Outline · [ Standard ] · Linear+ Culele din Oltenia, Dacă s-ar renova, ar fi un circuit interesant

Cula provine din limba turcă și inseamnă turn ( de apărare). Sunt multe care se pot vizita și acum nerenovate și s-ar putea introduce în circuitul mănăstirilor din Oltenia, fiind împreună cele mai vechi construcții care s-au păstrat în timp. “Culele, mici cetăţi întâlnite între Dunăre, Carpaţi şi dreapta Oltului, cu dimensiuni direct proporţionale cu nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, reprezintă, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii pe pământul românesc şi forma de locuinţă cea mai originală şi mai pitorească din această zonă. Cu spaţiul de confort restrâns în favoarea celui de apărare şi elemente de unicitate în Europa, aceste monumente arheologice şi de arhitectură, cunoscute sau mai puţin cunoscute, sunt dovezi ale vechii culturi româneşti, chiar dacă, în lipsa unei tradiţii a înregistrării şi consemnării în cultura română, nu există dovezi materiale prin care cercetătorii să poată preciza momentul, nici chiar perioada apariţiei culelor în România.” O prezentare f frumoasă a unui muzeograf: This post has been edited by nasty: 8 Sep 2023, 08:53

Cula provine din limba turcă și inseamnă turn ( de apărare). Sunt multe care se pot vizita și acum nerenovate și s-ar putea introduce în circuitul mănăstirilor din Oltenia, fiind împreună cele mai vechi construcții care s-au păstrat în timp.

“Culele, mici cetăţi întâlnite între Dunăre, Carpaţi şi dreapta Oltului, cu dimensiuni direct proporţionale cu nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, reprezintă, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii pe pământul românesc şi forma de locuinţă cea mai originală şi mai pitorească din această zonă.

Cu spaţiul de confort restrâns în favoarea celui de apărare şi elemente de unicitate în Europa, aceste monumente arheologice şi de arhitectură, cunoscute sau mai puţin cunoscute, sunt dovezi ale vechii culturi româneşti, chiar dacă, în lipsa unei tradiţii a înregistrării şi consemnării în cultura română, nu există dovezi materiale prin care cercetătorii să poată preciza momentul, nici chiar perioada apariţiei culelor în România.”


O prezentare f frumoasă a unui muzeograf:




This post has been edited by nasty: 8 Sep 2023, 08:53

“Culele de la Măldăreşti – fortăreţele de pe pajiştile vâlcene

În Oltenia de sub munte, atacurile vrăjmaşe ale turcilor veniţi de peste Dunăre ori ale haiducilor coborâţi din codri se opreau în zidurile trainice ale caselor boiereşti fortificate. Erau vremuri de restrişte pe atuncea, când micii boieri se apărau dindărătul crenelurilor, nelăsându-şi căminul pradă duşmanilor. Ţevile acelea lungi ale flintelor au dispărut dintre pereţii albi, zăvoarele grele au îmbătrânit şi cerdacurile s-au umplut cu muşcate; vizitatorul de azi, privind turnurile albe de pe pajiştile Măldăreştilor, visează la poveştile lor frumoase, spuse cu răbdare de către cei care îngrijesc cu pasiune o moştenire istorică.

În turceşte, când vine vorba de un turn, se foloseşte cuvântul „kúla”. Prin Balcani, această denumire a ajuns şi la nord de Dunăre, unde ea s-a dat caselor boiereşti înalte, cu bază dreptunghiulară, construite asemenea unor turnuri de apărare, dar având înfăţişarea şi confortul unui mic castel provincial. Aceste fortăreţe au fost risipite nu doar la vest de Olt, ci şi prin vestul Munteniei.

