Ai uitat sa ne spui si noua cat era limita de viteza in acel sector de drum.
Politistul nu este obligat sa ne prezinte documente decat sa se prezinte.

din cate am inteles eu, marja de eroare este de 4km/h sub 100 km/h si de 4% peste 100km/h. dar nu se va lua in considerare chiar  pt. ca este + si -...

parca am citit undeva ceva despre un dispozitiv a radarului, care permite rotirea simultana a camerei si a antenei. in mod normal, nu ar fii obligatoriu?

Marjele de eroare sunt diferite in functie de caracteristicile masuratorii. Ce ati indicat voi este eroarea tolerata pentru masuratoare in mers. Pentru masuratoare in regim stationar, este +/- 2%.
Daca va fi luata in considerare sau nu, asta va fi stabilita doar de instanta, in cazul in care deschideti plangere. Depinde de pledoarie.

eu stiu ca unui drept ii corespunde, corelativ, si o obligatie. in cazul de fata dreptului politistului de a iti cere actele ii corespunde si obligatia de a se prezenta, de a-ti prezenta motivele pentru care ai fost oprit si, la cererea ta, atentie, nu din oficiu, sa iti prezinte documentele corespunzatoare vizavi de radar. daca nu le vei cere nu ti le va arata ! de asemenea, daca le ceri si refuza sa ti le arate ai si tu dreptul de a refuza sa semnezi p-v iar in instanta sa faci precizarea cuvenita.

Georgica, nu vrei sa dai si un citat DIN LEGEA (orice ar fi, ordonanta, norma etc) care prevede asa ceva?
Dar ma refer DIN LEGE nu dintr-unul fara nume de pe un forum oarecare.
Deci DIN LEGE.
Sunt curios, nu de alta.

LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 (*actualizata*)

privind liberul acces la informatiile de interes public (actualizata pana la data de 26
februarie 2002*) 
EMITENT:     PARLAMENTUL;

*) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 663 din 23 octombrie
2001. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic"
S.A. Piatra Neamt pana la data de 26 februarie 2002, cu modificarile si completarile aduse de RECTIFICAREA nr. 544 din 12 octombrie 2001.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei.
ART. 2
In sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constitutiei;
prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei;
c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.

CAP. 2
Organizarea si asigurarea accesului la informatiile de interes public
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune privind accesul la informatiile de interes public
ART. 3
Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.
ART. 4
(1) Pentru asigurarea accesului oricarei persoane la informatiile de interes public
autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane cu atributii in acest domeniu.
(2) Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de relatii publice se
stabilesc, pe baza dispozitiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare si
functionare a autoritatii sau institutiei publice respective.
ART. 5
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu
urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau
institutiei publice;
structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare,
programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public; h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a*).
(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:
a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie;
consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop.
*) Conform RECTIFICARII nr. 544 din 12 octombrie 2001, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2002
in Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se face
urmatoarea rectificare: - la art. 5 alin. (3), in loc de "... in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a II-a." se va citi "... in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a."
ART. 6
(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile
publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.
(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea
acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.
(3) Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice
identificarea informatiei de interes public; c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.
ART. 7
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea
informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.
(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt
intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.
ART. 8
(1) Pentru informatiile solicitate verbal functionarii din cadrul compartimentelor de
informare si relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile solicitate.
(2) In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este
indrumata sa solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa ii fie rezolvata in termenele prevazute la art. 7.
(3) Informatiile de interes public solicitate verbal se comunica in cadrul unui program minim stabilit de conducerea autoritatii sau institutiei publice, care va fi afisat la sediul acesteia si care se va desfasura in mod obligatoriu in timpul functionarii institutiei, incluzand si o zi pe saptamana, dupa programul de functionare.
(4) Activitatile de registratura privind petitiile nu se pot include in acest program si se desfasoara separat.
(5) Informatiile de interes public solicitate verbal de catre mijloacele de informare in masa vor fi comunicate, de regula, imediat sau in cel mult 24 de ore.
ART. 9
(1) In cazul in care solicitarea de informatii implica realizarea de copii de pe documentele detinute de autoritatea sau institutia publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, in conditiile legii. (2) Daca in urma informatiilor primite petentul solicita informatii noi privind documentele aflate in posesia autoritatii sau a institutiei publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie, raspunsul fiind trimis in termenele prevazute la art. 7 si 8.
ART. 10
Nu este supusa prevederilor art. 7-9 activitatea autoritatilor si institutiilor publice de raspunsuri la petitii si de audiente, desfasurata potrivit specificului competentelor
acestora, daca aceasta priveste alte aprobari, autorizari, prestari de servicii si orice alte solicitari in afara informatiilor de interes public.
ART. 11
(1) Persoanele care efectueaza studii si cercetari in folos propriu sau in interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autoritatii sau al institutiei publice pe baza solicitarii personale, in conditiile legii.
(2) Copiile de pe documentele detinute de autoritatea sau de institutia publica se
realizeaza in conditiile art. 9.
ART. 12
(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele
informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;
informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se
pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere
asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand
categoriilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor si autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.
ART. 13
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie
informatii de interes public.
ART. 14
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.
(2) Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritatile publice decat in temeiul unei obligatii legale ori cu acordul prealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii potrivit art. 2.
SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii speciale privind accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public
ART. 15
(1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public este
garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
ART. 16
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia sa desemneze un purtator de cuvant, de regula din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice.

