loc de plecare spre alte zari.

In Piatra este o telegondola care duce pe Cozla, iarna schiorii, iar vara deja se face DH.

24 Mar 2013, 13:26:
asteptam sa se faca mai cald

Am facut si eu in iarna asta un "downhill" cu sacul, pe partia de incepatori, aia inca nedeschisa.
Am urcat pe jos, pe forestierul ala de la "Colibe". Pe forestier merge si XC, am in plan cand o sa mai ajung prin Piatra cu bicla.
Din ce am vazut, cred ca se poate urca pe bicla tot drumul sau aproape tot.

Se poate urca tot lejer. Cand eram mic il urcam cu Sputnikul lui tata.
Am urcat sus in urma cu 2-3 ani, impreuna cu prietena, cu biclele, dup-o pauza de vreo 10 ani. Din pacate insa, parerea mea, dealul si-a pierdut din farmec de cand cu telegondola si telescaunul de ski. Au aparut si constructii din loc in loc... Inainte era relativ salbatic si neatins.

In "tinerete" continuam dupa ce ajungeam in varf si traversam dealul pe partea cealalta, cu coborare pe o partie de busteni. Imposibila la propriu, abrupta rau, ma distram acolo teribil cu amicii pe vremuri. La baza e un sat, Garcina parca se cheama, si intoarcerea in oras pe sosea, in jur de 10-15km apreciez eu.

Dar in imprejurimile orasului sunt locuri de bicicleala fantastic de multe. La urma urmei, orasul e inconjurat de paduri, dealuri, rauri, parauri, lacuri si iazuri. Dar nu va asteptati la privelistile alea specifice varfurilor de la cotele 2000. Totusi, zonele de aici sunt traite de oameni.

A, Vlade, acu-mi amintiii, tu ai legaturi stranse cu zona. Da un semn daca ajungi cu bicla, poate ne potrivim ca perioada si ma fugaresti putin si pe la mine p-acasa.

Desigur. Ne auzim.
Ca plan, destul de vag trasat inca, as avea o traversare a Hasmasului, de la Nord la Sud, pe forestiere si poteci.
Am vorbit cu un prieten din zona, care a facut traseul acum cativa ani, insa mai am nevoie de detalii... si de timp liber...

Sper sa nu se supere nasty ca am deviat putin din zona DH, dar am ramas la Piatra

cred ca cel mai interesant lucru ar fi traseul care inconjura Ceahlaul, nu stiu daca au in plan sa repare gaurile dintre Izvorul Muntelui si Durau.
Iar din traseul de la Durau spre Telec - drum pe La scaune si Stanile cred ca s-ar putea urca pe platoul Ceahlaului.

16 Apr 2013, 22:55:
antrenamentul zilnic este de la podul peste Bistrita - Strand- Lacul Batca Doamnei- La Iazuri - Agarcia si retur - drum asfaltat, cu posibilitate de iesire la Vaduri pe DN Piatra- Bicaz, pe la manastirea Bistrita.
Din nefericire nu se gandeste nimeni sa faca o pista pt biciclete intre Piatra si macar pana la Bistrita sau pana in intersectia cu Bisericani, drum in deal asfaltat pe vreo 5 km.

pe langa Trei caldari?

daca ar face un drum pana la Lacul Cuejdel? Sau macar un drum bun care sa incojure Cozla?

lacul Cuejdel, format la fel ca Lacu Rosu, dar acces numai drum forestier sau poteca.

poze, la cald cu traseul Batca Doamnei, pe malul Bistritei, asfalt bunicel

Ajungi acolo facand dreapta la podul de la Caprioara si trecand apoi de strand? Imi pare ca seamana pozele cu ce am vazut acum vreo 2 saptamani, cand am trecut pe acolo.
Din pacate de aceasta data nu am avut bicla cu mine. In schimb am descoperit o urcare extrem de frumoasa, musai o sa o fac data viitoare. E vorba de cei cativa kilometri de la Viisoara la Bisericani. Asfalt, dar foarte frumos si destul de abrupt. O perspectiva de vis in zona crucii. In coltul pozei se vad si serpentinele.

