Zona financiara (by Valutar360 - curs valutar)

Domnul Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank si reprezentant legal al asa-numitului Consiliu al Patronatelor Bancare din Romania (in fapt, o reuniune de doar 5 banci din 38, cate inca exista in Romania in prezent) a fost sanctionat de catre CSM pentru afectarea imaginii si independentei justitiei. In rezumat, fapta sanctionata este o scrisoare adresata CSM in urma cu cateva saptamani, intens mediatizata de presa amicala cu bancile din Romania, in care dl van Groningen acuza sistemul judiciar romana de hotarari gresite, de natura a afecta afacerea si creatia bancara, hotarari pronuntate in domeniul clauzelor abuzive si al creditelor in franci elvetieni. Printre altele, dl van Groningen isi oferea expertiza (a sa si a organizatiei de lobby pe care o reprezinta) in vederea organizarii unor cursuri cu magistratii, pentru mai buna intelegere a afacerii bancare. Conform art. 15 alin.3 din Regulamentul CSM, dupa ce constata afectarea imaginii si a independentei justitiei, CSM sesizeaza organele competente pentru a lua masurile ce se impun. In privinta canalelor audio-vizuale care au preluat si laudat initiativa dlui van Groningen, competenta de care vorbeste art. 15 alin.3 din Regulamentul CSM apartine Consiliului National al Audiovizualului. In ceea ce il priveste in mod direct pe dl van Groningen (si, implicit, in ceea ce priveste institutia de credit la care acesta este CEO), aceasta competenta apartine BNR. Potrivit OUG nr.99/2006 privind institutiile de credit, mai precis, cf art. 108 alin. (1), “fiecare dintre membrii consiliului de administraţie şi directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere şi ai directoratului unei instituţii de credit […] trebuie să dispună în orice moment de o bună reputaţie, de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă adecvate naturii, extinderii şi complexităţii activităţii instituţiei de credit şi responsabilităţilor încredinţate şi trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase […]. La alin. (4-1) se adauga : “fiecare membru al consiliului de administraţie sau, după caz, al consiliului de supraveghere al unei instituţii de credit trebuie să îşi exercite responsabilităţile cu onestitate, integritate şi obiectivitate pentru a putea evalua şi pune în discuţie în mod eficient deciziile luate de către directori sau de către membrii directoratului, după caz, atunci când este necesar, şi pentru a controla şi monitoriza în mod eficace procesul de luare a respectivelor decizii". Banca Nationala a Romaniei, care este o autoritate de supraveghere si control ale activitatii bancare, inclusiv sub aspectul reputatiei celor care conduc astfel de afaceri in Romania, poate lua diferite masuri de sanctionare, cum ar fi, expemplificativ, cele de la art. 229 alin.1 lit.a) si a-1) din OUG nr.99/2006 : un ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice […] şi de abţinere de la repetarea acesteia; interzicerea temporară a exercitării unor funcţii într-o instituţie de credit de către persoanele […] responsabile de săvârşirea faptei. Aceste sanctiuni se aplică "persoanelor cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilităţile care decurg din îndatoririle funcţiei lor stabilite conform legislaţiei aplicabile societăţilor, reglementărilor […]" ori, după caz, "persoanelor în privinţa cărora Banca Naţională a României constată că acestea nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase şi/sau că nu mai corespund cerinţelor de reputaţie şi competenţă adecvată naturii, extinderii şi complexităţii activităţii instituţiei de credit şi responsabilităţilor încredinţate". Avand in vedere decizia CSM, este clar ca dl. van Groningen are o problema de buna reputatie, fiind clar, in conceptia oficiala a CSM, ca domnia sa nu si-a indeplinit activitatea cu obiectivitate. Asadar, CSM va putea sa puna in vedere BNR sa efectueze verificari si sa dispuna sanctiunile de la art. 229 alin. 2 lit.a) si lit.a-1) din OUG nr.99/2006. De precizat ca, atunci cand a avut determinarea necesara, BNR a luat cele mai dure masuri contra acelor manageri sau actionari de banci care, in opinia BNR, nu mai intruneau conditiile de reputatie, asa cum o intelege BNR. Cazul Carabulea (fost proprietar al Bancii Carpatica) este doar unul dintre acestea. A nu aplica acelasi gen de tratament dlui van Groningen ar insemna ca BNR sa (continue sa) practice dubla masura in aplicarea legii. Nu stim daca CSM a sesizat sau nu aceste organe sau autoritati. Stim doar ca fiecare dintre debitorii afectati de clauze abuzive sau de contracte de credit consolidate in CHF pot sesiza CSM pentru a lua acesta masura. Pe de alta parte, intrucat Codul civil roman nu permite existenta unor persoane juridice, inclusiv ONG-uri, care sa isi propuna ori sa urmareasca scopuri ilicite ori in dezacord cu interesul public, orice persoana lezata poate cere justitiei sa constatate nulitatea sau ilicitatea unor organizatii, fie ele si organizatii de lobby bancar. Gigel asta e in Romania din 84-85 conform blogului propriu si se declara cunoscator fin al societatii. Totusi, pare a avea un comportament de boier venit de la stambul sa invete el judecatorii din Romania cum sa judece spetzele bancare (e vorba in principal de clauze abuzive pe ipotecare in franci elvetieni, din cate se pare, credite care au fost exemplar reglementate in Ungaria de exemplu). 25 Aug 2016, 17:54: Intregul articol cu comunicatul CSM aici: http://www.bursa.ro/consiliul-patronatelor...col=305698.html This post has been edited by neumann: 25 Aug 2016, 16:54