Dar cea mai veche culă şi, zice-se, cea mai trainică s-a ridicat de către boierii Măldăreşti la începutul secolului XVI, pe când ei deţineau averi mari şi proprietăţi întinse de la munte până la Dunăre. La patru kilometri de Horezu – acolo unde se află mânăstirea lui Brâncoveanu -, bătrâna culă Greceanu se odihneşte între brazi şi castani, în liniştea comunei Măldăreşti. La o aruncătură de băţ, într-o la fel de frumoasă şi largă poiană, cula Duca stă şi ea cu porţile deschise pentru vizitatorii curioşi. Mai tânără decât prima, această fortăreaţă are în faţă casa de vacanţă a ultimului ei proprietar. Toate cele trei construcţii formează azi Complexul Muzeal Măldăreşti, împresurat idilic de dealurile împădurite ale Vâlcei.

Legenda Culei Greceanu

Pe la 1516, paharnicul Nan construieşte un turn de apărare pe moşia lui din Oltenia, ca să ţină piept mai uşor celor ce râvneau la averea sa. Uşile din stejari legaţi cu fier şi zidurile groase trebuiau să-i ţină afară pe atacatori. Nu se ştie câtor duşmani a rezistat cula lui Nan, căci legenda se muta asupra urmaşului său, Tudor Maldăr, oştean curajos în slujba lui Mihai Viteazul. După moartea voievodului, boierul oltean cade prins în luptele succesorilor rivali şi este predat hanului tătar, aliatul lui Simion Movilă. Şi fiindcă legenda este frumoasă, fiica tătarului se îndrăgosteşte de Tudor şi fuge cu el tocmai pe moşia oltenească, unde vor avea şapte copii. În biserica construită prin jurul anului 1788 de Gheorghe şi Eva, nepoţii lui Maldăr, se mai văd unele dintre chipurile Măldăreştilor.

În 1830, cula este jefuită pentru ultima dată, iar bătrâna Eva Maldăr îşi găseşte sfârşitul tragic. Casa primeşte un alt nume după ce pitarul Costache Greceanu se căsătoreşte cu Maria Maldăr, fiica boieroaicei bogate, ce a lăsat în urma ei nu doar moşia, ci şi o sumedenie de alte bunuri, valoroase la acele vremuri – animale, trăsuri, obiecte pentru gospodărie.

Urmaşii Greceanu păstrează cula şi o restaurează pentru ultima oară în 1934, cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice (din 1967 va putea fi vizitată de către public). Din fericire, interioarele nu au fost modernizate, dimpotrivă, s-a urmărit a se reface atmosfera secolelor trecute prin mobila veche şi decoraţiuni specifice caselor boiereşti feudale.

Cula Greceanu din poiana Măldăreştilor

Ca să poată stăpânii de moşie să vadă atacatorii şi se apere bine din spatele zidurilor culei, turnul alb răsare într-o pajişte mare, împrejmuită de copaci. Şi atunci, ca şi acum în timpul verii, fânul cosit împrăştia un miros plăcut în aerul curat adus de adierile dispre munţi.

Fortăreaţa cu ziduri înalte şi groase, încorporând două părţi vechi de turn şi strânse sub acoperişuri înclinate, are pe toate laturile primului nivel multe creneluri, prin care armele de foc azvârleau proiectile asupra duşmanului. O uşă grea duce spre o pivniţă aflată la parterul casei, numai bună de capcană pentru cei ce reuşeau să treacă de ea, fiindcă de aici nu aveau cum să urce în camerele culei. Accesul la primul etaj, înălţat mult faţă de nivelul solului, se face pe o scară interioară din lemn, nu foarte largă, traversând o parte laterală a casei. Se ajunge într-o galerie mică, deschisă spre sud şi având două arcade sprijinite pe o coloană. De aici se intră într-o primă cameră, unde o scară mobilă leagă în secret etajul de o încăpere superioară izolată, adevăratul loc de refugiu în caz de primejdie.

Tot la primul etaj, după fosta cameră de primire, o încăpere boltită poartă pe pereţi o frescă pastelată, imortalizând portretele Măldăreştilor în stilul tabloului votiv al bisericii de lângă culă. Semnătura de pe frescă aparţine Olgăi Greceanu şi este datată 1934.