ART. 17
(1) Autoritatile publice au obligatia sa organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinte de presa pentru aducerea la cunostinta a informatiilor de interes public.
(2) In cadrul conferintelor de presa autoritatile publice sunt obligate sa raspunda cu privire la orice informatii de interes public.
ART. 18
(1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare in masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, in termen de doua zile de la inregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate in presa de respectivul ziarist, in conditiile si in limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditarii si retragerea acreditarii unui ziarist se comunica in scris si nu afecteaza dreptul organismului de presa de a obtine acreditarea pentru un alt ziarist.
ART. 19
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare in masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice in nici un fel accesul mijloacelor de informare in masa la actiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritatile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare si functionare sa desfasoare activitati specifice in prezenta publicului sunt obligate sa permita accesul presei la acele activitati, in difuzarea materialelor obtinute de ziaristi urmand sa se tina seama doar de deontologia profesionala.
ART. 20
Mijloacele de informare in masa nu au obligatia sa publice informatiile furnizate de
autoritatile sau de institutiile publice.

CAP. 3
Sanctiuni
ART. 21
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii
publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage
raspunderea disciplinara a celui vinovat.
(2) Impotriva refuzului prevazut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata.
(3) Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat.
ART. 22
(1) In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plingerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7.
(2) Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.
(3) Hotararea tribunalului este supusa recursului.
(4) Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila.
(5) Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.
CAP. 4
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 23
(1) Prezenta lege va intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va elabora, la initiativa Ministerului Informatiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.
ART. 24
(1) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul
Informatiilor Publice, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Finantelor Publice vor inainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca informatiile de interes public sa devina disponibile in mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel national.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autoritatilor si institutiilor publice cu echipamentele de tehnica de calcul adecvate.
ART. 25
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