Domnul Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank si reprezentant legal al asa-numitului Consiliu al Patronatelor Bancare din Romania (in fapt, o reuniune de doar 5 banci din 38, cate inca exista in Romania in prezent) a fost sanctionat de catre CSM pentru afectarea imaginii si independentei justitiei.
In rezumat, fapta sanctionata este o scrisoare adresata CSM in urma cu cateva saptamani, intens mediatizata de presa amicala cu bancile din Romania, in care dl van Groningen acuza sistemul judiciar romana de hotarari gresite, de natura a afecta afacerea si creatia bancara, hotarari pronuntate in domeniul clauzelor abuzive si al creditelor in franci elvetieni. Printre altele, dl van Groningen isi oferea expertiza (a sa si a organizatiei de lobby pe care o reprezinta) in vederea organizarii unor cursuri cu magistratii, pentru mai buna intelegere a afacerii bancare.
Conform art. 15 alin.3 din Regulamentul CSM, dupa ce constata afectarea imaginii si a independentei justitiei, CSM sesizeaza organele competente pentru a lua masurile ce se impun.
In privinta canalelor audio-vizuale care au preluat si laudat initiativa dlui van Groningen, competenta de care vorbeste art. 15 alin.3 din Regulamentul CSM apartine Consiliului National al Audiovizualului.
In ceea ce il priveste in mod direct pe dl van Groningen (si, implicit, in ceea ce priveste institutia de credit la care acesta este CEO), aceasta competenta apartine BNR.
Potrivit OUG nr.99/2006 privind institutiile de credit, mai precis, cf art. 108 alin. (1), “fiecare dintre membrii consiliului de administraţie şi directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere şi ai directoratului unei instituţii de credit […] trebuie să dispună în orice moment de o bună reputaţie, de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă adecvate naturii, extinderii şi complexităţii activităţii instituţiei de credit şi responsabilităţilor încredinţate şi trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase […]. La alin. (4-1) se adauga : “fiecare membru al consiliului de administraţie sau, după caz, al consiliului de supraveghere al unei instituţii de credit trebuie să îşi exercite responsabilităţile cu onestitate, integritate şi obiectivitate pentru a putea evalua şi pune în discuţie în mod eficient deciziile luate de către directori sau de către membrii directoratului, după caz, atunci când este necesar, şi pentru a controla şi monitoriza în mod eficace procesul de luare a respectivelor decizii".
Banca Nationala a Romaniei, care este o autoritate de supraveghere si control ale activitatii bancare, inclusiv sub aspectul reputatiei celor care conduc astfel de afaceri in Romania, poate lua diferite masuri de sanctionare, cum ar fi, expemplificativ, cele de la art. 229 alin.1 lit.a) si a-1) din OUG nr.99/2006 : un ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice […] şi de abţinere de la repetarea acesteia; interzicerea temporară a exercitării unor funcţii într-o instituţie de credit de către persoanele […] responsabile de săvârşirea faptei. Aceste sanctiuni se aplică "persoanelor cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilităţile care decurg din îndatoririle funcţiei lor stabilite conform legislaţiei aplicabile societăţilor, reglementărilor […]" ori, după caz, "persoanelor în privinţa cărora Banca Naţională a României constată că acestea nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase şi/sau că nu mai corespund cerinţelor de reputaţie şi competenţă adecvată naturii, extinderii şi complexităţii activităţii instituţiei de credit şi responsabilităţilor încredinţate".
Avand in vedere decizia CSM, este clar ca dl. van Groningen are o problema de buna reputatie, fiind clar, in conceptia oficiala a CSM, ca domnia sa nu si-a indeplinit activitatea cu obiectivitate. Asadar, CSM va putea sa puna in vedere BNR sa efectueze verificari si sa dispuna sanctiunile de la art. 229 alin. 2 lit.a) si lit.a-1) din OUG nr.99/2006.
De precizat ca, atunci cand a avut determinarea necesara, BNR a luat cele mai dure masuri contra acelor manageri sau actionari de banci care, in opinia BNR, nu mai intruneau conditiile de reputatie, asa cum o intelege BNR. Cazul Carabulea (fost proprietar al Bancii Carpatica) este doar unul dintre acestea.
A nu aplica acelasi gen de tratament dlui van Groningen ar insemna ca BNR sa (continue sa) practice dubla masura in aplicarea legii.
Nu stim daca CSM a sesizat sau nu aceste organe sau autoritati. Stim doar ca fiecare dintre debitorii afectati de clauze abuzive sau de contracte de credit consolidate in CHF pot sesiza CSM pentru a lua acesta masura.
Pe de alta parte, intrucat Codul civil roman nu permite existenta unor persoane juridice, inclusiv ONG-uri, care sa isi propuna ori sa urmareasca scopuri ilicite ori in dezacord cu interesul public, orice persoana lezata poate cere justitiei sa constatate nulitatea sau ilicitatea unor organizatii, fie ele si organizatii de lobby bancar.

Gigel asta e in Romania din 84-85 conform blogului propriu si se declara cunoscator fin al societatii. Totusi, pare a avea un comportament de boier venit de la stambul sa invete el judecatorii din Romania cum sa judece spetzele bancare (e vorba in principal de clauze abuzive pe ipotecare in franci elvetieni, din cate se pare, credite care au fost exemplar reglementate in Ungaria de exemplu).

25 Aug 2016, 17:54:
Intregul articol cu comunicatul CSM aici:

http://www.bursa.ro/consiliul-patronatelor...col=305698.html

This post has been edited by neumann: 25 Aug 2016, 16:54

Nu a mai iesit Ghetea la atac acum.

Interesant e asta:

Din Consiliul Patronatelor Bancare fac parte cinci bănci - Raiffeisen Bank, Bancpost, Unicredit, BCR şi ING Bank. Iniţial, Banca Transilvania şi BRD Groupe Societe Generale s-au numărat printre membrii CPBR. Ulterior, însă, acestea au ales să se retragă. 

Deci haiducii aia se dau mari reprezentanti ai bancilor, dar reprezinta cca o treime din sistemul bancar, oricum ai da-o.

