(Pentru ceilalti membri care urmaresc acest fir: m-am intilnit simbata cu Doru si am pus OBD-ul pe Meganul lui. Nu era nici un cod de eroare stocat, iar senzorii functionau corect. Toti.)
Doru, m-am uitat la Fordul meu cind am ajuns acasa si imi arata 33 de grade, deci nu era nici o problema la senzorul de temperatura.
Dupa ce mi-am stors creierii tot restul zilei, am ajuns la o concluzie. Cred ca stiu acum cine e vinovatul.
Putem exclude din start orice problema electronica. Toti senzorii sint OK.
Orice problema legata de aprindere (bujii, fise, bobine de inductie) este de asemenea exclusa. O problema de aprindere ar afecta mersul motorului si la cald, nu numai la rece.
Mai ramine doar o problema de alimentare.
Hai sa ne uitam la imaginea de aici:
http://www.anyboard.net/autos/cars/scorpio...s/Doru_Scan.JPG, reprezentind un print screen al programului de monitorizare OBD2, in care am incarcat fisierul inregistrat ieri pe masina ta.
Observam ca variabila $07, numita LONGFT1, are valoarea 9,4. Nu vedem din poza, insa iti pot spune eu, ca aceasta valoare este mentinuta pe tot parcursul monitorizarii.
Ce este acest LONGFT1 si ce inseamna valoarea de 9.4?
Calculatorul stabileste in fiecare moment cit de bogat sau sarac trebuie sa fie amestecul aer-benzina in clipa respectiva. Pentru acest lucru el se bazeaza, printre altele, pe valoarea returnata de senzorul de oxigen (cunoscut si sub numele de sonda lambda). Catalizatorul functioneaza la eficienta maxima, contrar asteptarilor,
nu atunci cind amestecul este perfect stoechiometric, ci atunci cind amestecul variaza foarte repede intre bogat si sarac. De ce, asta e o alta poveste. Important este ca el trebuie sa varieze. Aici intervine sonda lambda. Daca amestecul este sarac, ea ii spune acest lucru calculatorului, care comunta pe bogat. Dupa care sonda ii va spune ca amestecul e bogat, iar el va comuta pe sarac. Si tot asa, la nesfirsit. Valoarea efectiva a corectiei (cit de mult imbogateste sau saraceste calculatorul amestecul) se numeste "fuel trim". Corectia bazata pe valoarea returnata de sonda lambda se numeste "short term fuel trim", pentru ca este o corectie pe termen scurt, adica e valabila numai in momentul respectiv. La ciclul urmator s-ar putea sa aiba o alta valoare, in functie de sarcina si de alte variabile.
Acest lucru nu este insa suficient. Corectiile pe termen scurt sint corecte si valabile doar in conditiile in care totul este perfect. In realitate insa parametrii de functionare a motorului, sondei lambda si a altor senzori se modifica in timp, pe parcursul vietii motorului. Injectoarele se murdaresc in timp, sonda lambda se imbicseste de la gazele de esapament in care este permanent "scufundata", debitmetrul e aer imbatrineste si el si nu mai indica chiar 100% corect, si asa mai departe. Din acest motiv, mai exista inca o corectie, numita "long term fuel trim". Aceasta este o corectie de baza, valoarea de pornire, ca sa zic asa. Daca corectia pe termen scurt este, sa zicem, 6.3%, asta nu inseamna 6.3% in plus fata de amestecul stoechiometric (considerat 0), ci fata de valoarea de pornire. Aceasta corectie pe termen lung este initial zero, variind apoi in anumite limite pe parcursul vietii motorului. In momentul in care domeniul in care poate varia corectia pe termen lung devine insuficient (adica atunci cind nici macar corectia de pornire maxima (sau minima) posibila nu mai este suficienta), calculatorul stocheaza un cod de eroare. Asta se intimpla in general pe la -25% sau +25%. La tine inca nu se pune problema.
LONGFT1 inseamna corectia pe termen lung utilizata in momentul de fata la linia 1 de cilindri. Daca ar fi fost motor in V, am fi avut si un LONGFT2, pentru ca la motoarele in V cele doua linii de cilindri sint gestionate independent.
Ce observam? La tine, valoarea LONGFT1 este 9.4, ceea ce inseamna o imbogatire de 9.4% in plus fata de zero. Amestecul este prea sarac, iar calculatorul incearca sa-l imbogateasca. Exista ceva, o problema, care saraceste amestecul si care face ca toate corectiile momentane, pe termen scurt, sa porneasca nu de la zero, ci de la 9.4%. Pe scurt,
amestecul e prea sarac. Aici vroiam sa ajung.