HOTĂRÂRE nr. 123 din 7 februarie 2002
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile şi regulile de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
(2) Dispoziţiile prezentelor norme metodologice se aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 544/2001.
Art. 2. - Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenţei - autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public să constituie regula, iar limitarea accesului la informaţie să constituie excepţia, în condiţiile legii;
principiul aplicării unitare - autorităţile şi instituţiile publice asigură respectarea legii în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia şi ale prezentelor norme metodologice.
c) principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituţie publică va elabora propriul regulament de organizare şi funcţionare a compartimentelor de informare şi relaţii publice, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentelor norme metodologice.
CAPITOLUL II
Organizarea şi asigurarea accesului liber la informaţiile de interes public
Art. 3. - (1) Pentru organizarea şi asigurarea accesului liber şi neîngrădit al oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Compartimentele specializate de informare şi relaţii publice pot fi organizate, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice centrale ori locale, ca birouri, servicii, direcţii sau direcţii generale, în subordinea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice respective, care, în funcţie de situaţie, poate dispune coordonarea acestora de către o altă persoană din conducerea autorităţii sau instituţiei publice respective.
(3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice se stabilesc, în baza legii şi a dispoziţiilor prezentelor norme metodologice, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau a instituţiei publice respective.
Art. 4. - (1) Pentru buna desfăşurare a activităţii de informare şi relaţii publice în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, aceasta poate fi organizată cu următoarele componente:
a) informarea presei;
informarea publică directă a persoanelor;
c) informarea internă a personalului;
d) informarea interinstituţională.
(2) Informarea directă a persoanelor şi informarea presei sunt, potrivit legii, componente obligatorii şi nu exclud celelalte componente ale activităţii de informare şi relaţii publice.
Art. 5. - În cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice ale instituţiilor şi autorităţilor publice activitatea de informare publică directă a persoanelor şi cea de informare a presei se pot organiza distinct.
Art. 6. - (1) La nivelul Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, sediilor centrale ale regiilor autonome şi al altor instituţii publice centrale, precum şi la nivelul autorităţilor administrative autonome, prefecturilor, consiliilor judeţene şi consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, structurile organizatorice existente de comunicare vor fi reorganizate în compartimente de informare şi relaţii publice şi vor include în mod obligatoriu cel puţin un birou (o structură) de informare publică şi un birou (o structură) de relaţii cu presa.
(2) La nivelul structurilor descentralizate ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale se vor organiza birouri de informare şi relaţii publice, iar atribuţiile pe linia relaţiei cu presa şi a informării directe a persoanelor vor fi îndeplinite distinct de persoane special desemnate în acest scop.
(3) La nivelul comunelor atribuţiile pe linia relaţiei cu presa şi a informării directe a persoanelor pot fi îndeplinite de o persoană special desemnată în acest scop de consiliul local.
Art. 7. - Fiecare autoritate sau instituţie publică va stabili, în funcţie de specificul propriu al activităţilor, numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor care revin autorităţii/instituţiei pe linia informării şi relaţiilor publice.
Art. 8. - (1) Pentru accesul publicului la informaţiile de interes public difuzate din oficiu, la sediul fiecărei instituţii sau autorităţi publice se vor organiza în cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice puncte de informaredocumentare.
(2) Prezentarea în format electronic a informaţiilor comunicate din oficiu de către instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 6 alin. (2) şi (3) se va realiza eşalonat, avându-se în vedere dotarea cu tehnică de calcul.
CAPITOLUL III
Procedurile privind accesul liber la informaţiile de interes public
Art. 9. - Autorităţile şi instituţiile publice asigură accesul la informaţiile de interes public, din oficiu sau la cerere, în condiţiile legii.
Art. 10. - (1) Informaţiile de interes public care se comunică din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o formă accesibilă şi concisă care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau instituţia publică.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a publica şi de a actualiza anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Raportul de activitate va fi elaborat în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezentele norme metodologice.
Art. 11. - (1) Accesul la informaţiile de interes public comunicate din oficiu se realizează prin:
a) afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
consultare la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în punctele de informare-documentare, în spaţii special destinate acestui scop.
(2) Afişarea la sediul autorităţii sau instituţiei publice este, în cazul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, modalitatea minimă obligatorie de difuzare a informaţiilor de interes public comunicate din oficiu.
Art. 12. - În unităţile administrativ-teritoriale în care o minoritate naţională deţine o pondere de cel puţin 20% din numărul populaţiei informaţiile ce se comunică din oficiu se vor difuza şi în limba minorităţii respective.
Art. 13. - Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată instituţiei sau autorităţii publice, în condiţiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.
Art. 14. - (1) Pentru a facilita redactarea solicitării şi a reclamaţiei administrative autorităţile şi instituţiile publice vor pune gratuit la dispoziţie persoanei interesate formularetip.