Bai, ma lasati si cu aia de la CSM!
In primul rand ce atributii au ei sa sanctioneze pe altcineva din afara tagmei judecatorilor si procurorilor? Ca legea nu le permite asa ceva. deci nu au sanctionat pe nimeni.
In al doilea rand, ce e aia ca declaratiile unuia "aduc atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar"? Da' ce dracu fac declaratiile alea, ii santajeaza pe judecatori/procurori ca sa faca ceva impotriva constiintei lor? Limiteaza niste drepturi? Ii fac pe judecatori sa nu mai fie independenti? Subjuga justitia lui sau altuia? Ce naiba mai, astea sunt vrajeli de prostit prostii ca declaratiile unuia, oricare ar fi el (Voiculescu, Bbasescu, Isarescu, van Groningen asta, Tariceanu sau altu de aiurea) "afecteaza imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său"
In al treilea rand, cine este CSM sa limiteze dreptul la opinie? Ce este cu aceasta "atributie" a CSM de a cenzura opiniile tertilor? Ce-i CSM-ul, mostenitorul direct a lu Ana Pauker?
Daca opinia unuia sau altuia i-a adus prejudicii, sa-l dea in judecata pe respectivul, sa dovedeasca prejudiciul sa dovedeaasca intinderea "afectarii imaginii, independentei si impatialitatii" sistemului judiciar si sa ceara daune.

Eu ma infior cand mai citesc o stirea d-asta ca CSM (reprezentant a judecatorilor, aparatorii drepturilor omului vorba aia) considera ca unul sau altul trebuia sa taca, sa nu-si exprime opiniile, ca pe vremea lu' Ceasca. Si ma infior si mai tare cand vad aplaudaci care sustin cu frenezie astfel de opinii.

Pai gigel le-a trimis scrisoare. Ei (CSM) decat au raspuns.Au gresit? Trebuiau sa o ignore?

Ar fi fost cea mai buna reactie.

Pai atunci de ce sistemul judiciar nu isi face treaba? Sau Isarescu?

@klaus, am mai citit si se pare ca e in discutie o lege pe conversia creditelor la cursu istoric, la fel ca in Ungaria, initiata de deputatul Zamfir, acelasi cu darea in plata. Pai cred eu, legea respectiva va asigura o aplicare unitara a actului de justitie, asa ca domnul olandez (printre cele mai jegoase popoare ca atitudine fata de romani si Romania, si in general cred ca cei mai increzuti din europa) poate dormi linistit. Personal, precizez ca nu ma afecteaza treaba cu CHF-ul, insa daca ar fi sa ma gandesc, banca a cumparat CHF la cursul de la data acordarii, deci nu pierde absolut nimic, daca i se restituie aceiasi bani. In Romania, contabilitatea se tine denominat in moneda locala, din cate stiu eu.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_b...lioane-euro.htm

Are cineva nevoie de Raiffeisen? Nu cred. Si nici investitie profitabila nu mi se pare, nici pentru statul roman/sau individ.

This post has been edited by IRONICK: 26 Aug 2016, 09:42

@neumann:
Pot sa zic orice despre olandezul ala, ca e un parazit pe banii nostri, ca e un marsav, ca face declarati cu interes, ca face valuri cu interes, ca vrea sa dea putere absoluta bancilor etc.
Dar, asa cum e, are dreptul la libera exprimare.
iar exprimarea lui mie nu mi se pare ca "afecteaza imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său"
Cum poate o exprimare publica despre ce considera un om, fie si dusmanul cel mai mare al tarii (sa spun) sa afecteze independenta si impartialitatae judecatorilor?
Ii afectezi daca ii ameninti, daca ii santajezi si ei vor fi nevoiti, prin constrangere, sa dea alte sentinte decat cele pe care le considera ei legale. Dar atunci vrobim de fapte penale, nu de decalaratii publice simple.
Altfel, aceasta atitudine a CSM-ului e complet din alt film, nu din filmul statului de drept care apara drepturile omului.

"patronatul bancilor" - isi aroga, din punctul meu de vedere, ilegal, titlul de reprezentat al patronatelor. Are procura de la toate? Specifica el ca doar 30%?
Incearca a creea presiune sociala asupra judecatorilor, spre a da solutii in favoarea bancii.

Cum spuneam, daca e preocupat de solutii neunitare, sa astepte legea conversiei. De altfel, am citi si mai mult, si inteleg ca exista procese de tip "class action", anume hotarari care se vor aplica tutoror, fara alte procese separate (vorbim din nou de credite in franci elvetieni, ca din cate inteleg despre asta e vorba).

Pe scurt, gigel a zis cam asa: "ba taranilor, nu mai dati hotarari de-astea de excludere a clauzelor abuzive. Daca sunteti prosti, stati in banca voastra, sau veniti la mine la jcuala ca va invata io produsele bancare si ce este ele".

Consider ca CSM, de data asta ca reprezentant oficial al magistratilor, avea datoria sa ii raspunda. Nu mi se pare ca i s-a interzis sa isi spuna parerea, ci ca i s-a pus in vedere sa nu mai denigreze judecatorii, si sa nu mai aibe o conduita incompatibila cu functia.

Un presedinte de banca nu are atributii legislative sau judecatoresti in Romania. El trebuie doar sa se supuna legilor in vigoare. O hotarare judecatoreasca ramasa definitiva e lege. Si eu personal consider cel putin nepotrivit incercarea de a denigra justitia prin articole platite in media, culmea, din banii clientilor Raiffeisen.

Raiffeisen e la pamant, ca sa-mi inchid un cont curent in lei, stau la coada de doua ori.
O data sa-mi taie cardul, apoi ma trimit acasa trei zile, sa revin, sa mai stau o tura la coada si poate atunci mi-l inchid.
Well done stevenica securica, adevaratul patron al adevaratelor 30% din patronatul bancar.

Imi place ca presa prietena cu bancile a sustinut scrisoare initiala a oamenilor rai, in special a strainilor rai, dar faptul ca presa prietena cu CSM sustine asa zisul raspuns al CSM nu vede nimeni. Articolul ala numai impartial nu este, precum si titlul acestui topic

PS:Textul din quote initial nu se afla in articolul din link. De unde este?

banca a cumparat CHF la cursul de la data acordarii, deci nu pierde absolut nimic, daca i se restituie aceiasi bani. In Romania, contabilitatea se tine denominat in moneda locala, din cate stiu eu.

1.Banca a imprumutat HUF in cele mai multe cazuri, nu i-a cumparat.
2.Se tine in moneda locala, dar la un curs de schimb la zi, nu istoric.

e vorba in principal de clauze abuzive pe ipotecare in franci elvetieni, din cate se pare, credite care au fost exemplar reglementate in Ungaria de exemplu).

exemplar reglementate dupa ce criterii?

