Cum îmi e și mie dragă (deși, recunosc, m-am gândit la alta
), am decis să-i fac jurnal. Vorbesc despre mașină! Acum, că e matură și suntem de ceva vreme prieteni, o pot prezenta așa cum e cu adevărat, fără subiectivismul unui început de relație. 
Gata cu romantismul!
.Dar s-o iau cu începutul:
Pe la finalul verii lui 2007 a poposit pentru prima dată la poarta noastră. O cumpărase o rudă, cu o zi înainte și venise, așa cum stabilisem, s-o văd și s-o conduc puțin. Pe vremea aceia conduceam un Megane II combi, benzinar - mașină de serviciu - după ce mai trecuseră pe la mine, tot de la job, și alte "renoaie", de la R19 Europa, la Megane I diesel si benzinar. Aveam, cum s-ar spune, ceva experiență cu marca.
Ca design, îmi plăcea Laguna II, dar nu faceliftul. Mi se părea nereușită fața. De condus, încă nu condusesem una. Așa că m-am suit la volan. Interiorul negru, cu scaune de piele și alcantara, bord cu lumină albă - clasicul care mi-a plăcut mereu. Volanul în piele, plăcut la atingere. Pâna aici, totul ok. Am pornit motorul și am accelerat, finuț. Mă așteptam la lag dar... a plecat mult mai bine decât dieselurile cu care eram obișnuit. Și accelera incredibil de bine, comparativ cu 1,6 16V din dotare. Direcția fermă (la acea vreme mi-a părut rigidă, dar de, eram obișnuit cu d-șoara Megane
), poziție la volan excelentă (la 1,90m ai mei, e printre cele mai importante lucruri de luat în considerare la alegerea mașinii), scaun confortabil, ținută de drum foarte bună. Per ansamblu, m-am declarat încântat.Ok. O cam lungesc...
La finalul primăverii lu' 2008 am hotărât să schimb jobul. Eram tot timpul plecat, pusesem familia pe planul secund și nu-mi mai convenea. Dar asta însemna să rămân și fără mașină. Așa că m-am apucat să prospectez piața -mașini noi și SH. La un moment dat, eram cu soția în piața auto, am văzut un golf V, albastru deschis, metalizat, ce ne-a plăcut. Până i-am văzut propretaru': un burtos colorat și agramat, cu un maieu murdar. Nici nu l-am mai abordat, am plecat dezgustați de ideea achiziției unei mașini la mâna a doua. Așa că ne-am orientat exclusiv către mașinile noi. Am lungit-o cam o lună, fără să ne decidem și când eram cât pe ce să luăm un Megane II facelift, ne-am trezit să povestim despre căutările noastre rudei ce-o aminintisem mai sus. Și așa a venit oferta. De câteva luni cumpărase și o Laguna III, și asta stătea din februarie degeaba. Kilometrii nici pentru un rodaj calumea. Prețul - cam cât un megane II benzinar, cu dotări medii, da' nou.
Am luat-o la un drive-test, deloc convins că am s-o cumpăr, dar după o jumătate de oră de plimbare, am parcat-o în curtea proprie și personală. Și... asta e.
A.... numele i se trage dintr-o "reinterpretare" a numărului UOP - whoopi.
Gata pe azi, când îmi mai fac curaj, continui cu povestitu'.
.