(2) Modelele formularelor-tip ale cererii de informaţii de interes public şi ale reclamaţiei administrative sunt prezentate în anexele nr. 1, 2a) şi 2b).
(3) Modelul scrisorii de răspuns la cerere şi cel al scrisorii de răspuns la reclamaţia administrativă, împreună cu modelul registrului pentru înregistrarea documentelor prevăzute la alin. (2), sunt prezentate în anexele nr. 3, 4 şi 5.
Art. 15. - (1) Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi comunicate şi în format electronic.
(2) Solicitarea de informaţii de interes public sau reclamaţia administrativă se poate transmite prin e-mail, conform modelelor formularelor-tip prezentate în anexele nr. 1, 2a) şi 2b).
(3) Informaţiile de interes public solicitate în scris, în format electronic, pot fi comunicate prin e-mail sau înregistrate pe dischetă.
Art. 16. - Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de interes public sunt cele prevăzute de Legea nr. 544/2001, şi anume:
a) 10 zile lucrătoare pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost indentificată în acest termen;
10 zile lucrătoare pentru anunţarea solicitantului că termenul iniţial prevăzut la lit. a) nu a fost suficient pentru identificarea informaţiei solicitate;
c) 30 de zile lucrătoare pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul prevăzut la lit. a);
d) 5 zile lucrătoare pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a motivării refuzului.
Art. 17. - Programul zilnic al compartimentelor de informare şi relaţii publice va fi cel al autorităţilor sau instituţiilor publice respective, stabilit prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, incluzând într-o zi pe săptămână şi ore după programul de funcţionare.
Art. 18. - (1) Accesul la informaţiile de interes public este gratuit.
(2) Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condiţiile legii.
(3) Plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorităţi sau instituţii publice.
CAPITOLUL IV
Funcţionarea structurilor responsabile de informarea publică directă
Art. 19. - Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă asigură rezolvarea solicitărilor privind informaţiile de interes public şi organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare.
Art. 20. - (1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă primesc solicitările privind informaţiile de interes public.
(2) Solicitarea de informaţii de interes public este acţiunea verbală sau scrisă (pe suport de hârtie sau electronic) prin care o persoană (fizică sau juridică, română ori străină) poate cere informaţii considerate ca fiind de interes public.
(3) În cazul formulării verbale a solicitării informaţia este furnizată pe loc, dacă este posibil, sau cu îndrumarea solicitantului să adreseze o cerere în scris.
(4) Cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), inclusiv cele prevăzute la alin. (3), se înregistrează la structurile sau la persoanele responsabile de informarea publică directă, care eliberează solicitantului o confirmare scrisă conţinând data şi numărul de înregistrare a cererii.
Art. 21. - (1) După primirea şi înregistrarea cererii structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează o evaluare primară a solicitării, în urma căreia se stabileşte dacă informaţia solicitată este o informaţie comunicată din oficiu, furnizabilă la cerere sau exceptată de la liberul acces.
(2) În cazul în care informaţia solicitată este deja comunicat ă din oficiu în una dintre formele precizate la art. 5 din Legea nr. 544/2001, se asigură de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile, informarea solicitantului despre acest lucru, precum şi sursa unde informaţia solicitată poate fi găsită.
Art. 22. - (1) În cazul în care informaţia solicitată nu este dintre cele care se comunică din oficiu, solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru a verifica respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001.
(2) În cazul în care informaţia solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informaţie, se asigură, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să identifice şi să actualizeze informaţiile de interes public care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.
Art. 23. - (1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă primesc de la structurile prevăzute la art. 22 alin. (1) răspunsul la solicitarea primită şi redactează răspunsul către solicitant împreună cu informaţia de interes public sau cu motivaţia întârzierii ori a respingerii solicitării, în condiţiile legii.
(2) Răspunsul se înregistrează şi se transmite persoanei interesate, pe suportul solicitat, în termenul legal.
Art. 24. - În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către insituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.
Art. 25. - Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă ţin evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate.
Art. 26. - Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigură publicarea buletinului informativ al autorităţii sau instituţiei publice, care va cuprinde informaţiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autorităţii sau instituţiei publice;
c) asigură disponibilitatea în format scris (la afişier, sub formă de broşuri sau electronic - dischete, CD, pagină de Internet) a informaţiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituţiei accesul publicului la informaţiile furnizate din oficiu.
Art. 27. - (1) Fiecare instituţie sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare şi relaţii publice, un raport privind accesul la informaţiile de interes public, care va cuprinde:
a) numărul total de solicitări de informaţii de interes public;
numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
c) numărul de solicitări rezolvate favorabil;
d) numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii (informaţii exceptate de la acces, inexistente etc.);
e) numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe suport de hârtie; 2. pe suport electronic;
f) numărul de solicitări adresate de persoane fizice;
g) numărul de solicitări adresate de persoane juridice;
