decantare si tratament din statiile de epurare, in ultima faza se adauga clorul care se spune ca omoara orice urma de viata. In concluzie lampa UV din filtrele montate in apartamente nu-si mai are rostul.
Astfel unii dintre noi scapam ceva mai ieftin, o lampa ieftina costand undeva intre 300-500ron.
In aceste conditii, putem scapa destul de ieftin pentru ca o carcasa cu tot cu filtru de carbune activ ca cea din foto, costa undeva la 50ron. Se pot inlantui mai multe astfel de filtre cu diverse medii de filtrare, intrebarea e care anume, pentru o filtrare optima ?!?

This post has been edited by Axe: 15 Jan 2012, 09:46

Attached thumbnail(s)
67762898731840579243506_1509696_700_700.jpg ( Size: 48.53k ) Number of downloads: 2485

eu am folosit mult timp 'aquator' de buzau..la 6 luni schimbam filtru' de carbune..acum folosesc apa plata..cea mai ieftina din kaufland adica 'san terra'..ei zic ,ca-i din Carbunari,Azuga..n-are carcalaci sau alte impuritati..sunt f multumita de ea..

Credeti ca apa plata care o cumparati din magazin nu este filtrata sau tratata cu diverse substante? Din cauza debitului mare care trebuie asigurat pentru apa potabila in marile orase nu este fezabila aplicarea aplicarea acelorasi solutii ca si in cazul purificarii apei de izvor.
Una din cele mai eficiente metode de filtrare este osmoza inversa care produce apa pura dar care nu are gust. De aceea multe din apele plate ieftine vandute in magazine sunt obtinute prin acest procedeu nu au nici un gust.
A vinde apa plata imbuteliata devine si in Romania una din cele mai profitabile afaceri. In loc sa se investeasca in statii moderne de filtrare sau solutii de filtrare pentru consumatorii casnici se perpetueaza vanzarea apei plate imbuteliate.

nu stiu ce-i osmoza inversa da' are legatura cu apa distilata? care intr-adevar este cea mai cea..

Credeti ca apa plata care o cumparati din magazin nu este filtrata sau tratata cu diverse substante? Din cauza debitului mare care trebuie asigurat pentru apa potabila in marile orase nu este fezabila aplicarea aplicarea acelorasi solutii ca si in cazul purificarii apei de izvor.
Una din cele mai eficiente metode de filtrare este osmoza inversa care produce apa pura dar care nu are gust. De aceea multe din apele plate ieftine vandute in magazine sunt obtinute prin acest procedeu nu au nici un gust.
A vinde apa plata imbuteliata devine si in Romania una din cele mai profitabile afaceri. In loc sa se investeasca in statii moderne de filtrare sau solutii de filtrare pentru consumatorii casnici se perpetueaza vanzarea apei plate imbuteliate.

Conteaza prin ce procedeu a fost filtrata, gradul de tehnologizare, vechimea echipamentului si cel mai important: schimbarea filtrelor la timp !
Nu am auzit ca osmoza ar afecta gustul, este doar o filtrare extrem de fina.

nu stiu ce-i osmoza inversa da' are legatura cu apa distilata?  care intr-adevar este cea mai cea..

Nicio legatura.

Noi avem un izvor la vreo 4 km. de casa, intr-o padure (la Faget), de unde merge lumea sa ia apa care e foarte buna la gust. De fapt, parca n-are

La un moment dat, aparuse in Ziua de Cluj un articol ca apa aia ar fi infestata de materii fecale, s-ar fi dus sanepidu' acolo si ar fi luat probe si s-a cam speriat lumea. Personal, cred c-a fost o micuta campanie de sabotare: de fiecare data cand iau apa, iau o proba, o pun intr-un pahar Erlenmayer igienic si ii fac testul cu kitul de electroliza. De fiecare data, apa incepe sa fiarba dupa cateva minute, insa nu se coloreaza nici in substanta nici la suprafata, ceea ce inseamna ca are incarcatura minerala anorganica, insa e relativ pura microbiologic (evident, nu sterilizez bidoanele, ca doar nu-s ipohondru, insa dupa cateva utilizari, le arunc fiindca totusi, fac ceva depuneri in timp.)

