Mi-au ridicat si mie masina
. Pentru cei care cunosc orasul Timisoara, am oprit in partea stanga a Casei Tineretului (strada Negoiul). Am trecut pe strada Aries, venind dinspre Spitalul Judetean si am vazut o banca ING Bank in partea stanga. Fiindca aveam nevoie de niste bani, am hotarat sa opresc pentru a ma duce la bancomat - ceasul rau
. Nu mai puteam intra in parcarea amenajata dintre McDonald si Casa Tineretului, deoarece depasisem intrarea in parcare (pe straduta de langa Casa Tineretului se poate doar iesi din parcare - este bariera). Asa ca am hotarat sa o iau pe Negoiul la dreapta si sa opresc la vreo 50 de metri de intersectie. Mai erau 3 autoturisme oprite acolo, asa ca am indraznit si eu, desi era indicator de oprire interzisa. Am spus ca stau doar vreo 5 minute pana fug la bancomat. Oricum, drumul este larg acolo, sunt vreo 3 benzi pe o straduta cu sens unic (Negoiul). Nici nu stiu de ce au pus oprirea interzisa acolo ?!
Am coborat din masina, nici nu am oprit pozitia si am fugit spre banca. Era doar unul in fata mea la bancomat. Un bleg
Nu stiu ce tot facea acolo! A stat vreo 4-5 minute. Eu mi-am scos banii in maxim un minut si am pornit-o inapoi spre masina. Cu totul nu stiu daca am stat 10 minute.
Ajung unde am lasat masina, pe strada Negoiul. Totul era liber, nici o masina.
Cel mai grav, desigur, lipsea si masina mea ! Ma tot gandeam in sinea mea: nu putea sa o ridice primaria. Timpul a fost prea scurt ! Ma uit in zare. Nu vad nici un camion de ridicare. Desigur, mi-au furat masina! Mi s-a parut mie ca in spatele meu era un autoturism cam dubios! Ma gandesc: asigurare pe masina am, dar ce-mi veni sa las si aparatul foto in portbagaj ?! Pentru ala nu ma despagubeste nimeni. Plus ca mai aveam in geanta niste acte de servici. Cand sa formez 112, aud o voce in spate:
- Ati avut aici un logan alb ?
- Da
- Sa stiti ca vi l-au ridicat.
- Asa repede ?, ma mir eu, intr-un mod sincer.
Era portarul de la Casa Tineretului, care vazuse toata faza.
Na, bun ! macar stiu ce s-a intamplat. Dar ce fac mai departe ? Imi amintesc ca a patit-o si un prieten acum cateva luni. Il sun si ii povestesc toata patania. Imi spune ca fara 550 de lei, nici nu are rost sa imi caut masina
Imi spune si unde trebuie sa merg, in Calea Lipovei, pe I.I. de la Brad.
Ma intorc inca odata la bancomat. Mai scot 5 bulioane de pe descoperire de card, cu inima stransa
Ma gandesc apoi ce tramvaie, troleibuse sa iau pentru a ajunge la capatul de nord al orasului ? Si nu am nici bilete. Ca sa nu o lungesc, spun doar ca dupa o ora prin naduseala mijloacelor de transport in comun, ajung la "poarta iadului". Aceasta este inchisa. Incep sa bat si sa zgaltai. Nu prea eram politicos in acele clipe. Apare portarul si imi deschide. Ma lasa sa intru in curte. Hopa ! Imi vad Loganelul stand cuminte, asa cum l-am lasat, cu pozitiile pornite si cu geamul de la volan dat un pic in jos. Dau o raita, nu vad nici o zgarietura. Bun !
Ma duc la birou ca sa decartez banii. Inauntru o domnisoara draguta. Nu conteaza. Vreau sa dau banii si sa plec cat mai repede. Nu se poate. Trebuie sa vina politia rutiera, ca ei m-au amendat. Mai astept o jumate de ora in curte. Era soare, frumos afara si de aceea nu mi se vedea fumul care imi iesea pe urechi. Bine ca nu a fost o zi racoroasa.
Intr-u sfarsit, apare si politia. Imi trage o amenda de 60 de lei. Ma intreaba daca am de comentat. Intreb:
- Indicator de oprire interzisa ?
- Da, raspunde politistul.
- Nu am nimic de comentat, doar ca mi se pare cam mare suma care urmeaza sa o dau.
- Asta nu depinde de noi, consilierii locali au hotarat-o.
Pai ce sa mai zic. Imi iau talonul si procesul verbal. Tot e bine ca mi-a dat in mana procesul verbal si nu trebuie sa platesc peste un an.
Ajung la rand la domnisoara:
- A stiut primaria pe cine sa angajeze, daca nu erati asa draguta, aveam multe de zis !
Ea zambeste. Eu nu. Dau banii si iau chitanta. Care este de fapt "cheia" pentru a-mi deschide poarta "cerberul" de la iesire. Gata, am iesit. Loganelul meu este din nou in libertate.
Dar nu s-a terminat. Trebuie sa platesc amenda. Este vineri, ora 18.00, am pierdut deja doua ore aiurea. Trebuie neaparat sa platesc, pentru a beneficia de reducere. A doua zi urma sa plec din localitate. Gandul ma poarta spre CEC. Ma duc la sediul central. Era 18.15. Am noroc, gandesc eu, cand imping usa si se deschide. Inauntru o cucoaan intepata:
- La banca noastra nu primim amenzi !
Bine ca v-ati facut si voi banca, imi zic eu in barba. Totusi, functionara are un gram de inima si imi spune sa incerc la poasta la Mall, ca e deschisa pana seara.
Ma duc la Mall. Erau doua postarite si numai un client. Am noroc din nou, ma gandesc eu. Domnisoara care nu avea client imi spune insa:
- Stiti, eu nu voi termina prea repede, mergeti la colega.
Ma uit la colega. Clientul ei avea 3 saci (nu exagerez, ca nu sunt pescar) plini ochi cu colete care trebuiau cantarite si trimise. Ma intorc cu "coada intre picioare" la prima domnisoara, cea cu treaba multa:
- Cred ca voi astepta totusi la dumneavoastra.
In ce credeti ca consta (cacofonia este intentionata) treaba ? Avea de trimis niste bani (euro) in bancnote de 20. Fiecare bancnota era luata si i se nota seria in calculator. Acum chiar cred ca a inceput sa mi se vada fumul care iesea pe urechi,
dar nu mai imi pasa. Dupa un sfert de ora am reusit sa platesc si eu amenda. Am iesit din Mall si m-am indreptat agale catre casa. Era ora 19.00. Am condus foarte atent,
caci intr-adevar am avut o zi "norocoasa".