This post has been edited by St: 28 Aug 2016, 17:41

Banca a imprumutat banii? Adica a dat credit din bani pe care nu-i avea? Nu e bine, domnu' chestor!

E cam rau, ar trebui sa-i arestam.

Csm reprezinta puterea judecatoreasca. E normal sa apara in presa comunicatele, fara a mitui pe nimeni, asa cum face Raiffeisen prin bugetele de publicitate.
Lucrii labanca? Imi pare rau despre tine. Nu mi se pare deloc partinitor, CSM isi face treaba, pe cand Stefanica de la groh-grohningen, nu. Lucescu zicea ca judecatorii Nu stie fotbal. Stepulica asta cica judecatorii nu stie banking. Ne leshi ma?

Da ia zii, daca imi pun banii in depozit la Raiffeisen, ii mai vad inapoi, sau o sa invoce vreo exceptie de neconstitutionalitate la scadenta?

Reprezinta un miel...
Cam ce face CSM scrie prin constitutie

132: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistraţi aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună" . Conform art. 133: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei; (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie."

Asa ca nu poate, decit sa-l obrazniceasca pe nea olandezul de la raiffeisen
Indiferent cit de nesimti, obraznic sau vampir care suge singe de roman verde o fi el.

This post has been edited by miki: 28 Aug 2016, 22:47

Aha... deci e ales de parlament si senat.

Csm reprezinta puterea judecatoreasca. E normal sa apara in presa comunicatele, fara a mitui pe nimeni, asa cum face Raiffeisen prin bugetele de publicitate.
Lucrii labanca? Imi pare rau despre tine. Nu mi se pare deloc partinitor, CSM isi face treaba, pe cand Stefanica de la groh-grohningen, nu. Lucescu zicea ca judecatorii Nu stie fotbal. Stepulica asta cica judecatorii nu stie banking. Ne leshi ma?

Da ia zii, daca imi pun banii in depozit la Raiffeisen, ii mai vad inapoi, sau o sa invoce vreo exceptie de neconstitutionalitate la scadenta?

N-are treaba cu aparatul, e vorba de faptul ca articolul este partinitor in favoare CSM, nu este un articol obiectiv.
Nu lucrez la banca, nici la cea in cauza nici la alta. Si nu, n-am actiuni la raiff, nici macar cont.
Cat despre depozit, poti incerca si vezi ce iese. Sau poate te ajuta CSM-ul? Daca ai peste 100 000 eur e problematic.

Tot nu ne-ai zis de unde e textul din quote din primul post si dupa ce criterii este exemplara legea din Ungaria.

This post has been edited by St: 28 Aug 2016, 23:29

articolul este partinitor in favoare CSM

Nu exista asa ceva, "partinitor in favoarea legii". Incerci sa induci ideea ca Stefanel de la Grohningen e pe picior de egalitate cu CSM-ul si e o galshiava intre ei. Nu e. Unul e organism cu legitimitate constitutionala, celalalt e un gigel cu o firma privata venit sa mulga populatia de bani, profitand de lipsa de reglementare.

<span class='edit'>29 Aug 2016, 10:03:</span>
Oricum, diferenta de curs e un subiect interesant. Capital, recunoscut ca ziar "mercantil" ca sa zic asa, plange ca diferentele pozitive de curs se impoziteaza ca fiind.. profit. Ei bine, in cazul unui credit bancar in franci elvetieni, sa zicem ca o persoana a imprumutat 100.000 franci elvetieni. Sa zicem ca atunci cursul era de doi lei, deci are de resituit 200.000 de lei, banca cumpara francii la momentul tragerii, si ii ofera clientului. Banca a cheltuit lei, conform legii si contabilitatii din Romania. Banca pune o dobanda (adaos comercial) de, sa zicem 6-7%. Pana aici totul ok, insa tot banca ii vinde in fiecare luna imprumutatului bani "la cursul zilei", obtinand astfel un profit ilegitim, dupa parerea mea. Profit pe care statul il recunoaste ca atare si deci il impoziteaza. In cazul in care o persoana a luat creditul pentru un bun, deci creditul respective e "ipotecar", "imobiliar", "pentru bunuri de consum", acea persoana nu trebuie sa suporte, pe langa dobanda, si costul "fluctuatiei", care e doar un cost imaginar, datoria fiind inregistrata in contabilitate in lei, si cheltuiala furnizorului "de bani" fiind tot in lei.

Evident, pentru un credit cu care vrei sa speculezi la bursa, eminamente financiar, altfel sta situatia. Acolo imparti profitul sau, eventual pierderea (depinde cum e contractul, de obicei imparti doar profitul, pierderea e a ta) cu banca.

Aplicind impozit pe diferenta de curs, Ministerul Finantelor nu face altceva decit sa inventeze un cistig care exista doar pe hirtie. Nu exista o explicatie logica pentru o astfel de operatiune. "E furt la drumul mare: aceasta diferenta nu exista decit contabiliceste, nu si i termeni reali", atrag atentia operatorii (afectati sunt agentii economici care lucreaza cu strainatatea). Pentru a-si opri partea de 25%, statul ciunteste suma reala printr-un siretlic mascat de hatisul legislativ.
Legea nr. 249/1998 croieste diferentele de curs valutar i afara veniturilor, implicit a impozitului - "Diferentele de curs valutar la sumele i valuta detinute de agentii economici nu se reflecta i veniturile si cheltuielile acestora". Dar acest articol din lege a fost abrogat de OG nr. 217/ 2000.
Prin mai multe prevederi, Ministerul Finantelor include diferentele de curs valutar la venituri financiare, din care musca impozitul pe profit (Hotarirea Guvernului nr. 402/2000 care aproba normele la OG nr. 70/1994 modificata, rasmodificata, republicata). Expertii contabili au miinile legate. Nu stiu ce lege sa respecte.
"Pentru anul fiscal 1999, a fost emis (e drept, i ceasul al doisprezecelea) un ordin care stabilea clar ca diferentele de curs valutar nu se impozitau (Ordinul ministrului finantelor nr. 279/2000). in schimb, pentru anul fiscal 2000, acest ordin nu se mai aplica, astfel icit evidentierea diferentelor de curs valutar este cu totul i ceata. Iar depunerea bilanturilor contabile preseaza", atrage atentia Florin Cadar, director economic la societatea de expertiza contabila Camexim Servicii. Ministerul Finantelor se abtine de la comentarii. Ratiunile sunt, se stie, de ordin bugetar. Aceasta nu scuza isa incoerentele fiscale.
Cu reglementari atit de "precise", nici tata contabililor nu mai stie ce sa aleaga. Ilogic, dar intelept este sa plateasca impozitul, pentru a nu se frige mai apoi cu o amenda.