De curiozitate, am facut acelasi test odata in Bucuresti cu apa de la chiuveta: s-a inverzit aproape instantaneu si a facut pojghita la suprafata ca matasea broastei. Rezultatul (spre marea mea surprindere) a fost asemanator si cu apa din bidoanele "La Fantana" si "Cumpana", insa intr-o proportie mult, mult mai mica. Asta inseamna ca apa aceea nu e nici pe departe "microbiologic pura" ci doar "mai curata."

Oricum, noi astia de la Cluj ne putem considera cat de cat mai fericiti decat bucurestenii, pitestenii sau buzoienii, apa aia efectiv nu se poate bea. Asta de aici macar e de munte si e mai aproape de sursa extractiei. Dar si aici, conductele sunt murdare si au depuneri, procesul de "potabilizare" nu cred sa fie diferit de cel aplicat in sud, doar normele sunt acelelasi, etc.

Nici Ursus-ul nu mai este la fel de bun de cand l-au mutat de aici

Chiar si ala ar fi bine sa te intrebi cu ce apa a fost facut

Cu apa buna ... ca de aceea acum nu mai este ok

Pai nu se mai face la Buzau? Sau si,si ?

Cat despre apa, am inteles ca asta de prin Tinutul Secuiesc ar fi cea mai ok. Asta de la chiuveta pute de-a dreptul!

Aveam in cap candva sa-mi iau chiuveta deia dubla. Intr-o parte sa am apa menajera, si in partea cealalta sa-mi inseriez niste filtre pe instalatie.

Pai aici este problema ... nu mai este buna de cand nu se mai face la Cluj

Oricum, noi astia de la Cluj ne putem considera cat de cat mai fericiti decat bucurestenii, pitestenii sau buzoienii, apa aia efectiv nu se poate bea.

Cand ai baut tu apa la Buzau ultima data?

Pai nu se mai face la Buzau? Sau si,si ?

Cat despre apa, am inteles ca asta de prin Tinutul Secuiesc ar fi cea mai ok. Asta de la chiuveta pute de-a dreptul!

Aveam in cap candva sa-mi iau chiuveta deia dubla. Intr-o parte sa am apa menajera, si in partea cealalta sa-mi inseriez niste filtre pe instalatie.

Nu ai nevoie de chiuveta dubla, se mai da o gaura si gata.
Totul arata cam asa si asigura o apa din care sigur nu-ti ramane nimic printre dinti

Filtru-apa-plata-Avr-fap_4433281_1282565095.jpg
Filtre-pa-osmoza-inversa-lampa-ultraviolete-filtruapa.JPG
Gata, am modificat

This post has been edited by Axe: 15 Jan 2012, 19:41

nu am mai baut apa de la robinet de vreo 10 ani...
apa minerala Tusnad + bere de orice fel + pepsi twist + ice tea + schweppes sunt cam singurele lichide care intra in mine

Sa o beti pe cea de la Galati sa vedeti ce buna e...., mal + apa de dunare.

@daniel4ro: colegu', nu-i cazul sa te ataci, am zis ca apa din Buzau e proasta, nu oamenii.
Am avut "onoarea" sa stau un an si ceva in Buzau, pe Viitorului, din septembrie 2008 pana in decembrie 2009 si, in afara cazului in care Boscodeala nu v-a conectat intre timp orasul la o sursa de Evian sau Perrier, apa aia ramane cum am zis: imposibil de baut.

Am inteles perfect ce ai spus. Dar daca ai stat intr-un bloc vechi, cu tevi coclite, normal ca nu o puteai bea. Pentru baut am filtru Aquator caruia la 3 luni ii spal carbunele filtrant, iar dupa 4 spalari il inlocuiesc, dar apa de la chiuveta nu are gust si nici miros aiurea.

In zona Buzaului este problema cu lipsa iodului din apa, asta in special in satele din zona dealurilor subcarpatice.

Referitor la berea Ursus fabricata la Buzau, apa folosita este forata de la mare adancime si filtrata, nicidecum nu provine din raul Buzau.

Ori de unde ar fi ... berea si-a schimbat gustul in rau .. chestie remarcata si de colegi de-ai mei din Bucuresti care habar nu aveau ca nu se mai fabrica aici ..

Exista aceasta conceptia cum ca daca apa provine din put de mare adancime inseamna ca-i pura, filtrata. Nimic mai gresit, dupa ce ca un astfel de put costa undeva pe la 50.000-100.000E, exista posibilitatea sa dai peste niste nitriti de toata frumusetea sau panze freatice cu alte substante nocive. Cand sapi un put ca asta e si chestie de noroc pe langa studiile prealabile.