[attachmentid=1627886842]
Am si o panorama, dar nu o am pe laptopul de pe care scriu acum. O sa revin si o atasez.

da, dupa strand
pacat ca nu se face o pista macar intre Bisericani si Piatra, ar fi buna si pt manastirea Bistrita si pt inchiderea traseului pe la Batca Doamnei, ca sa nu te intorci pe acelasi traseu

poze de pe traseul Bisericani:

avem o tara frumoasa, pacat ca nu e locuita de nemti ( nu nemteni)!

Revin si eu cu panorama promisa. Pentru cine nu cunoaste zona, in stanga e Pietricica, iar in dreapta se merge catre lacul Bicaz.

Merci ptr info, nasty.

pista pt biciclete Piatra Neamt, cred ca are vreo 500m!!!

Ce porcarie. Mai bine fara, decat piste din astea pe care mergi 2 minute si se termina. Desi as prefera sa merg pe sosea, unde sunt piste cam merg pe ele, ca altfel, in caz ca as merge pe sosea pe portiunea respectiva si ar da unu' cu masina peste mine, probabil ca militienii ar zice ca e culpa comuna.

Pãi nici oraºul nu-i foarte lung...

Scurta, dar fata de astea din bucuresti arata parfum. Nu pe trotuar, suficient de lata...
Insa si acolo vad ca se plimba pietonii pe ea.

Normal ca circula pietonii pe pista, pentru biciclisti e inutila. De aratat arata bine, dar sunt bani aruncati. Cam la fel (dar la o scara mult mai redusa) cu modul in care se fac autostrazile din Romania: in conditiile unor resurse foarte limitate, in loc sa inceapa o autostrada si sa lucreze doar la aceea, pe sectoare consecutive, s-au facut si se fac sectoare disparate de pe traseele mai multor viitoare autostrazi.

To whom it may concern

Dear friends (inclusiv dear Luna, se stie el care e!),
Intre 18 si 21 iulie as putea fi la Piatra Neamt, ca e competitia anuala de downhill de acolo. Concursul propriu-zis e sambata, iar sambata seara se lasa cu petrecere la strand.

Vreau sa imi iau bicicleta de XC si sa fac niste ture de 40-60 km in zona, vineri si sambata.
Voi salaslui la camping, daca vremea nu se anunta absolut oribila.

Mi-as dori sa formam o mini-gasca si sa mergem impreuna pe ici pe colo. Cine doreste, cine pofteste? Astept propuneri de trasee (am sa intervin aproape deloc in modificarea lor, dat fiind ca voi sunteti mult mai in tema decat mine).

Senx in advans!

Dear duamna, s-ar putea sa fiu p-acolo-n uichendu' respectiv. Dezvoltam maini.

Haha! Tu chiar crezi ca ne vom intalni maine, nu?
Bine, si mutam discutia despre organizarea iesirii de la Piatra Neamt pe topicul de iesiri cu bicicleta, ca sa nu poluam acilea unde cred ca e doar pentru a descrie minunatiile zonei.

Se lasa cu polutii...

totusi macar niste poze si p-icisa, in special pe traseul cu lacu lCuejdel

Da, cu adevarat frumos. Si nestiut de nimeni...
Baietii astia stau cu fundu' pe un munte de aur! Daca s-ar organiza putin ar putea trai linistiti doar din turism. Parerea mea.
Cateva poze de pe traseul facut joi (57 Km), Piatra Neamt - Valea Viei - Lacul Cuiejdel - Pangaracior - Piatra Neamt:

jud Neamt e unul din cele mai frumoase din tara, pacat ca nu sunt drumuri, nu se amenajeaza multe trasee si piste pt biciclete.
Ar trebui sa te intorci pt Ceahlau, un traseu posibil: Durau- Lacu Rosu, f frumos.
( la munte nu sunt tigani...)