Sfatul consultantului: diferentele de curs valutar se impoziteaza
"Potrivit art. 4 din OG nr. 70/1994 republicata, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta itre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. Normele date i aplicarea Ordonantei (HG nr. 402/2000) precizeaza ca prin venituri i sensul Ordonantei nr. 70/1994 se itelege venituri financiare i care sunt mentionate si veniturile din diferente de curs valutar. Mai mult, potrivit Ordinului nr. 1670/1997, pct. 2.1, la ichiderea exercitiului financiar, disponibilitatile i valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, i vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se iregistreaza i contabilitate ca venituri si cheltuieli financiare. Exceptie fac diferentele de curs aferente disponibilitatilor reprezentind capital social i valuta, care se iregistreaza ca rezerve, fara a influenta rezultatele financiare ale agentilor economici.
in concluzie, i anul 2000 aceste diferente de curs, daca sunt favorabile, se impoziteaza. in ceea ce priveste diferentele aferente disponibilitatilor reprezentind capital social i devize, ele sunt excluse din baza impozabila, itrucit se iregistreaza itr-un cont de rezerve."

<span class='edit'>29 Aug 2016, 11:01:</span>

Despre legea din Ungaria, pe scurt, de la notniuz. Practic, au facut un lucru excelent cu conversia la moneda locala inainte ca Banca Elvetiei sa liberalizeze total cursul. Au evitat niste pierderi enorme, niste defaulturi, niste imprumuturi neperformante ale populatiei (NPL).

Conversia creditelor in franci elvetieni, masura care a salvat Ungaria
de Red. Stiri     HotNews.ro
Vineri, 29 mai 2015, 17:31 Actualitate | Internaţional

swiss francs
swiss francs
Foto: sxc.hu
Premierul Viktor Orban a spus vineri ca guvernul sau ar fi cazut daca Ungaria nu ar fi convertit in forinti credite ipotecare in franci elvetieni de mai multe miliarde inainte de cresterea masiva din ianuarie a monedei elvetiene.

Executivul de la Budapesta a ordonat la sfarsitul anul trecut bancilor ungare, dintre care circa jumatate sunt cu capital strain, sa converteasca creditele la cursul de atunci.

Daca nu am fi procedat astfel, saltul brusc al francului, venit dupa decizia-soc a Bancii Nationale a Elvetiei de a elimina plafonarea acestuia in raport cu euro ar fi fost catastrofal pentru Ungaria, a declarat vineri intr-un discurs Ludovic Orban.

“Ratele lunare ale celor cu credite ar fi crescut in medie cu 70%. Cred ca guvernatorul bancii centrale, Gyorgy Matolcsy, are dreptate cand spune ca tara nu ar fi fost capabila sa faca fata la asa ceva”, a adaugat premierul ungar.

“Familii s-ar fi destramat si … chiar daca avem o parere buna despre puterea guvernului, acesta probabil ca nu ar fi fost capabil sa sa stapaneasca asa ceva iar tara ar fi cedat haosului”, spune Orban.

In general, aprecierea francului dupa criza financiara a pus deja multi imprumutati in pozitia de a se zbate pentru a-si plati ratele si a incarcat balantele bancilor cu credite neperformante.

Viktor Orban a spus ca a riscat cand l-a numit pe Matolcsy, fostul sau ministru al economiei si “cel mai creativ economist” al tarii, la conducerea bancii centrale in 2013, dar decizia pare acum ca a dat rezultate.

Banca centrala a usurat procesul de conversie furnizand euro din rezerva sa pentru a ajuta institutiile financiare.

Conversia creditelor ipotecare a fost vazuta la acel moment ca inca una dintre politicile neortodoxe ce si-au primit porecla de “Orbanomics”, dar alte tari din regiune unde gospodariile au probleme cu creditele in franci elvetieni se gandesc acum la masuri similare.

Guvernul Romaniei a discutat, la mijlocul lunii martie, in prima lectura, un proiect de lege privind conversia in lei a creditelor in valute care s-au apreciat cu peste 50% fata de leu raportat la momentul contractarii creditului.

Dupa conversia in lei, bancile vor acorda un discount de 15% din valoarea rezultata iar statul va asigura garantii pentru 50% din suma.

This post has been edited by neumann: 29 Aug 2016, 10:01

Nu exista asa ceva, "partinitor in favoarea legii".

Sa avem pardon, artocolul e partinitor "in incalcarea legii" de catre CSM.

Asa cum am mai mentionat:
1. CSM nu poate sanctiona un tert extern sistemului judecatorilor si procurorilor. Deci mentiunea ca CSM sanctioneaa un tert este in afara legii
2. Declaratiile unui cetatean care nu poate pune presiune prin santaj/amenintare etc pe judecatori ca acestia sa de decizii contrare conceptiilor lor nu se pot incadra, asa cum mincinos o face CSM, la "aducerea atingerii independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar". Deci CSM minte.
3. CSM nu poate cenzura libertatea de opinie. Exista art. 30 din Cosntitutie si 10 din Conventia Europeana a drepturilor (amintite si in articol)
4. CSM, in raport invoca cauza prager si oberschlick vs austria, care nu se aplica aici. Acolo Prager ala a zis de judecator ca a fost la tarfe, ca a prizat droguri etc. Acolo da, a facut u atac la "demnitatea" judecatorului (nu si la independenta...). Acolo a fost o calomnie si pentru aia a fost sanctionat reporterul. Ceea ce aici nu e nici pe departe cazul. Deci CSM a invocat justificari minicinoase, neincidete cauzei.
5. CSM considera ca scrisoarea lu' austriacu "e o critică voalata la adresa solutiilor date de instante in favoarea clientilor bancilor" pentru "influentarea deciziilor magistratilor in detrimentrul clientilor". Pai bine bai tovarasi (ca domni nu va pot numi), mai ramane sa spuneti ca si apararile partilor din dosare sunt de natura a influenta decizia magistratilor, deci nu mai e nevoie, a, pardon, nu mai e voie sa se apere cetatenii in dosare, ca stiu magistratii mai bine cum e cu legea. Asta mie mi se pare deja un atentat la dreptul la aparare. Azi zice de asta, maine zice cu titlu de generalizare...
6. Conform CSM, scrisoarea pune "la indoiala deciziile pronuntate de catre instantele de judecata precum si profesionalismul judecatorilor, lucru de neacceptat intr-un stat democratic, incare o astfel de imixtiune in activitatea justitiei, nu trebuie acceptata". Ha? Adicalea ce sunt judecatorii? niste Dumenzei, care niciodata nu pot gresi? De unde aceasta premisa? De unde aceasta idee ca nimeni nu poate pune la indoiala judecata unui judecator? Si asta intr-un stat democratic? Nu, asta se poate intampla intr-un stat stalinist/nazist/fascist/dictatorial, nicidecum intr-un stat democratic.
Banuiesc ca baietii astia de la CSM considera condamnarile Romaniei la CEDO ca fiind o "punere la indoiala a deciziilor pronuntate de instante", nu? Deci aia de la CEDO trebuie bagati la puscarie, nu?

Ba baieti, inainte de a face apologia stalinismului/fascismului/nazismului care strabate prin toti porii unor comunicate ale CSM, poate mai ganditi oleaca...

Din cei care au luat credite cand preturile apartamentelor erau la minime (prin anii '90-2000), si au riscat (si castigat big-time) investind in apartamente (pt. inchiriere, revanzare, nu conteaza), nu stiu sa se fi dus vreunul sa imparta profitul cu banca; aia care au riscat cand preturile explodasera, se simt "abuzati". Shit happends... dar majoritatea nu citesc (inainte de a semna) si clauzele (abuzive sau nu, e cu totul alta discutie) alea scrise f. marunt. fiecare parte ar trebui sa-si vada si gandeasca propriul interes, fara sa uite ca bancile nu-s institutii de binefacere. Bancile cand acorda un credit pe termen lung, investesc; omu' care ia creditul ala, il trateaza (multi, dar nu toti) ca pe un consum; aici e o fractura in ecuatie. O parte ia in calcul niste riscuri, cealalta nu.

Sa iei un credit ca sa bagi banii in bursa, mi se pare MULT prea riscant.

This post has been edited by maho: 29 Aug 2016, 11:47

Groningen face caterinca de sistemul judiciar. Ok. Si astia raspund. Ok.

Dar ce facem cu clauzele abuzive si procesele? Si nu vb. de conversie, ci de formule de calcul abuzive. Cand a fost cu oug.50, toti aia cu francu' au tacut, ca era bine atunci. Sau de procesele cu datu' casei inapoi? Ca majoritatea bancilor refuza.

Adicalea ce sunt judecatorii? niste Dumenzei, care niciodata nu pot gresi? De unde aceasta premisa? De unde aceasta idee ca nimeni nu poate pune la indoiala judecata unui judecator? Si asta intr-un stat democratic? Nu, asta se poate intampla intr-un stat stalinist/nazist/fascist/dictatorial, nicidecum intr-un stat democratic.
Banuiesc ca baietii astia de la CSM considera condamnarile Romaniei la CEDO ca fiind o "punere la indoiala a deciziilor pronuntate de instante", nu? Deci aia de la CEDO trebuie bagati la puscarie, nu?

Ba baieti, inainte de a face apologia stalinismului/fascismului/nazismului care strabate prin toti porii unor comunicate ale CSM, poate mai ganditi oleaca...

O hotarare definitva e o hotarare definitiva. Sigur, judecatorii mai gresesc, dar exista cai de apel. Parca prea multi contesta prea multe, parerea mea.

In fine, bancile au facut si fac profituri enorme in Romania, o tara poate cea mai saraca din UE dar cu preturile la servicii financiare cele mai mari. In conditiile in care totul e pe moneda locala, LEU, gestionata de BNR, si cu rezerve fractionare, ei doar fac bani din nimic. Deci, nu vine nimeni cu bani de-acasa de nicaieri, ca doar nu tiparesc lei. Asta cu contractele denominate in Poola botswaneza sau alte monede exotice e o alta teapa data consumatorului. Atunci sa faca si credite cu denominare in.. gaini sau masini de spalat, ca doar aia cumpara consumatorul.

Sigur, judecatorii mai gresesc, dar exista cai de apel.

In hotarari definitive, daca nu esti presedintele Romaniei sa ti se accepte cai exceptionale de atac fara a te incadra in situatiile resepctive, nu mai exista cai de apel/recurs/atac.

Faptul ca tu pui la indoiala capacitatea judecatorilor si zici ca mai si gresesc, ceea ce inseamna ca "pui la indoiala unele decizii pronuntat de instantele de judecata" te incadreaza, conform "analizei" CSM (pg. 10 din raport) la categoria "lucru de neacceptat intr-un stat democratic, in care o astfel de imixtiune in activitatea justitiei, nu trebuie acceptata" (virgula intre suiect si predicat e citata din text, nu-mi apartine).
Deci, cum ar veni, esti un pui de Steven van Groningen ala.

Asta denota cat de cretin e "raportul" CSM.
Eu i-as zice cat de periculos e, pentru ca CSM are pretentia ca judecatorii sunt niciodata-greșitori si ca orice punere la indoiala a lor este un atac la adresa justitiei (si indepdentei ei) si trebuie cenzurat.

Deci sa-ti scoti din cap asta cu "judecatorii mai si gresesc", pentru ca esti pasibil de o "sanctiune" din partea CSM...

Pai hotararile definitive au trecut prin cel putin 3 instante, daca nu gresesc. le: evident, daca au fost contestate de cei interesati.

Shit happends... dar majoritatea nu citesc (inainte de a semna) si clauzele (abuzive sau nu, e cu totul alta discutie) alea scrise f. marunt.

