Bucuresti-2007: cel mai modern sistem de control al traficului urban

In momentul integrarii, la 1 ianuarie 2007, Bucurestiul va fi metropola europeana care va avea cel mai modern sistem integrat de Control si Management al Traficului Urban (CMTU), mai modern chiar decat cele deja functionale in Torino, Madrid sau Londra, sustine revista britanica ITS International.

Parcul auto al Capitalei a depasit cifra de un milion de masini si este in continua crestere. Practic, ritmul s-a accelerat de la an la an, incepand din 1990, cand in Bucuresti se aflau de zece ori mai putine autovehicule.

Prognozele pentru 2005 arata ca vanzarile auto vor fi aproape duble fata de cele de anul trecut. In consecinta, va creste si traficul rutier. Circa 50.000 de autoturisme traverseaza zilnic marile artere ale metropolei. In Capitala sunt numeroase zone in care, la orele de varf, pietonii se deplaseaza mai repede decat masinile.

In aceste conditii, perspectiva unui blocaj cvasi-total nu pare prea indepartata.

Exista totusi sanse de imbunatatire a situatiei.

Revista britanica ITS International, dedicata managementului traficului urban si recunoscuta ca lider in domeniu pe plan international, sustine ca, in momentul integrarii, respectiv la 1 ianuarie 2007, Bucurestiul va fi metropola europeana care va avea cel mai modern sistem integrat de Control si Management al Traficului Urban (CMTU), mai modern chiar decat cele deja functionale in Torino, Madrid

sau Londra!

Plan japonez
Japonezii ne-au facut, gratuit, un plan pe 15 ani (2001-2015) pentru transportul urban in Bucuresti si aria sa metropolitana. Punerea in aplicare a acestuia costa peste doua miliarde de euro. Scump, dar foarte eficient, cu beneficii enorme, concretizate in economii de timp, energie (respectiv bani), in reducerea frecventei accidentelor rutiere si a emisiilor de noxe.

Fezabilitatea planului este data de rata interna economica de revenire de 18,8%. Insa graficul punerii lui in aplicare este, evident, intarziat. Pasajul suprateran Basarab, proiectul cu rata de revenire cea mai ridicata (30,7%), e superb, dar lipseste cu desavarsire. In schimb, se lucreaza, la nivel conceptual deocamdata, la ameliorarea ambuteiajelor din intersectii si piete.

100 de intersectii „digitale"
Prin CMTU se va realiza un control adaptabil al traficului si al trecerilor de pietoni, dandu-se prioritate vehiculelor publice de transport in comun. In prima faza, sistemul va face ca semafoarele sa functioneze coordonat pe intreaga axa nord-sud a Capitalei.

Se vor moderniza circa 100 din cele 250 de intersectii semnalizate ale Bucurestiului, situate in zona din interiorul inelului de circulatie, respectiv pe ruta Mihai Bravu - Splaiul Dambovitei - {tefan cel Mare - Iancu de Hunedoara - Titulescu - Orhideelor - Grozavesti - Pandur - Tudor Vladimirescu - Viilor - Oltenitei - Vacaresti - Mihai Bravu.

Modernizarea va implica montarea de controloare pentru semafoare, detectoare de vehicule si camere de luat vederi cu circuit inchis (ultimele, in trei amplasamente).

Programele informatice vor adapta, „din mers" timpii semafoarelor la trafic, pe baza datelor culese in timp real de la detectoarele de vehicule, iar camerele de luat vederi vor fi utilizate de Politia Rutiera pentru observarea accidentelor si altor incidente rutiere, putandu-se interveni rapid.

Noul sistem va include si algoritmii specifici adaptarii traficului in functie de conditiile meteo nefavorabile. In conditiile congestionarii traficului pe axa nord-sud, considerata prioritara, sistemul va putea bloca temporar accesul vehiculelor dinspre celelalte zone ale orasului.

Autobuze cu GPS
RATB are un parc circulant mediu mai mic de 1.400 de vehicule, autobuzele fiind mai multe decat troleibuzele si tramvaiele la un loc. Cu toate acestea, e nevoie, in prezent, de 660 de angajati pentru monitorizarea timpilor de sosire si plecare a vehiculelor utilizate pentru transportul in comun.

Acestea (initial autobuzele) vor fi insa dotate cu aparatura necesara utilizarii sistemului de pozitionare globala GPS, prin care vor putea fi localizate in orice moment. Fiecare vehicul va avea o unitate inclusa in bord, care va cuprinde un receptor GPS, un modul logic, un transmitator si un receptor radio capabil sa transmita si date, si voce.

Datele vor fi transmise in mod automat si continuu la un punct de control central, unde vor fi afisate pe un terminal si analizate. Analiza respectiva va permite acordarea unei prioritati graduale de circulatie, pentru fiecare vehicul in parte, cele aflate in intarziere avand, evident, un grad ridicat de prioritate.