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/fot...daf8/index.html

"În fiecare an, de 6 august, zeci de curioºi urcã pe vârful Toaca pentru a vedea cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidã spaþialã. Fenomenul, unic în România, are o explicaþie ºtiinþificã, dar este înconjurat ºi de o aurã de mister...Se zicea cã Zamolxe, zeul dacilor ar fi sãlãºluit pe acest munte"

facand o excursie din nou la Cuejdel, constat ca nu se face nimic, nici macar un drum de acces, cu toate ca planurile erau "de aur":
" Dupa informatiile postate pe site-ul primariei Garcina ar fi vorba despre un proiect realizabil in 2 ani, care ar cuprinde un drum nou, european, zone de campare, infrastructura de turism, si o modernizare a caii ferate lunga de aproximativ 20km din zona, care sa permita deplasarea unei mocanite, precum si amplasarea unei statii la 3km de Lacul Cuejdel"

24 Aug 2013, 21:00:
http://cuejdel.ro/despre-lacul-cuejdel.html

25 Aug 2013, 20:55:
cu rosu se vad cele 2 alunecari de teren din 1978 si cea din 1991, de asemenea este o poza a copacilor care s-au indreptat catre soare sau mai degraba gravitational

Interesant. Il trec si eu in plan ptr una din viitoarele iesiri la Piatra.

Ma bucur sa vad astfel de discutii

Intreba cineva daca se poate urca si fara telegondola pana sus pe Cozla; se poate

Cu sau fara push-bike?

Eu am urcat doar pe zapada mare (pe jos) si n-am putut sa apreciez foarte bine drumul, dar tind sa cred ca se poate doar in sa tot traseul.

Cateva poze de la o iesire de luna trecuta in jurul Ceahlaului.
Traseu: Bicaz - sosea - Bicazul Ardelean - forestier (prin curmatura La Scaune) - Durau - axial - Izvorul Muntelui - sosea - baraj - sosea - Bicaz

felicitari, cel mai frumos traseu, daca s/ar asfata portiunile cu albastru,adica exact traseul vostru, ar fi o multime de turisti in zona Durau.

27 Aug 2013, 15:37:
s/au astupat gaurile spre Izvorul Muntelui, dar pe axial, nimic, plin de gauri.

Lasa ca e mai bine fara asfalt prin curmatura La Scaune, masini putine, peisaj nealterat.
Pe axial, chiar cu gropile din dotare, erau suficient de multe masini cat sa nu te simti in largul tau pe bicicleta (era si sambata). Chiar ne gandeam la un moment dat sa coboram si sa mergem pe forestier pe malul lacului pana la baraj, dar am ramas fideli planului initial.

Durau este pe jumatate mort, din cauza accesului extrem de greoi, pe drumuri proaste si ocolite.
Nu este o solutie sa nu asfaltezi drumurile de frica peturilor, sa mentii zone frumoase in izolare si pe de alta parte toata lumea sa mearga numai in cateva zone "civilizate" (Valea Prahovei) sau sa faci 2-3000 de km sa gasesti drumuri bune, curatenie si conditii de cazare decente, ca peisajele si muntele nu difera mult.
Deci in Romania n-ar trebui sa se mai faca nici drumuri - ca se umple zona de peturi si gunoaie, nici autostrazi - ca se fura, parapetii din metal si elementele reflectorizante, nici reabilitate caile ferate - ca se fura tot ce e metal si trenurile merg si mai incet ca inainte.
Fara civilizatie si bun simt nu se mai poate construi nimic. Avem acun nevoie la tot ce construim de - paza, paznic permanent, politie, jandarmerie, ceea ce duce la o blocare dpdv economic.
Asigurarea respectarii legii ar duce la o tara curata. Cati din cei care fac mizerie pe munte, fura de la linia ferata cabluri, relele, sina au fost amendati, condamnati?

Am facut drumul Izvorul Muntelui-Durau cu bicicleta dus-intors, anul trecut si din cauza gaurilor nu puteam sa prind viteza maxima la vale sa pot urca din inertie jumate din panta urmatoare. De ce trebuie sa marg in alta tara sa ma simt bine?