Stii, de pilda, ca un potential bail-in autorizat de BNR are ca rezultat confiscarea depozitelor pentru salvarea bancii respective aflata in impas, iar tu primesti... actiuni? Si nici vorba de 100.000 oiro garantati de stat. Ca de, bancile e prea mari sa cada.

This post has been edited by neumann: 29 Aug 2016, 12:30

Oricum, diferenta de curs e un subiect interesant. Capital, recunoscut ca ziar "mercantil" ca sa zic asa, plange ca diferentele pozitive de curs se impoziteaza ca fiind.. profit. Ei bine, in cazul unui credit bancar in franci elvetieni, sa zicem ca o persoana a imprumutat 100.000 franci elvetieni. Sa zicem ca atunci cursul era de doi lei, deci are de resituit 200.000 de lei, banca cumpara francii la momentul tragerii, si ii ofera clientului. Banca a cheltuit lei, conform legii si contabilitatii din Romania. Banca pune o dobanda (adaos comercial) de, sa zicem 6-7%. Pana aici totul ok, insa tot banca ii vinde in fiecare luna imprumutatului bani "la cursul zilei", obtinand astfel un profit ilegitim, dupa parerea mea. Profit pe care statul il recunoaste ca atare si deci il impoziteaza. In cazul in care o persoana a luat creditul pentru un bun, deci creditul respective e "ipotecar", "imobiliar", "pentru bunuri de consum", acea persoana nu trebuie sa suporte, pe langa dobanda, si costul "fluctuatiei", care e doar un cost imaginar, datoria fiind inregistrata in contabilitate in lei, si cheltuiala furnizorului "de bani" fiind tot in lei.


Despre legea din Ungaria, pe scurt, de la notniuz. Practic, au facut un lucru excelent cu conversia la moneda locala inainte ca Banca Elvetiei sa liberalizeze total cursul. Au evitat niste pierderi enorme, niste defaulturi, niste imprumuturi neperformante ale populatiei (NPL).

1.Am zis si mai devreme dar nu vrei sa vezi, banca imprumuta francii, nu ii cumpara vanzand lei. Mai iese calculul tau? Nu conteaza in ce se denomineaza contabilitatea in Romania, conteaza pe ce monede este expusa banca, indiferent in ce moneda se tin situatiile financiare.
2. Orban zice ca legea data de el a fost lapte si miere. Pai ce te-ai astepta sa zica? )) Dar mic studiu de caz: ia vezi ce s-a intamplat cu dobanzile si comisioanele in ungaria de atunci

6. Conform CSM, scrisoarea pune "la indoiala deciziile pronuntate de catre instantele de judecata precum si profesionalismul judecatorilor, lucru de neacceptat intr-un stat democratic, incare o astfel de imixtiune in activitatea justitiei, nu trebuie acceptata". Ha?  Adicalea ce sunt judecatorii? niste Dumenzei, care niciodata nu pot gresi? De unde aceasta premisa? De unde aceasta idee ca nimeni nu poate pune la indoiala judecata unui judecator? Si asta intr-un stat democratic? Nu, asta se poate intampla intr-un stat stalinist/nazist/fascist/dictatorial, nicidecum intr-un stat democratic.

Asta inseamna ca judecatorii care au judecat pe fond o speta si decizia a fost schimbata la apel/recurs sunt problematici pentru ca decizia justitiei nu poate fi pusa la indoiala, iar acolo exista dovada clara ca decizia initiala a fost eronata. Sau au gresit aia de la apel/recurs?

Stii, de pilda, ca un potential bail-in autorizat de BNR are ca rezultat confiscarea depozitelor pentru salvarea bancii respective aflata in impas, iar tu primesti... actiuni? Si nici vorba de 100.000 oiro garantati de stat. Ca de, bancile e prea mari sa cada.

Sursa?

Depozitele acoperite (toate depozitele care intră în sfera de protecție a Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare și sunt inferioare sumei de 100.000 de euro pe deponent și pe bancă, inclusiv depozitele la vedere și depozitele în cont curent) nu intră sub incidența recapitalizării interne (bail-in).

Link

This post has been edited by St: 29 Aug 2016, 21:36

1.Am zis si mai devreme dar nu vrei sa vezi, banca imprumuta francii, nu ii cumpara vanzand lei. Mai iese calculul tau? Nu conteaza in ce se denomineaza contabilitatea in Romania, conteaza pe ce monede este expusa banca, indiferent in ce moneda se tin situatiile financiare.

Gresit. Banca nu imprumuta franci elvetieni. In cazul in care si-a crescut rezerva la BNR, sa zicem 10 milioane de franci elvetieni, pentru care banca poate da credite (era vreo 40% la valuta?) de vreo 24 de milioane. Deci banca face banii din kkt, din piatra seaca, din "promisiuni". Asta in cazul in care nu cumpara efectiv francii aia, denominand in lei prin artificii contabile.

30 Aug 2016, 10:20:

Depozitele acoperite (toate depozitele care intră în sfera de protecție a Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare și sunt inferioare sumei de 100.000 de euro pe deponent și pe bancă, inclusiv depozitele la vedere și depozitele în cont curent) nu intră sub incidența recapitalizării interne (bail-in).

Chiar admitand ca e asa, daca eu imi vand casa cu 120.000 si fac un depozit pe 3-6 luni la banca, si vine bail-inul, am belit poola. Ca de, solidaritatea investitorului (de fapt consumator) cu pierderea bancii, nu?

This post has been edited by neumann: 30 Aug 2016, 09:20

Ii bagi in doua banci, si n-ai treaba.

2. Orban zice ca legea data de el a fost lapte si miere. Pai ce te-ai astepta sa zica? smile.gif)) Dar mic studiu de caz: ia vezi ce s-a intamplat cu dobanzile si comisioanele in ungaria de atunci wink.gif

A, pai le-a facut cadou si un frumos impozit "de criza". Foarte bine, sa creasca comisioanele si dobanzile, cu cat apeleaza mai putina lume la hotii astia, cu atat mai bine. Au crescut dobanzile si la depozite?