Ce ar putea provoca saracirea amestecului?
1. Presiune insuficienta generata de pompa de benzina
2. Regulatorul de presiune defect
3. Un senzor defect
4. Aer fals
Punctul 3 se exclude. Dupa monitorizarea de ieri, pot afirma cu siguranta ca toti senzorii lucreaza corect si ca pot fi exclusi din cauza.
Pompa de benzina n-o pot exclude cu desavirsire, desi mi se pare putin probabil sa fie ea de vina. As zice cam 10% sanse sa fie pompa. Oricum, presiunea data de pompa de benzina se poate masura usor la orice service. E o operatie simpla si scurta.
Ramine regulatorul de presiune.
De ce nu punctul 4? Pentru ca aerul fals afecteaza in primul rind ralantiul si abia pe urma mersul normal, pe cind la tine am constatat ca ralantiul imediat dupa pornire era OK. La tine problema se simte in mers, ca o lipsa de putere. Or regulatorul se potriveste aici, pentru ca la ralanti motorul are nevoie de mai putina benzina, deci o scadere a presiunii se simte mai putin decit la accelerare.
Ce este acest regulator? Pompa trimite periodic benzina cu presiune mare (ideal 3-3.5 bari, dar de obicei cam 2.5) intr-o rampa aflata pe galeria de admisie. In aceasta rampa sint infipte injectoarele. Cind calculatorul vrea sa bage in motor o anumita cantitate de benzina, el tine un anumit injector deschis un anumit interval de timp. Mai lung daca vrea mai multa benzina, mai scurt daca vrea mai putina. Logic. Problema este ca relatia dintre timpul de deschidere si cantitatea de benzina intrata depinde si de presiunea din rampa. Din cauza asta presiunea trebuie sa aiba o valoare stricta, bine definita. Pompa de benzina nu este un dispozitiv de precizie, ea doar trimite benzina cit de multa poate, cit de repede poate. Din cauza asta, in capatul rampei de injectie este montat un regulator de presiune, al carui rol este sa mentina presiunea la o anumita valoare. Regulatorul are o membrana cu arc. Daca presiunea este prea mare, membrana este impinsa pina la un punct in care se deschide un orificiu prin care surplusul de benzina se intoarce in rezervor pe circuitul de retur. Dupa care presiunea scade, iar membrana vine inapoi, inchizind orificiul, dupa care pompa trimite o doza proaspata de benzina, presiunea creste din nou si ciclul se reia. Daca regulatorul este defect (membrana blocata si nu se mai poate impinge, sau membrana fisurata), presiunea din rampa devine mai mare sau mai mica decit se asteapta calculatorul sa fie, iar amestecul va fi mai bogat sau mai sarac, fara ca macar calculatorul sa stie de asta. El n-are nici o metoda de a-si da seama ca e ceva in neregula, deci nu va stoca nici un cod de eroare. El va fi "inselat", ca sa zic asa, pentru ca senzorii functioneaza in parametrii normali, el calculeaza cantitatea de benzina pe care trebuie s-o injecteze (si o calculeaza bine!), dar sistemul de injectie nu-l asculta.
Din pacate, regulatorul de presiune nu se poate testa in nici un fel (sau cel putin, nu prin mijloace aflate la dispozitia noastra sau a unui service normal). Nu are nimic electronic in el, nici macar nu este comandat electric, deci nu genereaza coduri proprii de eroare. Nu poti vedea pe calculator valoarea presiunii. Nu iti da nici un feed-back, nimic. Singura metoda de a testa un regulator de presiune este sa pui unul nou si sa vezi daca se schimba ceva. E o metoda babeasca, urita, dar din pacate e singura.
Luni dimineata am drum pe linga Cobalcescu, pe strada alaturata, chiar in spatele lor, asa ca o sa intru si la ei si o sa-i intreb cit costa un regulator de Megane 1.6. Eu mi-am schimbat singur regulatorul la Fordul meu, al carui motor este mai sofisticat si mai inghesuit decit cel de Megane, asa ca daca ai destula incredere in abilitatile mele mecanice, am putea face impreuna toata operatia, ca sa nu mai dai milioane pe manopera la Renault. Singura problema este pretul regulatorului in sine, care ma astept sa fie destul de maricel, probabil undeva pe la 2 milioane. Dar cine stie, poate ca nu. O sa intreb luni.