Drumul asta, pe la "Scaune", e cel ce urca la Schitul Stanile? Harta e la o scara prea mica pentru a-mi da seama...
L-am facut si eu cu masina dincolo de schit, pana unde se termina forestierul si incepe traseul marcat catre Dochia. Il am in plan si ca tura de bicicleta si ar fi si mai interesant sa nu ma intorc pe acelasi drum, catre Bicazul Ardelean, ci sa merg inainte, la Durau. Pe unde exact se continua? Aveti un traseu GPS sau il puteti schita pe o harta online, gen bikemap.net?

Asta e traseul facut de mine, cu precizarea ca punctul de plecare/sosire la mine a fost Bicaz, l-am facut in sens invers decat e descris acolo si am tras o fuga si pana la baraj.
Drumul spre "La Scaune" se separa de cel catre "Stanile" in dreptul unei pastravarii (se vede bine pe imaginile din satelit), este si un punct de taxare acolo si sunt si indicatoare. In punctul de maxima altitudine a drumului se ajunge pe la 1200, chiar sus in curmatura, iar de acolo se poate merge pana sus la Dochia, este si indicator (nu se poate urca pe bicicleta catre Dochia).

poze de pe Ceahlau, din 19.08.2013

Merci, andurs. Stiu pastravaria, acolo am platit si eu taxa. Drumul pe la Stanile ajunge mai sus, pe la 1560 metri. De acolo si pana sus, pe platou se urca cu bicla pe umar. Sus se mai poate pedala un pic psna la Dochia. Dureaza max 1 ora de la capatul drumului si pana la cabana. Din platou se desprinde un traseu marcat catre Durau. Probabil o sa apuc pe acolo, altfel ar trebui sa ma intorc prea mult pana la pastravarie. Aveti idee cum e coborarea aia?
Am intalnit doi ciclisti aproape de Dochia,chiar le-am facut poze, dar nu cu aparatul meu. Inca nu le-am primit.

am facut si eu asta-toamna un tur de neamt... a fost magnific.

Va deranjez o mica intrebare:

Acum 25 de ani, am fost intr-o tabara scolara in Durau, situata in munte, pe un drum forestier ce ducea spre Ceahlau. La 2-3 metri de drum era un izvor, iar undeva dupa tabara, la 1-2 km pe drumul respectiv, era o cabana. In zona, erau si militari pentru diverse aplicatii (traversari cu funicularul, etc).

Pentru cei din zona sau cunoscatori: mai exista acea tabara? As dori sa refac acel drum, dar nu mai stiu exact locatia.

Va multumesc pentru informatii.

Suhardul Mic, cu peisaje splendide spre Lacu Roșu și spre Ceahlãu

Frumoase peisaje. De picior sau cu bicla?
Sambata bag si eu un tur al Hasmasului, detalii la iesiri cu bicla. Daca mai e cineva interesat...

De picior.
sper sa pui si aici niste poze si impresii, ca la "iesiri.." se cam pierd printre 7000 de postari.
Am facut inainte de 1989 Piatra Neamt- Lacu Rosu si retur, in grup, cu mai multi colegi de liceu si unuia, pe coborare, in chei i s-a stricat frana de picior si a ramas numai cu frana de mana, cu acea parghie, care apasa o bucata de cauciuc pe roata din fata. A inceput sa scoata fum, de la frecare.
Pe atunci, te depasea o masina la juma' de ora, nu erau nici masini nici benzina.

S-a facut tura. Una deosebita din toate punctele de vedere, dificultate, peisaje, companie.
http://www.ciclism.ro/forums/index.php/top...rul-hasmasului/

Mișto și narațiunea

Dap, Muttley e artist
Traseul a fost cel de mai jos
http://www.bikemap.net/ro/route/2749709-turul-hasmasului/

Fainã expediția!



Un omagiu pt un om din Neamț, care se duce și la WC cu bicicleta, face parte din istoria județului:

http://stirileprotv.ro/stiri/social/un-pen...-41-de-ori.html

Sigur l-ați vãzut pedalând prin oraș! Pe lângã Paharnicu', în special!

Citisem articolul. Interesant.

Piatra Neamt-Girov e mai greu cu bicicleta, ca e f aglomerat, dar ciudat de liber DJ208G: Girov-Razboieni-Tupilati-Hanul Ancutei, un drum f bun, asfalt perfect si o PISTA de biciclete sau/si carute.[attachmentid=1627961540]

Razboieni - batalie pierduta de Stefan cel Mare, 1476, istoria e f interesanta
E cam lunga, dar partea cu Caffa, astazi Feodosia, din Crimeea, e interesanta, eu nu stiam chiar nimic!!!


[attachmentid=1627961542] [attachmentid=1627961543] [attachmentid=1627961544]

am aflat lucruri interesante cu acest prilej:

intai 1475 Vaslui:
"Mohamed II, de mai multã vreme avea ochii țintiți asupra Moldaviei, a cãreia putere din zi în zi creștea prin ostãșeștile talente ale viteazului Ștefan. Prevãzând cã acel stat nãscând va putea sã fie o mare stavilã la planurile sale de izbândã, el hotãrî sã se foloseascã de prilejul rãzboiului ce era atunce între Moldavia și Valahia și, dar, ca aliat al acestuia de pe urmã principat, el porni rãzboi asupra țãrii noastre. La sfârșitul anului 1474, o sutã douãzeci de mii de turci, afarã de urdia tãtarilor și de oștile muntenești, sub povața lui Hadim Suleiman pașa, beglerbeg de Rumelia, dupã mãrturisirea domnului de Hammer, cel mai bun general de atunce al Imperiei otomane, intrarã pentru întâiași datã în Moldavia. Ștefan cel Mare, simțind cã nu va putea birui un asemene vrãjmaș înfricoșat decât prin vicleșug, știu a trage armia turceascã într-o pãdure numitã de otomani Agajdenici, adicã marea pãdurilor, pe apa Racovãțul, lângã râul Bârlad. Puterile domnului Moldaviei erau alcãtuite numai de patruzeci de mii de oameni, din care cea mai mare parte erau țãrani cu coase și cu topoare, armele cele mai înfricoșate în mâna poporului, când îi adus în deznãdãjduire. Pe lângã aceste patruzeci de mii moldoveni, mai erau încã douã mii cãlãreți leși, trimiși într-ajutor de cãtre Cazimir, riga Poloniei, și cinci mii sãcui trimiși asemene de cãtre Mãtieș Corvinul, stãpânitorul Ungariei. La 17 ghenarie 1475, pe apa Racovãțului, se dãdu o bãtãlie insemnatã. "Ștefan le-au ieșit (turcilor), zice Ureche vornicul, înainte, din sus de Vaslui, la Podul Înalt; pe care i-au biruit Ștefan vodã nu așa cu vitejia cum cu meșterșugul, cã întâi au fost învãțat de au fost pârjolit iarba peste tot locul de au slãbit caii turcilor cei gingași, și apoi, agiutând și puterea cea dumnezãiascã, cum sã vrea tocmi voia lui Dumnãzãu cu a oamenilor; așea i-au cuprins pe turci o negurã cât nu se vedea unul cu altul, și Ștefan-vodã tocmise puținei oameni, despre lunca Bârladului, ca sã-i amãgeascã cu bucine și cu trâmbițã dând semne de rãzboi. Atuncea oastea turceascã, întorcându-se la glasul bucinilor, împiedicându-i și apa și lunca, și acoperindu-i și negura, tãia și sfãrâma lunca sã treacã la glasul bucinilor; iar din dos i-au lovit Ștefan vodã cu oaste tocmitã, în 17 zile a lui ghenari, unde nici era loc de a-și tocmirea oaste, nice de a sã îndereptarea; ce așea ei în de sine tãindu-sã, mulți au pierit, și mulți prinsãrã vii pedestrimea, ce și pe aceia pe toți i-au tãiet, unde mulți pași și sangiagi au pierit și pe feciorul lui Isac pașa, dupã ce l-au prins viu, l-au slobozit, și pușcile le-au dobândit și steaguri mai mult de o sutã au luat. Dacã i-au bãtut pe turci, au luat în gios de la Podul Înalt pen pãdure și au ieșit unde purceade apa Smilii, în ținutul Tutovei; în legea lor au dat laudã lui Dumnezeu cã s-au vãzut ieșiți la lume. Iarã Ștefan vodã pornitu-s-au dupã dânșii cu moldovenii sãi și acei douã mii de leși și au gonit pe turci pân' i-au trecut Sireatiul la Inãșãști, unde sã chiamã Vadul Turcilor și pân' astãzi, și acolo, diasupra Sireatiului, la movila cea mari a Tecuciului, au odihnit trei zile". În aceastã campanie, una sutã de mii de turci pierirã pe câmpul bãtãliei sau în valurile Racovãțului, a Bârladului și a Dunãrii. Patru pași murirã în deznãdãjduita luptã, toatã tabãra cu bogãțiile sale, cu o sutã de steaguri picarã în mâinile moldovenilor."

apoi razbunarea turcilor in 1476:

" Mohamed II, turbat de mânie pentru neștearsa rușine suferitã de armele sale, hotãrî o a doua campanie asupra Moldaviei, mult mai înfricoșatã decât cea dintâi.
... Mohamed II strânsese toate oștile sale; și cu o flotã de trei sute de vase, care cuprindea patruzeci de mii de luptãtori, a mers de a pus asedia înaintea cetãții Caffa, în Crimeea, piațã de cãpetenie pentru negoțul Moldaviei și a genovezilor. Caffa picã în mâinile otomanilor la 4 iunie 1475 [6]. Acest oraș era, cum am zice, o parte a Moldaviei; cãci, de la începutul principatului, genovezii, stãpâni ai Caffei, simțirã cã nu se vor putea ține multã vreme în Crimeea, din pricina popoarelor barbare ce-i învecinau. Ei, dar, cãutarã a se uni cu moldovenii, nația cea mai puternicã și mai policiatã. Alexandru cel Bun fu cel întâi domn care se uni cu genovezii într-un țel comercial. Moldovenii, care din vremile cele vechi se îndeletniceau cu navigația pe râurile plutitoare ale Principatului, pe Dunãrea, pe Nistru, privind bunãtatea țãrmurilor ce aveau pe Marea Neagrã, începurã a dura corãbii, dintâi pentru siguranța porturilor, pe urmã pentru un negoț întins. Așadar, prin aliația lor cu genovezii, moldovenii în puținã vreme avurã o flotã destul de mare și de puternicã ca sã se poatã întãri pe Marea Neagrã. Sub Ștefan cel Mare, mai ales, înrâurirea maritimã a Moldaviei fu așa de mare, încât domnii în titlurile lor se numeau stãpâni ai Mãrii Negre. Caffa se fãcuse întrepozitul comerțului Rãsãritului, ce se fãcea atunce numai de genovezi și de moldoveni.
...Dupã asaltul Caffei, toți neguțitorii moldoveni ce se aflau în oraș furã uciși prin porunca sultanului.
Cinci sute tineri nobili genovezi, care se mânau la Constantinopol pe corãbii turcești spre a fi înrolați în șirurile ianicerilor sau spre a sluji la scârnavele desfãtãri ale seraiului, se rãscolirã în drum și, apucând corãbiile, se traserã în portul Cetãții Albe, unde furã primiți foarte bine de pârcãlabul moldovenesc.
... La auzul acelei rãscoale a genovezilor și a bunii priimiri ce li se fãcuse de cãtre ocârmuitorul Akermanului, Mohamed II nu-și mai putu stãpâni mânia. El trimise îndatã în Basarabia o parte a armiei sale, care luã prin capitulație orașul ce slujise de azil fugiților de la Caffa.

La apropierea armiei turcești, Ștefan, simțindu-se în neputințã de a sta împotriva ei, se trãsese înlãuntrul țãrii, așteptând ajutor de la leși; dar, când vãzu cã Cazimir fãgãduia și nu ținea nimicã, el merse numai cu puterile sale, luã iarãși Cetatea Albã și trase sub ascuțișul sabiei tot garnizonul turcesc. La auzul acestei nouã biruințe, mânia lui Mohamed II nu mai avu margini. La începutul anului 1476, el chemã la arme toate puterile Europei și ale Asiei, hotãrât ca sã sfarme un vrãjmaș ce singur îi arãtase cã și otomanii puteau fi biruiți.
... Valea Albã sau Rãzboienii. Acest loc, așezat în strâmturi, era foarte nepriincios oastei turcești, pentru cã nu-și putea întinde numeroasa cavalerie, partea cea mai de cãpetenie în armiile otomanilor. Ștefan cel Mare, care de mult aștepta un prilej bun, se folosi de poziția locurilor și, la 26 iulie 1476, în zori de zi, începu bãtãlia de la Rãzboieni, bãtãlie neuitatã de poporul Moldaviei. Înainte de a începe lupta, viteazul domn și-a pedestrit toatã cãlãrimea, ca nimene sã nu poatã gândi la fugã, și deodatã ca fulgerul ieși din pãdurile dese ce împrejura pe atunce locurile Rãzboienilor. Ianicerii, deprinși de a lua cu sabia goalã pozițiile dușmãnești și obicinuiți la locuri largi, se speriarã deodatã de focul moldovenilor, care îi ajungea din toate pãrțile codrului; toți se aruncarã la pãmânt, nevrând a se supune nicidecum la poruncile cãpeteniei lor, segban-bași Mohamed, aga de Trapezunta. Mohamed II, vãzând aceste, strigã: "Mișeii, cum au picat de grabã, așa trebuie sã se lupte cineva?" Își ia pavãza în mânã, dã pinteni calului și se aruncã cel întâi în codru. Ianicerii, îndemnați de pilda sultanului, se scoalã de la pãmânt și toți se iau dupã dânsul. Moldovenii și turcii își sfãdesc mai multã vreme cinstea biruinței. De la rãsãritul soarelui și pânã în de sarã, rãzboiul ținu neînfrânt de ambe pãrțile [10]. În sfârșit, otomanii, adãugându-se cu oaste proaspãtã, au obosit bieții moldoveni, neavând ajutor de nicãiri; biruința îi pãrãsi. "Moldovenii, zice vornicul Ureche, au picat, nu fieștecum, ce pânã la moarte se apãra, nice biruiți din arme, ce stropșiți de mulțimia turceascã; au rãmas izbânda la turci, și atâta de mulți au pierit, cât s-au nãlbit poiana de trupurile celor pieriți unde au fost rãzboiul; și mulți din boiarii cei mari au picat, și viteajii cei buni au pierit cu totul atunce, și fu scârbã mare în toatã țara și tuturor domnilor și crailor de pinpregiur, dacã au auzit cã au cãzut moldoveanii sub mâna pãgânilor". În zadar Ștefan se aruncã în mijlocul vrãjmașilor, ca doar ar reîntocmi lupta; el picã de pe cal jos."


http://ro.m.wikisource.org/wiki/B%C4%83t%C...,_26_iulie_1476



biserica mausoleu ( fara picturi) din Rãzboieni

Islanda, Liechtenstein și Norvegia ne-au uitat, nu au mai venit sã punã scândurile lipsã la podul suspendat din Cheile Bicajelului...

Sã nu-l uitãm pe Gicã Ciupercã, care anul acesta, la 75 de ani a fãcut Piatra_Neamț- Brãila-Constanța-Cãlãrași-Giurgiu-Brașov?-?- Piatra-Neamț.

Se pot închiria biciclete grase electrice la Lacu-Roșu:
https://www.bikkla.ro/ro#front1