Un dispecer va putea coordona, cu ajutorul sistemului GPS, chiar si 250 de vehicule. Urmarea va fi ca, desi parcul de vehicule se va diminua, eficienta va creste, in sensul reducerii timpului de asteptare si a aglomeratiei.

Harta viitoarelor parcari
La nivelul Primariei Capitalei s-au stabilit 120 de locatii pentru viitoare parcari, majoritatea supra- sau subterane, care vor trebui realizate cu investitii private.

In prezent insa, interesul pentru un parteneriat cu primaria (care pune la dispozitie terenurile, prin concesionare pentru o perioada de pana la 49 de ani), in vederea construirii de parcari, este scazut, din pricina amortizarii prea lente a investitiei.

Deocamdata exista 67 de spatii viabilizate. Le vom mentiona doar pe cele avand capacitati mari: Piata Presei Libere - parcare subterana cu 1.500 de locuri/nivel; Piata Obor - subterana, 1.500 locuri/nivel; Aeroport Baneasa - subterana, 1.200 locuri/nivel; Complex Romexpo - subterana, 1.000 locuri/nivel; Gara de Nord - subterana, 700 locuri/nivel; Bloc Perla ({os.

{tefan cel Mare) - subterana, 300 de locuri/nivel; Str. Brasov (Dr. Taberei) – sub- sau supraterana, 230 locuri/nivel; Bd. Timisoara – sub- sau supraterana, 170 locuri/nivel; Parcul Tineretului - subterana, 2.000 locuri; Piata Constitutiei - la sol, 900 locuri; Piata Salii Palatului - subterana, 600 locuri, Str. Academiei - supraterana, 500 locuri.

Ne-am adresat si primariilor de sector, cu rugamintea de a preciza proiectele in derulare si pe cele care vor fi puse in practica in viitorul apropiat, pentru crearea de noi locuri de parcare.

La Primaria Sectorului 1, circuitul informatiilor se recicleaza. Responsabili din institutie ne-au trimis la ADP, iar de la ADP am fost trimisi inapoi la primarie.

Primaria Sectorului 2 nu are nici un proiect in derulare. Motivul: terenurile tin de Primaria Capitalei, primaria de sector administreaza doar parcarile de langa cele 1.700 de blocuri de locuinte.

In sectorul 3 au fost amenajate recent doua parcari, ambele fara plata: prima in Calea Vitan, vizavi de noul sediu al Casei de Pensii, avand o capacitate de 50 de autoturisme; a doua, cu 45 de locuri, vizavi de noua piata agroalimentara de la Hala Traian.

Proiectele de viitor vizeaza Centrul Istoric: 1. perimetrul cuprins intre Calea Mosilor, Str. Sf. Vineri si Str. Jean Elias - aproximativ 80 de autoturisme; 2. Str. Pictor Nicolae Tonitza nr. 9 (cu acces din Splaiul Independentei) - 65 autoturisme; intersectia Bd. I.C. Bratianu cu Bd. Corneliu Coposu si Str. Halelor – 30 locuri; Splaiul Independentei nr.

2 (vizavi de Tribunalul Bucuresti) - 25 locuri.

De la Primaria Sectorului 4 am aflat ca au fost propuse 57 de locatii pentru parcari ecologice (construite fara alterarea mediului inconjurator), cu o capacitate totala de 907 locuri. Cea mai mare, de 50 de locuri, urmeaza a fi construita pe Str. C-tin Brancoveanu, nr. 118, bl. M2/4.

Biroul de presa al Primariei Sectorului 5 ne-a promis informatiile solicitate, dar in urmatoarele zile persoana contactata nu a mai fost de gasit, aflandu-se „pe teren".

Ovidiu Cordoneanu, arhitectul-sef al Primariei Sectorului 6, sustine ca, in cel mult un an, se vor descongestiona spatiile dintre blocuri din cartierele Militari, Drumul Taberei si Crangasi, prin demolarea garajelor existente si construirea de parcari cu un etaj.

Beneficiile estimate* ale sistemului integrat de Control si Management al Traficului Urban:
1. Reducerea cu minimum 8% a timpului de calatorie pentru utilizatorii transportului in comun
2. Reducerea cu 17% a timpului de asteptare
3. Reducerea cu 22% a numarului vehiculelor blocate in trafic
4. Reducerea cu 25% a accidentelor rutiere
5. Imbunatatirea cu 25% a vitezei traficului
6. Reducerea cu 5,7% a consumului de combustibili
7. Reducerea cu 3,7% a emisiilor de hidrocarburi
8. Reducerea cu 5% a emisiilor de monoxid de carbon
* Estimarile apartin ITS, care apreciaza ca rezultatele concrete vor fi superioare

Saptamana Financiara, 04 apr 2005