Outline · [ Standard ] · Linear+ Litoralul romanesc, fara plaja in 22 ani, pierdem 83 hectare pe an

Plaja românească este pe cale de dispariţie. Dacă autorităţile nu intervin cât mai repede, peste 22 de ani vom mai avea doar o bucată mică de plajă. "Există studii care arată că în ultimii 35 de ani au dispărut 2.400 de hectare de plajă, iar dacă nu se intervine cât mai repede, peste 22 de ani România va rămâne cu foarte puţină zonă costieră", a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor (MMP). Zona costieră a României are o lungime de 244 de kilometri şi se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, din subordinea MMP. Potrivit unui studiu realizat în 2004 de specialişti ai Direcţiei Apele Române Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimată la aproximativ jumătate de metru pe an, procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se caracterizează printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune continuă a acestora. Valurile şi curenţii marini joacă un rol important în procesul de eroziune costieră, potrivit specialiştilor. La acestea se adaugă îndepărtarea materialului de pe plajă în mod legal sau mai puţin legal (utilizarea nisipului în construcţii, folosirea materialului cochilifer de pe plajă la producerea industrială a hranei pentru animale etc.). În aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internaţionale Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar în câţiva ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialiştii au apreciat că, din cauza schimbărilor climatice globale şi a ridicării generale a nivelului mării, precum şi a condiţiilor geo-ecologice regionale pe termen mediu, procesul de eroziune a litoralului românesc va fi cel puţin la fel de activ ca în ultimele două decenii. Potrivit specialiştilor de mediu, pe ansamblul litoralului românesc se apreciază că România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional, impactul major manifestându-se asupra plajelor turistice. Aceste procese de eroziune au dus la situaţia în care zone de plaje care iniţial au avut lungimi de zeci de metri au fost reduse la câţiva metri sau au fost complet distruse, în unele zone apa mării ajungând la fundaţia unor construcţii hoteliere. Specialiştii consideră că printre cauzele care au condus la producerea acestui fenomen se numără scăderea cantităţii de aluviuni descărcate în Marea Neagră, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice realizate în bazinul Dunării, pe fluviu şi în delta acestuia, precum şi devierea sedimentelor transportate în lungul ţărmului, ca urmare a unor modificări ale curenţilor marini, cauzate de construcţiile portuare şi de cele situate de-a lungul coastei. Ministerul Mediului spune că sunt fonduri pentru refacerea costieră, dar până acum nu au fost accesate. "Ne aflăm în mare întârziere, deşi există fonduri aprobate încă din 2007, în cadrul POS Mediu, pentru proiecte de refacere a acestei zone. La sfârşitul lunii aprilie am semnat un ordin privind aplicaţia de finanţare pentru a pregăti proiectul de investiţii «Reducerea Eroziunii Costiere» din cadrul Axei 5, domeniul de intervenţie 2. Pentru acest domeniu de intervenţie sunt alocate 134 de milioane de euro, din care contribuţia UE reprezintă circa 114 milioane de euro", a mai spus Borbely. Mamaia şi Eforie Nord, în pericol Lucrările de protecţie şi reabilitare a întregii zone costiere sunt estimate la 316 milioane de euro, potrivit unui studiu, finanţat în întregime de Guvernul japonez prin JICA, realizat în perioada 2005-2007. Trebuie intervenit cu prioritate în zonele Mamaia Sud şi Eforie Nord. Lucrările ce urmau a fi realizate constau în reabilitarea celor 1.500 de metri de diguri, aducerea a 3,2 milioane de metri cubi de nisip, realizarea a 6.700 de metri de jetele (dig de secţiune mică, construit la gura unui fluviu) şi epiuri (dig de piatră sau nuiele), precum şi realizarea unor recifi articifiali (stânci). Conform proiectului Romanian Coasterosion, întocmit de Black& Witch - SUA, o soluţie de succes în combaterea eroziunii costiere constă în suplimentarea cantităţii de nisip disponibilă în curentul care asigură transportul de-a lungul coastei şi astfel să fie asigurat materialul necesar depunerii şi reabilitării plajelor. Au fost identificate două soluţii antierozionale: transportul nisipului de la Sulina la Sfântu Gheorghe şi renisiparea plajei de la Portiţa de la Periboina. thumb_446_x_0_5735-121845-jf_dma_6872.jpg Sursajurnalul.ro

Plaja românească este pe cale de dispariţie. Dacă autorităţile nu intervin cât mai repede, peste 22 de ani vom mai avea doar o bucată mică de plajă. "Există studii care arată că în ultimii 35 de ani au dispărut 2.400 de hectare de plajă, iar dacă nu se intervine cât mai repede, peste 22 de ani România va rămâne cu foarte puţină zonă costieră", a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor (MMP).

Zona costieră a României are o lungime de 244 de kilometri şi se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, din subordinea MMP. Potrivit unui studiu realizat în 2004 de specialişti ai Direcţiei Apele Române Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimată la aproximativ jumătate de metru pe an, procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se caracterizează printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune continuă a acestora.

Valurile şi curenţii marini joacă un rol important în procesul de eroziune costieră, potrivit specialiştilor. La acestea se adaugă îndepărtarea materialului de pe plajă în mod legal sau mai puţin legal (utilizarea nisipului în construcţii, folosirea materialului cochilifer de pe plajă la producerea industrială a hranei pentru animale etc.).

În aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internaţionale Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar în câţiva ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialiştii au apreciat că, din cauza schimbărilor climatice globale şi a ridicării generale a nivelului mării, precum şi a condiţiilor geo-ecologice regionale pe termen mediu, procesul de eroziune a litoralului românesc va fi cel puţin la fel de activ ca în ultimele două decenii.

Potrivit specialiştilor de mediu, pe ansamblul litoralului românesc se apreciază că România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional, impactul major manifestându-se asupra plajelor turistice. Aceste procese de eroziune au dus la situaţia în care zone de plaje care iniţial au avut lungimi de zeci de metri au fost reduse la câţiva metri sau au fost complet distruse, în unele zone apa mării ajungând la fundaţia unor construcţii hoteliere.

Specialiştii consideră că printre cauzele care au condus la producerea acestui fenomen se numără scăderea cantităţii de aluviuni descărcate în Marea Neagră, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice realizate în bazinul Dunării, pe fluviu şi în delta acestuia, precum şi devierea sedimentelor transportate în lungul ţărmului, ca urmare a unor modificări ale curenţilor marini, cauzate de construcţiile portuare şi de cele situate de-a lungul coastei.

Ministerul Mediului spune că sunt fonduri pentru refacerea costieră, dar până acum nu au fost accesate. "Ne aflăm în mare întârziere, deşi există fonduri aprobate încă din 2007, în cadrul POS Mediu, pentru proiecte de refacere a acestei zone. La sfârşitul lunii aprilie am semnat un ordin privind aplicaţia de finanţare pentru a pregăti proiectul de investiţii «Reducerea Eroziunii Costiere» din cadrul Axei 5, domeniul de intervenţie 2. Pentru acest domeniu de intervenţie sunt alocate 134 de milioane de euro, din care contribuţia UE reprezintă circa 114 milioane de euro", a mai spus Borbely.


Mamaia şi Eforie Nord, în pericol
Lucrările de protecţie şi reabilitare a întregii zone costiere sunt estimate la 316 milioane de euro, potrivit unui studiu, finanţat în întregime de Guvernul japonez prin JICA, realizat în perioada 2005-2007. Trebuie intervenit cu prioritate în zonele Mamaia Sud şi Eforie Nord. Lucrările ce urmau a fi realizate constau în reabilitarea celor 1.500 de metri de diguri, aducerea a 3,2 milioane de metri cubi de nisip, realizarea a 6.700 de metri de jetele (dig de secţiune mică, construit la gura unui fluviu) şi epiuri (dig de piatră sau nuiele), precum şi realizarea unor recifi articifiali (stânci).