Ii bagi in doua banci, si n-ai treaba.

adica fac mai multe tranzactii, mai multe comisioane, imi deschid cont si la ailaltii, etc. Deci eu preiau riscul sau statul, si nu banca.

Da ramane intrebarea initiala, sunt entitati private nici macar romanesti. De ce trebuie "salvate" cu banii romanilor, dupa ce au fost praduite de proprietarii si "managerii" lor (vezi bonusuri de zeci de milioane de euro).

Revenind la problema CHF si Raiffeisen:

In noiembrie 2015, OTP Bank a repatriat in jur de 11.000 de credite in CHF, in valoare de 1,4 miliarde lei, externalizate anterior unei entitati din Olanda, in vederea aplicarii ofertei de conversie a acestora in lei. (vezi aici detalii)

Intreb eu, nu cumva sunt cam prinsi gigeii in offsaid, ca au externalizat ilegal creditele in CHF unor entitati "din Olanda", fapt interzis de BNR (pot percepe dobanda in Romania doar institutiile de credit autorizate de BNR, banuiesc ca cea "din Olanda" nu are autorizatie de la BNR de a functiona pe piata romaneasca, iar clientii pot cere restituirea dobanzilor percepute ilegal cativa ani de zile, si fara a fi informati ca creditul lor a fost cesionat unei "entitati" nerezidente?

Exemple de conversie

- Credit de nevoi personale cu ipoteca in valoare de 150.000 de franci pe 360 luni, cu un discount oferit de 25%: prin conversia in lei rata lunara scade de la 3.440 de lei cat era in decembrie 2014 la 2.500 lei in prezent, adica o reducere de 26%.

- Credit ipotecar de 33.800 CHF pe o perioada de 367 luni, caruia i se aplica un discount de 17,5%: in urma conversiei in lei rata lunara scade cu 20%, adica 157 lei, de la echivalentul in lei a 685 lei in decembrie 2014 la 528 lei in prezent.

- Credit ipotecar de 49.000 CHF obtinut in 2008 pe 180 luni, caruia i se aplica un discount de 17,5%: rata scade cu 15% (230 lei), la 1338 lei fata de 1570 lei cat era in decembrie 2014.

Doar 3 banci din 7 au lansat pana acum oferte de conversie (aparent Raiffeisen nu se numa printre cele 3 banci, care intamplator nu sunt in "Consiliu Patronatelor Bancare din Romania". Pai zic eu, afara cu pradatorii si bancile care nu se adapteaza la piata.)

In ciuda succesului ofertei BT din primavara, care a implicat si un discount de 22% din valoarea datoriei si eliminarea unui comision de risc, alte banci cu credite in CHF nu au urmat-o, nefiind dispuse sa suporte pierderi sau macar sa suporte o parte din povara deprecierii francului cu 100% dupa izbucnirea crizei din 2008.

Abia in septembrie, Bancpost, una dintre bancile cu cele mai multe credite in CHF, a anuntat o oferta de conversie a creditelor din franci elvetieni (CHF) in lei, cu o reducere de 30% a ratelor lunare, dar numai timp de trei ani.

Problema este ca in urma conversiei creditului din CHF in lei, datoriile clientilor cresc substantial, din cauza dublarii valorii francului elvetian in raport cu leul incepand cu 2008.

<span class='edit'>30 Aug 2016, 14:41:</span>
*am gasit un articol despre conversia la Raiffeisen, aparent extrem de limitativa, doar pentru cei cu rata mai mare de 65% din venit. Este evidenta contradictia cu proeictul actual care e in dezbatere.

Raiffeisen Bank extinde oferta de conversie cu discount pentru clienții care au dificultăți la plata creditelor în CHF și au un grad de îndatorare de peste 65%, a anunțat astăzi banca.


Banca limitează drastic astfel num[rul debitorilor care vor avea acces la ofertă.

Metoda a fost creată pentru a veni în sprijinul clienților după momentul creșterii cursului CHF (ianuarie 2015). Circa 1.500 de clienți au beneficiat până acum de ofertele băncii de conversie cu și fără discount, scrie în comunicatul băncii.

“În configurarea parametrilor acestei metode am plecat de la ideea să oferim o reducere de minim 20% pentru clienții cu credite în CHF care au dificultăți în rambursarea creditului. În momentul în care, dintr-un motiv sau altul, gradul de îndatorare al familiei depășește pragul de 65%, știm că este dificil pentru clienți să plătească și de aceea venim cu o ofertă în favoarea lor cu reducere imediată de sold”, a spus Mihai Răuță, director executiv Consumer§ Risc.


„De asemenea, oferim o reducere de dobândă pentru restul perioadei contractuale, practic cea mai bună dobândă la lei din oferta băncii, indiferent dacă este credit imobiliar sau de nevoi personale garantat cu ipotecă”, a mai spus acesta.

Criteriile de acordare a acestei metode de conversie:
- credite în CHF cu garanție imobiliară;
- gradul de îndatorare al familiei (debitor/codebitor) depășește 65%;
Titularul de credit care îndeplinește aceste criterii poate suna la numărul de telefon gratuit 0800.800.555, de luni până vineri în intervalul 9.00-20.00*, pentru a fi programat într-una dintre agențiile Raiffeisen Bank.
Documentele necesare (care vor fi obținute și semnate în agențiile băncii): cerere de conversie, acordul de verificare la Biroul de Credite și ANAF.

Etapele metodei:
1. reducere imediată a soldului cu 10%;
2. conversie în lei a împrumutului, la cursul BNR din (ziua conversiei)
3. reducere de dobândă pe restul perioadei contractuale (la nivelul celei mai bune dobânzi în lei oferite de bancă, ROBOR la 3 luni + 3%
4. reducere cu încă 10% a soldului, pe baza comportamentului bun de plată, 5% după primul an și încă 5% după al doilea an.

Banca anunță că are mai multe metode de restructurare a creditelor în CHF pe care le pune la dispoziția clienților săi încă din 2009. Portofoliul de credite în CHF al băncii este aproximativ 380 de milioane de euro, numărul de credite fiind în prezent de aproximativ 7700. Dintre acestea, peste 52% au fost restructurate până acum.

This post has been edited by neumann: 30 Aug 2016, 13:43