Cele două încăperi de la etajul al doilea pierd din atenţia vizitatorilor din pricina peisajului pitoresc ce se zăreşte printre coloanele albe şi florile cerdacului spaţios. Din măgurile şi vâlcelele apropiate răzbate o linişte odihnitoare, străină faţă de strigătele de luptă şi împuşcăturile răsunând mai demult pe moşia Măldăreştilor“
Sursa: https://turism-maldaresti.ro/culele-de-la-maldaresti/






Cula Duca:





10 Sep 2023, 08:48:





“Un alt Măldărescu, strănepot al lui Tudor, la fel de bogat precum rudele sale, pune în 1812 temelia unei noi cule, care se va vinde un secol mai târziu lui I.G. Duca. Corpul masiv al acestei case se compune din ziduri albe şi drepte, cu ferestre mici la parterul înalt şi cu un singur cerdac în partea din faţă, având arcade trilobate şi şase coloane scurte; li se adaugă câteva ghivece înflorate, pentru armonia deplină a faţadei luminoase.

În spaţiul interior al parterului, mai bine spus al pivniţei, nişte stâlpi rezistenţi susţin grinzile din lemn, formând un decor rustic medieval. Drept dovadă pentru ambientul deosebit, scene din trei producţii cinematografice s-au filmat aici în urmă cu ani buni -„Iancu Jianu- Haiducul”, „Neînfricaţii”şi „Drumul Oaselor”.”
Sursa: https://turism-maldaresti.ro/culele-de-la-maldaresti/


ADDCB714_F1B4_4DE1_9988_70A0049BA0AE.jpeg ( Size: 273.66k ) Number of downloads: 118




This post has been edited by nasty: 10 Sep 2023, 08:48

Foarte misto subiect, doar ca ma asteptam sa fii intr-una din localitati sa ne pozezi una din cule, nu sa ne dai filmari facute de altii si informatii din diverse surse. Alea poti sa le pui IN COMPLETAREA celor vazute de tine.

Daca nu esti acolo, nu postezi, simplu. Topicul este despre calatorii.

Am fost acolo
( pe traseul: Bucuresti-Bălcești-Transalpina-Hurezi-Cheile Oltetului- Măldărești—Măn Bistrița-Govora-Mănăstirea Govora)
și am întregistrat în direct ghida muzeograf care ne-a prezentat culele din Măldărești. Nu se simte tușa operatorului profesionist, care tremură de emoția creației?

Vor urma filmările de pe restul traseului.
Sunt mulțumit că filmările mele sunt confundate cu ceva care prin axiomă sunt ceva mai bun.

This post has been edited by nasty: 10 Sep 2023, 17:04

Sunt filmarile tale? Ma bucur atunci, si scuze de eroare.

Conacul Bălcescu are pe o latură o culă oltenească!
N-am putut să vedem interiorul pt că e în renovare, dar va fi un muzeu foarte frumos și interesant.
Despre Bălcescu știți, (cei care știu să le spună la cei care nu știu), 1848, “Romànii supt Mihai-Voievod Viteazul”, TBC, Palermo, etc

Toți au citit fragmente din cartea lui Bălcescu. Vă recomand să o citiți cap-coadă, este formidabilă, e istoria noastră la apogeu! Are și final fericit ( pt că Bălcescu moare și nu o termină)

„Între operele așa de învechite ale literaturei noastre de acuma aproape o jumătate de veac, este una, cartea aceea de aur, unde povestirea are farmecul legendei, unde stilul înțelept și fără de pretenții sună pe alocurea, în simplicitatea lui mândră, ca un fragment de epopee, e Istoria lui Mihai Viteazul.”
NICOLAE IORGA

„Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, operă strălucitoare sub aspectul stilului, construită în gen antic și în care eroul principal căpăta dimensiuni de epopee, a folosit pentru a reliefa problemele de bază în fața cărora stătea poporul român: unitatea și independența națională. (...)
DAN BERINDEI







Dacă o vreți nouă, se găsește la Cărturești, dacă nu, on-line la Biblioteca Academiei:


https://biblacad.ro/UPC_Personalitati/balcescu%20carte2.pdf













COMPLETARE cu interiorul, foto făcut de alții ( arată senzațional interiorul!):









This post has been edited by nasty: 12 Sep 2023, 13:49

“ Piatra de temelie a Conacului Balcescu a fost pusa in 1828 de catre Iancu Balcescu si Zinca (mama lui Nicolae Balcescu). Ulterior Conacul trece prin mai multe transformari pana la infatisarea de astazi.
In 1907 se executa lucrari ample de reconstructie, prin dublarea cladirii. In anul 1913 I se adauga foisorul tip cula.