This post has been edited by Axe: 15 Jan 2012, 21:06

Filtrarea se face dupa extractie, la suprafata.

Normal ca dupa insa conteaza materia prima(ce extragi) si tehnologia filtrarii. Intre astea doua exista scapari si asa ajunge pe raft apa infestata. Probabil nici nu schimba filtrele la timp, trag de ele ca "merge si asa", schimbarea la timp costa, tipic nu ?
Mai este si politica datului la geoale, anumite firme cer teste pentru concurenta sa-i bage in rebus pe aia, cine mama dracului stie unde-i adevarul !?

Am gasit un filmulet bine realizat in care se vede dimensiunea si componentele sistemului, sper sa nu-mi spuna cineva ca fac reclama !?
http://www.youtube.com/watch?feature=playe...d&v=sExQM41w6IU



This post has been edited by Axe: 16 Jan 2012, 09:52

Exact ce-apare la Axe in poze are taica-miu montat acasa. Chiar si mobila de bucatarie seamana
La el vine apa din fantana (aprox. 17-20 metri adancime) prin pompare, ajunge intr-o statie de dedurizare si apoi se separa catre centrala, bucatarie, bai etc.
Iar la bucatarie are sub lavoar exact ce se vede in pozele de mai sus. Stiu ca din cand in cand vine cineva si schimba filtrele, face probe, mai regleaza cate ceva pe la statia de dedurizare si asta e tot.
Si apa din fantana era ok, am consumat din ea ani de zile pana sa fie gata casa, n-am avut nicio problema, doar ca avea o duritate crescuta. Cand si-a terminat instalatia in casa si-a montat statie de dedurizare, iar cei care au pus statia l-au sfatuit sa-si puna si un sistem din asta pentru consum si gatit.

Am comandat deja asta conform situatiei din teren nu aveam nevoie de pompa(stau la 1), nu trebuia lampa UV(apa din bucuresti are deja clor) si nici osmoza inversa pt ca am citit ca este intr-adevar o filtrare de mare calitate dar nu-i necesara. Filtrul acesta UF(ultra filtrare) face acelasi lucru cu viteza de filtrare mult mai mare, lasa sarurile sa treaca si element filtrant mai ieftin.
Total cu transport si accesorii sub 400ron

This post has been edited by Axe: 16 Jan 2012, 17:51

Attached thumbnail(s)
Filtru_apa_ultrafiltrare_casnic_700x700_500x500.jpg ( Size: 110.94k ) Number of downloads: 2306

Sosit - montat - extaziat !

Axe, care-i faza cu filtrele alea? Ce fac? (adica, mno, evident, filtreaza, duh! da' cat de bine?)
Odata la cat timp trebuie schimbate?

Pai filtreaza pana la "inutil de bine" daca ne referim la osmoza inversa.
De schimbat se schimba functie de cata apa filtrezi, dupa aproape 5000L.

De ani de zile folosesc
BRITABRITA
atat la baut cat si la gatit. Chir si la flori.
Am facut nenumarate teste la fier s la evaporare libera si diferenta este neta fata de apa nefiltrata.
Tehnologia este germana si pe toate filtre scrie MAde in Germany nuy un UE sau ....
Am prieteni in occident care folosesc si ei de ani de zile acest sistem. Romanii sunt sceptici si de ce sa nu o spunem economi si nu au incredere in sistem, si nici nu este asa cunoscut. Dar o sigura intrebare...Brita Romania oare de ce nu are spoturi cu reclama? Am inteles ca politica firmei este aceasta.
TOate dispozitivele, filtrele si canile, se gasesc in marile suprafete comerciale. Careffour, Metro etc.

Iata aici o mica descriere a sistemului, care la scara redusa este similar cu cel descris in postarile anterioare.

Daca aveti alte informatii prosi contra despre acest sistem.....va rog sa postati.
Marele avantaj este ca nu trebuie sa montezi nimic si de ce nu?...este portabil. Cana poti sa o iei cu tine si in camping sau in concediu oriunde.

Nu stiu ce poate face canuta aia fata de uzinele astea, probabil filtreaza doar nisipul.
Pentru o filtrare buna ai nevoie de presiune, apa trece prin medii destul de greu de penetrat pana la 0,001 care opresc pana si microorganisme si saruri iar ulterior trece prin ultimul filtru care adauga sarurile.

This post has been edited by Axe: 18 Jan 2012, 08:37