h) numărul de reclamaţii administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;
i) numărul de plângeri în instanţă: 1 rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în curs de soluţionare;
j) costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice;
k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public solicitate;
l) numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informaredocumentare.
(2) Acest raport va fi adresat conducătorului autorităţii sau instituţiei publice respective şi va fi făcut public.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice centrale vor asigura colectarea rapoartelor din teritoriu, urmând ca situaţiile centralizate să fie trimise Ministerului Informaţiilor Publice.
CAPITOLUL V
Funcţionarea structurilor responsabile de relaţia cu presa
Art. 28. - Dispoziţiile speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 544/2001, se referă în mod explicit la obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice şi nu reglementează în nici un fel activitatea mass-media.
Art. 29. - Structurile sau persoanele responsabile de relaţia cu presa a instituţiei sau autorităţii publice respective au următoarele atribuţii:
a) să furnizeze ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă;
să acorde fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă;
c) să informeze în timp util şi să asigure accesul ziariştilor la activităţile şi acţiunile de interes public organizate de instituţia sau autoritatea publică;
d) să asigure, periodic sau de fiecare dată când activitatea instituţiei ori a autorităţii publice prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri;
e) să difuzeze ziariştilor dosare de presă legate de evenimente sau de activităţi ale instituţiei ori autorităţii publice;
f) să nu refuze sau să nu retragă acreditarea unui ziarist decât numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii instituţiei sau autorităţii publice respective şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist;
g) în cazul retragerii acreditării unui ziarist, să asigure organismului de presă obţinerea acreditării pentru un alt ziarist.
Art. 30. - (1) Acreditarea se acordă, la cerere, ziariştilor şi instituţiilor de presă solicitante. Legitimaţiile de acreditare nu sunt transmisibile şi se referă la prezenţa fizică a ziaristului în sediul sau la activităţile autorităţii ori instituţiei publice, la care accesul presei este permis.
(2) Acreditarea ziariştilor nu atrage controlul autorităţilor sau instituţiilor publice ce au acordat acreditarea asupra materialelor publicate de ziaristul acreditat.
(3) Participarea ziariştilor la activităţile autorităţilor sau instituţiilor publice nu va putea fi limitată ori restricţionată prin reglementări interne ce exced textului Legii nr. 544/2001.
CAPITOLUL VI
Sancţiuni
Art. 31. - Răspunderea disciplinară a funcţionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.
Art. 32. - În cazul în care o persoană consideră că dreptul privind accesul la informaţiile de interes public a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamaţie administrativ ă conducătorului autorităţii sau instituţiei publice căreia i-a fost solicitată informaţia.
Art. 33. - Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate depune reclamaţia administrativă prevăzută la art. 32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a refuzului explicit sau tacit al angajaţilor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 şi ale prezentelor norme metodologice.
Art. 34. - În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul la aceasta se transmite solicitantului care se consideră lezat în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei administrative. Acest răspuns va conţine informaţiile de interes public solicitate iniţial şi, de asemenea, va menţiona sancţiunile disciplinare aplicate în cazul funcţionarului vinovat, în condiţiile legii.
Art. 35. - (1) Pentru analiza reclamaţiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 şi ale prezentelor norme metodologice, la nivelul fiecărei autorităţi sau instituţii publice se constituie o comisie de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public.
(2) Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public va avea următoarele responsabilităţi:
a) primeşte şi analizează reclamaţiile persoanelor;
efectuează cercetarea administrativă;
c) stabileşte dacă reclamaţia persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public este întemeiată sau nu;
d) în cazul în care reclamaţia este întemeiată, propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare pentru personalul responsabil şi comunicarea informaţiilor de interes public solicitate. În cazul funcţionarilor publici culpabili comisia de analiză va informa despre rezultatul cercetării administrative comisia de disciplină a autorităţii sau instituţiei publice, care va propune aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare, potrivit legii;
e) redactează şi trimite răspunsul solicitantului.
Art. 36. - (1) Solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamaţia administrativă, se consideră în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute la art. 7 din Legea nr. 544/2001.
(2) Scutirea de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal şi recursul la curtea de apel nu include şi scutirea de la plata serviciilor de copiere a informaţiilor de interes public solicitate.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 37. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice autorităţile administra ţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice vor asigura spaţiile necesare, precum şi modificarea organigramelor, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 544/2001.
Art. 38. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se vor organiza compartimente de informare şi relaţii publice şi vor fi elaborate reglementările interne de organizare şi funcţionare a acestora.
Art. 39. - Informatizarea compartimentelor de informare şi relaţii publice va fi asigurată de instituţiile şi autorităţile publice, pe baza propunerilor aprobate de Guvern, în condiţiile art. 24 din Legea nr. 544/2001.
Art. 40. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