La sfârşitul deceniului cinci, al secolului trecut proprietarul conacului, Radu Mandrea, nepotul lui Barbu pe filiaţie directă, se hătărăște să doneze, statului român, conacul pentru creerea unui aşezământ ce va purta denumirea de Căminul Nicolae Bălcescu.
…
Scopul donaţiunii este ca întregul conac urmeaza a fi loc de reculegere, de studiu şi de însănătoşire a cărturarilor şi artiştilor de ambele sexe, care prin activitatea lor culturală si socială contribuiesc la propăşirea neamului nostru. Acest asezământ va purta numele de -Căminul Nicolae Bălcescu-.”
Timp de douăzeci de ani, până în 1968, conacul a avut destinaţia de „loc de odihnă şi de creaţie” pentru scriitori şi artişti. Aici au venit şi au creat mari scriitori (ex. M.Sadoveanu, Camil Petrescu).
În 1966, destinaţia „Căminului Nicolae Bălcescu” va finschimbată în muzeu.”


https://memorialulbalcescu.ro/despre-conac/





———————————————————————————-




Există o culă și în București!!! Cu o istorie foarte interesantă!

Închei cu ultimul material, la care, pt că nu sunt în București, vă rog să completați, dacă stati pe aproape, cu o informație: ce e acum în această clădire? ( se poate vizita?)


Cula Vintilă Brătianu, pe strada Aurel Vlaicu nr.19


https://lifeandstyle.ro/index.php/2021/07/0...-stil-de-viata/


“ Alegerea arhitectului Petre Antonescu pentru realizarea vilei nu este întâmplătoare, el fiind şi autorul caselor fratelui proprietarului, Ion. I.C.Brătianu, din str. Biserica Amzei nr. 3-5 şi în perioada 1905-1912, a renovării şi extinderii conacului de la Florica, proprietate a familiei Brătianu situat în comuna Ştefăneşti, judeţul Argeş.
Ca mai toate casele oamenilor politici,Vila Brătianu a fost naţionalizată de regimul comunist, apoi a fost o vreme Ambasada Statelor Unite iar după revoluţie a fost retrocedată familiei.”


https://jurnalul.ro/timp-liber/casa/cula-di...oanid-8965.html

“ La 4/17 august 1916, in casa din Strada Aurel Vlaicu nr. 19, s-au semnat in secret documentele prin care Romania intra in razboi de partea Antantei. In memoriile sale, I.G. Duca scria ca "nu au fost de fata la iscalirea tratatelor decat cinci persoane: I.C. Bratianu, Poklevski, Diamandi, Vintila Bratianu, IG Duca. Poklevski a sosit cel din urma, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Frantei, Angliei, Italiei si Romaniei. (...) Prin aceste acte declaram razboi numai Austro-Ungariei (...)”

Deci nu și Bulgariei, care deja atacase pe la spate Serbia!

This post has been edited by nasty: 14 Sep 2023, 08:25

Attached thumbnail(s)
9ACB6794_BF1E_46F8_AA57_E8A8DBFE3E6C.jpeg ( Size: 405.03k ) Number of downloads: 42
B4C60CED_1594_40DB_9C04_3B43303D3748.jpeg ( Size: 354.89k ) Number of downloads: 41
7CA28AB1_C354_4787_BC9A_C30ECC4378BF.jpeg ( Size: 318.18k ) Number of downloads: 41
6326710F_AD18_416B_BB5A_7B8E1F441C25.jpeg ( Size: 438.01k ) Number of downloads: 41

În completare un film făcut de TVR: