Petrom: Rezervele de gaze ce
ar putea fi exploatate in Romania sunt de 110 miliarde mcData publicarii: 02-06-2010 | Economie (RSS)
Rezervele de gaze
ce ar putea fi exploatate in Romania sunt de 110 miliarde metri cubi, a declarat miercuri in cadrul unui forum de gaze directorul Diviziei de Proiectare si Inginerie al OMV Petrom, Gabriel Selischi, citand un studiu al institutului american United States Geological Survey.
"Potrivit unui studiu al institutului american United States Geological Survey (U.S.G.S), aceste rezerve sunt de 110 miliarde metri cubi si ar fi localizate in Transilvania si Zona Carpatica.
Insa rezervele de gaze naturale
din Romania ar putea fi chiar mai mari
de atat, cred eu", a precizat Gabriel Selischi.
Aceste rezerve reprezinta productia de gaze a Romaniei pe zece ani, daca se mentine nivelul
actual al productiei.
Productia de gaze naturale din Romania se ridica anual la circa 11 miliarde metri cubi, fiind asigurata in cea mai mare parte de cei doi mari producatori Romgaz (detinut de stat prin Ministerul Economiei) si de OMV Petrom (controlat 51% de Grupul OMV din Austria).
Insa, potrivit Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020, rezervele actuale de gaze naturale din Romania erau estimate in 2007 la 184,9 miliarde metri cubi. Zacamintele de gaze naturale din tara sunt limitate, pe fondul
unui declin al productiei interne si in conditiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential important
, iar dupa 1990 productia interna a fost in declin, se arata in strategie. Daca in 2006, productia de gaze din Romania s-a ridicat in total la 12,3 miliarde mc, in 2009, productia de gaze la nivelul tarii a scazut la circa 11 miliarde mc gaze.
NewsIn
http://www.banknews.ro/stire/39542_petrom_...iliarde_mc.html<span class='edit'>16 Mar 2011, 12:06:</span>
________
Dacă prețul barilului de petrol este de circa 90 de dolari, iar SNP PETROM SA are rezerve de circa
1 miliard de barili de petrol și OMV Aktiengesellschaft Austria extrage barilul de petrol din România la un cost de circa 20 de dolari, rezultă că doar din vânzarea petrolului (fără produsele rafinate sau rezultate după rafinare)
Petrom poate avea încasări de circa 14 miliarde de dolari! Toate acestea în condițiile în care s-ar exploata
doar 20% din capacitatea unui zăcământ.Una dintre cele mai avantajoase afaceri cu statul român din toate timpurile a început în decembrie 2004, pe când, cu un simplu vot, aleșii noștri au decis să privatizeze Societatea Națională a Petrolului PETROM – SA București. “Privatizarea” a fost gândită în interesul poporului român desigur, iar rezultatul a fost cel așteptat: înstrăinarea celei mai importante companii românești către o altă companie deținută majoritar de un alt stat! Afacerea petrolului românesc vândut pe doi lei statului austriac a avut la bază prevederi contractuale care vor mai aduce și alte pierderi pentru România. Astfel că, prin contractul de privatizare din 2004, statul, la recomandarea consultanților, a acordat Petrom o facilitate fiscală denumită “cotă ecologică”. Vorbim practic de un stimulent care îi permite investitorului austriac să nu plătească anual impozit pe profit în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari.
Cum s-a ajuns la vânzarea aurului negru pe aproape nimic? Primul pas a fost în 2000, când Traian Băsescu, la vremea aceea ministru al Transporturilor a semnat un memorandum cu Banca Mondială prin care statul român își asuma privatizarea companiilor energetice și a sistemului bancar. Apoi statul a trecut la privatizarea Petrom. Responsabilitatea privatizării a fost disipată în Parlament, vânzarea fiind aprobată prin lege specială.
Stenogramele ședințelor Senatului din 2004 arată că aceștia au discutat o singură zi pe tema celui mai important document de privatizare al ultimilor 15 ani! Așa că recomandările consultanților, întărite de cererea investitorilor, au făcut ca documentația privind privatizarea Petrom să conțină o clauză care impune stabilitatea cotei ecologice vreme de zece ani! Potrivit analiștilor, Petrom a primit, în acest fel, un ajutor de stat mascat în spatele unor rezerve obligatorii de țiței și gaze naturale. La nivelul anului 2005, vorbim de circa 100 de milioane de dolari.
La sfârșitul anului 2002, estimările firmei de consultanță Jacobs, membră a consorțiului de consultanți pentru rezervele de țiței ale companiei Petrom, indicau 128 milioane tone, iar cele de gaze naturale, 101 miliarde mc. Consultanții au anunțat că, potrivit standardelor internaționale de contabilitate, rezervele erau de 70 milioane tone de țiței și aproximativ aceeași cantitate în miliarde metri cubi de gaze naturale. În plus, Petrom mai are rezerve de 7 miliarde metri cubi de gaze naturale în Kazahstan. Același consultant recunoștea că s-a bazat pe cifrele furnizate de Petrom, motiv pentru care ar fi fost necesar un audit independent.
În 2005, la un an de la preluarea Petrom, OMV a vândut aproape 7 miliarde metri cubi de gaze, la un preț mediu de 100 de dolari mia de metri cubi. Cu 36 de dolari mai mult decât au estimat consultanții în momentul evaluării Petrom! În plus, prețul gazelor naturale importate a crescut în 2005 cu 37% față de 2004 (preț mediu 218 dolari/1.000 de metri cubi). Toate acestea, în timp ce Credit Suisse First Boston și ING prognozau doar 76 dolari. Un simplu calcul indică o subevaluare anuală a afacerii “Petrom” de peste 100 de milioane de dolari. Practic, 2 miliarde de dolari este suma pe care OMV o va încasa din producția de gaze naturale, pe durata celor zece ani, în plus față de estimările făcute de consultanți. Mai mult, redevența pentru statul româna a fost stabilită pentru zece ani, la aceeași cotă, între 3 și 13%, având un nivel modic spre deosebire de condițiile din alte țări. Spre exemplu, Libia primește un procent de 80% din petrolul extras. O inițativă legislativă privind corectarea greșelilor stategice a contractului OMV Petrom a existat încă din 2007. Patru ani mai târziu, nimeni nu a plătit pentru privatizarea atât de dezavantajoasă.
În 2004, înainte de privatizare, SNP PETROM SA deținea: rezerve estimate la 1 miliard de barili de petrol și 101 miliarde de mc de gaze naturale;
30 de milioane de mp de teren; 13.856 de sonde petroliere, cu o producție zilnică de 220.000 de barili de petrol; o capacitate de rafinare de 8 milioane de tone de petrol anual în rafinăriile
Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești; o rețea de distribuție formată din
600 de stații de benzină , 145 de depozite, 1.540 de autocisterne rutiere,
1.470 de vagoane de cale ferată, peste 15.000 km de conducte pentru transportul de petrol și gaze naturale și stocuri în valoare de 1.312.100.000 RON și un numerar de
160.000.000 Euro.Statul a privatizat Petrom pe degeabaAustriecii de la OMV și-au scos banii pe care i-au dat pe Petrom în 2004 datorită contractului inteligent negociat de către ei la acea vreme. Grupul austriac a luat ca dividende circa 405 milioane de euro de când a preluat controlul celei mai mari companii din România.
La aceasta se adaugă alte 400 de milioane de euro pe care statul o să-i bage în ecologizarea batalurilor petroliere aparținând Petrom, deoarece o clauză din contractul de privatizare leagă statul român de mâini.
Ecologizarea a 80 de astfel de situri petroliere va costa în total 450 de milioane de euro, din care Petrom dă doar 50 de milioane de euro. Dar să-l lăsăm pe Laszlo Borbely, ministrul Mediului să spună cum vine asta: “Multe dintre aceste situri sunt în zona unor companii private. Va trebui să găsim o modalitate legală. Noi nu putem să dăm bani pentru ecologizare doar din fonduri de la Uniunea Europeană. La nivelul Petrom, trebuie să ecologizeze și să închidă bataluri care sunt de peste 80 în valoare de 450 milioane euro. Așa de inteligent au negociat colegii contractul în 2004, încât ei (Petrom – n.r.) trebuie să dea 50 milioane euro, iar restul trebuie să dăm noi (statul – n.r.). Pentru asta, trebuie găsite unele metode care sunt folosite în alte țări. Metalele extrase din acele bataluri pot fi refolosite. Este un business”, explica Borbely în 30 noiembrie 2010 în cadrul unui forum de specialitate.
Din profitul obținut din afacerea Petrom, OMV a ridicat dividende de 100 de milioane de euro în 2005, 155 milioane de euro anul următor și aproape 160 de milioane de în 2007. Astfel, per total ar fi 805 milioane de euro, adică mai mult decât cele 669 de milioane de euro pe care austriecii i-au plătit statului român pentru 33% din acțiunile Petrom. E adevărat, OMV a plusat diferența până la 1,5 miliarde de euro folosind restul de bani la o majorare de capital prin care a ajuns la 51%. Dar pe de altă parte, 234 de milioane de euro din acești bani i-a folosit în 2006 într-o tranzacție controversată prin care a cumpărat 178 de stații de benzină deținute de OMV în România, Bulgaria, Serbia și Muntenegru. Acuzațiile au curs gârlă atunci din toate părțile pe motiv de export de profit, mai ales dacă ne uităm că Petrom a fost dat cu 600 de benzinării, două rafinării, toată producția de petrol a țării și jumătate din cea de gaz. (Daniel Ionașcu)
CNADNR a plătit și ea sondele OMVJurnalul Național a relatat în 2009 modul în care statul român, prin CNADNR, a plătit cu vârf și îndesat relocarea unor sonde ale OMV Petrom. Câmpul petrolier de la Suplacu de Barcău s-a nimerit exact pe traseul Autostrăzii Transilvania. Acesta s-a dovedit un zăcământ “foarte important” pentru OMV, având o producție de petrol de aproximativ 1.000 tone/zi. Inițial, soluția adoptată de companie ducea autostrada pe lângă câmpul petrolier. Răsturnarea de situație ne costă cam mult – 250 milioane de euro. Viaductul care va traversa câmpul petrolier se dovedește extrem de costisitor! Alte sume suplimentare, tot de la buget, vor fi date de CNADNR pentru relocarea unei părți din sondele din județul Bihor, dar și pentru exproprieri. “Proiectul de relocare a sondelor și a facilităților din zonă este gata, este avizat de companie, urmând să se întocmească partea de execuție și partea financiară. Toate aceste costuri vor fi suportate de CNADNR".
Petrom a adus două treimi din profitul OMVhttp://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/c...omv-217701.htmlCompania OMV Petrom a obținut anul trecut cel mai mare profit de după privatizare.Două treimi din profitul grupului austriac OMV a venit anul trecut de la subsidiara din România - Petrom. Din 1,21 miliarde de euro profit
raportat de grupul austriac după standardadele proprii, 789 milioane de euro au venit de la Petrom. Performanța Petrom vine, în principal, pe fondul majorării vânzărilor, ca urmarea a majorării prețului la țiței.
Cotațiile petrolului au atins în ultimele zile cel mai ridicat nivel din septembrie 2008, pe fondul tensiunilor din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Explozia prețului barilului de petrol va avea ca efect, chiar în zilele următoare, creșteri ale prețului la pompă, potrivit oficialilor companiei. Anul trecut, majorările succesive ale prețurilor la combustibili au iscat proteste ale populației.
Ajustare de prețuri
„Noi facem ajustarea prețurilor într-o manieră moderată, ținând cont de evoluțiile internaționale. Există un grad de corelare cu cotațiile internaționale, dar vârfurile nu au fost capturate de Petrom în ultimii șase ani. În următoarele zile vor fi creșteri de preț, dar nu vom prelua vârfurile", a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Profitul-record obținut de Petrom a fost chiar și peste estimările analiștilor financiari care prognozau un profit net de 604 milioane lei pentru trimestrul patru din 2010. Vânzările au crescut cu 16% până la 18,6 miliarde de lei, iar profitul net a crescut de 2,6 ori, ajungând la 2,19 miliarde de lei după standardele românești.
Investițiile companiei au crescut în 2010 cu 15%, la 1,2 miliarde de euro. Iar pentru 2011, OMV Petrom a bugetat investiții de peste un miliard de euro. „Anul 2010 a marcat realizarea unei serii de proiecte strategice și a unor îmbunătățiri semnificative ale performanței noastre operaționale. În sectoarele de explorare și producție, am pus cu succes în funcțiune, înainte de mijlocul anului, sistemul de livrare a gazelor de la Hurezani și am demarat producția din noile sonde-cheie, menținând, totodată, rata de înlocuire a rezervelor în România peste nivelul de 70%, pentru al treilea an consecutiv", a precizat Mariana Gheorghe.
Raportul Petrom
OMV Petrom a avut vânzări cu 16% mai mari în 2010, de 18,6 miliarde lei, comparativ cu 2009. Investițiile bugetate la Petrom depășesc un miliard euro în 2011. Contribuția Petrom la profitul operațional al OMV a crescut cu 79% anul trecut, la 789 milioane €. La sfârșitul anului 2010, OMV Petrom avea 24.662 angajați, cu 15% mai puțini decât în decembrie 2009. OMV Petrom ia în calcul acordarea de dividende pentru 2010, după doi ani în care nu au fost distribuite.
Despre companie
OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori București (BVB). Compania este controlată de grupul OMV, care deține 51% din acțiuni. Statul român deține, prin Ministerul Economiei, 20,6% din titluri. Din acționariat mai face parte Fondul Proprietatea, cu o participație de 20,1%, restul titlurilor fiind listate la BVB.