CADRU ORIENTATIV
pentru elaborarea raportului anual de activitate al autorităţii sau instituţiei publice
Un raport de activitate va trebui să prezinte următoarele elemente standard:
1. misiunea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi obiectivele care trebuia atinse în perioada de raportare;
2. indici de performanţă, cu prezentarea gradului de realizare a acestora;
3. scurtă prezentare a programelor desfăşurate şi a modului de raportare a acestora la obiectivele autorităţii sau instituţiei publice;
4. raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe;
5. nerealizări, cu menţionarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul);
6. propuneri pentru remedierea deficienţelor.

 PROCEDURILE POLIŢIEI RUTIERE

Conform art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României privind circulaţia pe drumurile publice, nr 195/2002, republicată, îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora.

Modul de acţiune în trafic se supune Codului de Etică şi Deontologie al Poliţistului şi Concepţiei de Atitudine şi Acţiune a Poliţiei Rutiere.

Pe parcursul executării atribuţiilor de serviciu, poliţistul rutier are următoarele obligaţii:

• să poarte ţinuta regulamentară curată, îngrijită, permanent ajustată pe corp şi conformă cu dispoziţiile privind componenţa acesteia, să aplice pe uniformă, în permanenţă, la loc vizibil, insigna cu numărul matricol personal de identificare;  
• să aibă capul acoperit cu obiectul de îmbrăcăminte corespunzator sezonului (şapca sau caciulă), excepţie făcând situaţiile în care acesta se află în autovehiculul de patrulare ori într-o incintă;

• să stăpânească dialogul, care trebuie să fie politicos, coerent, dar ferm, spre a întampina orice provocări ulterioare;

• să se adreseze cu politeţe, tact si discernământ folosind un limbaj coerent.

Demonstrarea încalcarii normei rutiere este sarcina de căpătâi a agentului de circulaţie.

Poliţistul rutier nu are plan de constatări, iar activitatea sa se desfăşoară potrivit planificării zilnice care cuprinde şi variantele de patrulare, eliminându-se în acest fel caracterul aleator al muncii poliţistului şi necesitatea existenţei unui Ordin de serviciu.

Activităţile de poliţie rutieră se execută de către echipaje (patrule) formate, de regulă, din doi poliţişti.

Obligaţiile poliţistului rutier la oprirea autovehiculelor:

• să aleagă un loc adecvat, astfel încât să permită poziţionarea acestora în afara părţii carosabile, în parcări ori alte spaţii în care nu se stânjeneşte circulaţia. Pe timpul nopţii, aceste locuri trebuie să fie, de regulă, iluminate, evitându-se, pe cât posibil, oprirea în locuri unde această manevră este interzisă prin lege;

• să efectueze semnalul de oprire regulamentar, cu braţul pe timp de zi, iar pe timp de noapte cu bastonul iluminat sau reflectorizant şi în lipsa acestuia prin balansarea în plan vertical a unui dispozitiv cu lumină de culoare roşie. În ambele situaţii, poliţistul poate folosi şi fluierul din dotare;

• să se posteze, în momentul executării semnalului de oprire în spaţiul benzii de circulaţie a vehiculului care urmează a fi oprit, fără a depăşi însă axul longitudinal al drumului, iar noaptea, cât mai aproape de acostamentul acestuia. Aceste poziţii îi vor asigura conducătorului auto protecţia, îi vor permite să observe din timp semnalul şi să oprească în condiţii de siguranţă;

• la deplasarea pe motocicletă, să facă semnalul de oprire prin balansarea în plan vertical a braţului drept, în timp ce se deplasează în paralel cu autovehicululul care urmează a fi oprit;

• pe autostrazi, să efectueze semnalul de oprire exclusiv din autovehiculul poliţiei, conducătorul auto fiind invitat să urmeze echipajul până la prima parcare, unde se trece la executarea controlului propriu-zis.

Pe celelalte categorii de drumuri, în cazul când vehiculul care urmează a fi oprit circulă în aceeaşi direcţie, echipajul trebuie să pună în funcţiune semnalele luminoase (de culoare roşie şi albastră) şi pe cele sonore, după care, de regulă, va circula în spatele autovehiculului vizat până când conducătorul acestuia se conformează semnalelor şi opreşte.

Oprirea se poate face şi prin punerea în funcţiune a dispozitivului cu mesaje  variabile, care va fi setat pe poziţia “Stop, Poliţia”, sau cu braţul.

Dacă conducătorul auto vizat nu respectă semnalele făcute, se va utiliza dispozitivul de amplificare a vocii existent pe maşina de poliţie, somându-l să oprească şi se va executa, dupa caz, şi semnalul regulamentar cu braţul, pe timp de zi, ori cu bastonul reflectorizant, pe timp de noapte.

Atunci când autovehiculul care urmează a fi oprit circulă din sens opus, semnalul de oprire se va executa din vehiculul poliţiei, pe fereastra din stânga, prin balansarea în plan vertical a braţului ori a bastonului reflectorizant. 

Alte obligaţii ce îi revin poliţistului care efectuează controlul:

• să se deplaseze până în dreptul uşii conducătorului autovehiculului şi să se  adreseze cu formula: “Bună (dimineaţa, ziua, seara), sunt (gradul profesional, numele şi unitatea de poliţie din care face parte)”, după care să solicite pe un ton politicos, dar ferm, să i se înmaneze documentele pentru control;

• să-i comunice conducătorului auto motivul opririi, abaterea comisă şi sancţiunea prevăzută de lege şi, daca este cazul,  faptul că trebuie să rămână în autovehicul, cu mâinile pe volan, dupa care să întocmească documentele de constatare;

• să-i restituie conducătorului auto, la finalizarea controlului, documentele (mai puţin cele reţinute odată cu constatarea abaterii) şi să-i acorde explicaţiile necesare privind situaţia creată, modul de soluţionare, dreptul privind efectuarea de menţiuni în procesul-verbal de contravenţie, precum şi termenul de folosire a căilor de atac împotriva documentelor întocmite.

Dacă se constată că starea psiho-fizică a celui de la volan nu îi mai permite conducerea în condiţii de siguranţă, poliţistul rutier trebuie să întrerupă deplasarea până la încetarea cauzei care a generat respectiva stare. Excepţie face cazul când autovehiculul poate fi condus de o altă persoană care posedă permis de conducere valabil pentru categoria respectivă, şi care se află într-o stare generală corespunzătoare;

• să ia masuri pentru reintrarea în siguranţă a autovehiculului în trafic.

Este interzis controlul de rutină asupra traficului rutier, oprirea autovehiculelor pentru control urmând a se face numai atunci când, prin observare directă ori cu mijloacele tehnice certificate, se constată încalcarea regulilor de circulaţie, precum şi atunci când există date şi informaţii că s-au comis infracţiuni sau contravenţii, că autovehiculele vizate transportă bunuri, valori provenite din săvârşirea unor fapte ilicite, ori persoane urmărite conform legii, sau când se execută acţiuni tematice, punctuale, prilej cu care oprirea tuturor autovehiculelor ce fac parte dintr-o anumită categorie este necesară;

De asemenea, îi este interzis poliţistului rutier să execute semnalul de oprire atunci când cel căruia i se adresează este foarte aproape ori chiar în dreptul său, astfel încât oprirea nu s-ar mai putea face în condiţii suficiente de siguranţă;

 „ARMA SECRETĂ”  A POLIŢIEI – APARATUL RADAR

Se tot vorbeşte despre „arma secretă” a poliţiei rutiere: radarul. Numeroase comentarii a iscat subiectul cu pricina. Pentru clarificarea tututror aspectelor referitoare la acesta, facem următoarele precizări:

În prezent în dotarea poliţiei rutiere există două tipuri de aparate de măsurare a vitezei, Mesta şi Speedophot, care doar măsoară viteza şi Sistemul Autovision Compact, care este destinat atât măsurării vitezei de deplasare, cât şi depistării altor încălcări ale regulilor de circulaţie, cum ar fi depăşirea neregulamentară, neacordarea priorităţii, nerespectarea semnificaţiei culorilor semaforului electric, circulaţia pe contrasens, staţionarea vehiculelor în locuri interzise, folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepţia sistemului „mâini libere”.

Trebuie să se cunoască faptul că toate sistemele de măsurare a vitezei şi supraveghere a traficului utilizate de poliţie au atestarea Biroului Român de Metrologie Legală. De asemenea, operatorii radar au atestat care le conferă dreptul de a lucra cu aceste aparate.

Precizăm că operatorii  sunt obligaţi să aibă la ei, pe toată durata executării serviciului, atestatul de verificare metrologică a echipamentului, atestatul  de lucru cu aparatele radar, documentele de identitate personale, ale autoturismului şi pe cele de constatare, precum şi registrul de evidenţă a abaterilor, însă nu sunt obligaţi să le prezinte decât organelor de control abilitate.

Potrivit „Metodologiei privind modul de folosire şi exploatare a echipamentului video de supraveghere a traficului rutier şi măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor”, elaborată de Inspectoratul General al Poliţiei Române, activitatea cu aparatele radar se desfăşoară zilnic, pe 2-3 schimburi, pe drumurile unde s-au produs accidente rutiere cu consecinţe grave, în baza unui grafic lunar, care este modificat în funcţie de evoluţia situaţiei operative.

Constatarea încălcării regulilor de circulaţie se face atât ziua, cât şi noaptea, din mers sau din staţionare.

Atunci când traficul rutier este redus sau condiţiile meteorologice nu permit folosirea la parametri normali a sistemului, ori agentul operator execută alte activităţi, se opreşte înregistrarea casetei video, despre aceasta menţionâdu-se în registrul de evidenţă a activităţilor desfăşurate.

Sistemele de tip Mesta şi Speedophot vor fi folosite numai dacă aparatele de fotografiat funcţionează.

Se poate spune că, odată cu intrarea în vigoare a noii legislaţii rutiere, aparatele radar nu mai constituie, cum se încăpăţânează unii să afirme, „arme secrete” ale poliţiei, din moment ce legea permite utilizarea mijloacelor tehnice de detecţie a acestora.

....................... doar ca nu sunt obligati sa ti le prezinte pe marginea drumului, la fel si cu dovada foto/video.

george_scala_2004, tu ai CITIT legea pe care o invoci?
Ai citit art. 7?
Scrie de comunicat pe loc?
De unde ai scos ca politistul e obligat sa-ti arate toate actele alea pe care sustii ca e obligat, si mai ales pe loc?
Din ce lege?

Deci...suntem 3 care asteptam comunicarea sentintei    Logan, Victima si cu mine.
(

Nu le pasa de nimic, ca radaristul era sau nu ala. Exemplu, astia pot sa aiba un singur radarist atestat si atestatul ala sa ajunga la toate procesele. Ar fi mai multe  de spus dar concluzia e :DEGEABA. Daca s-au depus probe, pa, nu va mai ganditi sa le atacati ca va raciti gura de pomana.