Conform proiectului Romanian Coasterosion, întocmit de Black& Witch - SUA, o soluţie de succes în combaterea eroziunii costiere constă în suplimentarea cantităţii de nisip disponibilă în curentul care asigură transportul de-a lungul coastei şi astfel să fie asigurat materialul necesar depunerii şi reabilitării plajelor. Au fost identificate două soluţii antierozionale: transportul nisipului de la Sulina la Sfântu Gheorghe şi renisiparea plajei de la Portiţa de la Periboina.
thumb_446_x_0_5735-121845-jf_dma_6872.jpg

Sursajurnalul.ro

22 ani înseamnă un alt mileniu pentru românii noştrii care conduc la bara din faţă. Dacă nu merităm litoralul, mi se pare normal să ni se ia.

In Dubai au reusit sa construiasca insule la cateva sute de metri de plaja. Oare cat de greu o fi sa prelungeasca plaja sau macar sa puna bariere, astfel incat sa nu se mai inunde plaja?

Pentru cine are o ora la dispozitie...este destul de interesant.&feature=related&feature=related&feature=related&feature=related

Cand o sa aiba si CN "Apele Romane" banii celor din Dubai, probabil ca va face la fel.

Lucrarile ar costa 316 milioane de euro, Udrea da 75 de milioane pentru nu stiu ce caca campanie de promovare a Romaniei. Daca s-ar dori sa se faca s-ar gasi repede bani...

Eu as prefera ca CN "Apele Romane" sa duca la bun sfarsit proiectele de regularizari si albii si de protectii impotriva inundatiilor decat sa bage banii in nisip.
Turistii fug de mitocania litoralului, nu de lipsa nisipului.

Lucrarile ar costa 316 milioane de euro, Udrea da 75 de milioane pentru nu stiu ce caca campanie de promovare a Romaniei. Daca s-ar dori sa se faca s-ar gasi repede bani...

japonezii se oferisera sa faca un studiu apoi un proiect si sa finanteze ei lucrarile, la fel si cu linia de metrou pana la otopeni....dar

... dar nu se puteau fura multi bani.

Cum le pricepe el pe toate, ca un om mare...

Tu crezi ca japonezii n-au altceva de facut decat sa vina sa-ti fure tie nisipul? Romanii se fura intre ei...

This post has been edited by C a t a l i n: 9 Jun 2010, 16:08

Din cate stiu japonezii inca se ocupa de proiectul cu plajele din romania.

Daca ii lasau romanii sa se ocupe, acum era terminat proiectul, am vazut ca la ei au facut o insula artificiala, pe care au construit un aeroport (terminal+piste) iar acesta a fost legat printr-un pod de uscat.
Cica nu mai aveau loc pe uscat sa construiasca.

Japonezii vor sa ne sponsorizeze si metrou', sa mai facem cateva statii si eventual o noua linie, dar nu sunt astia de acord ca nu le ies si lor bani suficienti. La fel si cu litoralul...

Exista Grecia!

alti se chinuie sa faca ceva ce noi avem natural.si noi le lasam sa se duca draq, ducase toata tara

In Romania conteaza doar comisioanele!

Turism nu avem, infrastructura nu avem ... dar avem politicieni cu conturi imense

Am vrut să înot în mare, la Mamaia. Am renunţat: apa era murdară - preşedintele Comisiei pentru Turism a Dunării
Calitatea apei pentru scăldat din UE rămâne la cote înalte
detalii suplimentare/comparatie:
romania
bulgaria

This post has been edited by george_scala_2004: 14 Jun 2010, 07:27

studiul ala al japonezilor are lacune. la mine in institut se studiaza morfodinamica costiera inca din anii '70. studiul japonezilor facut in timp foarte scurt se cam contrazice cu unele date verificate istoric. dupa umila mea parere pare un experiment facut pe plajele altora. si partea cu lipsa comisioanelor pare plauzibila.
in alta ordine de idei, apa NU este MURDARA la modul clasic al cuvantului. este inflorita. adica debitul mare al Dunarii a carat multe substante nutritive, care au sustinut dezvoltarea foarte masiva a algelor microscopice, care dau culorile acelea cafenii. dar NU sunt deloc toxice/periculoase. e drept ca nu are apa aspect "comercial" dar... asta este Marea Neagra. acestea sunt caracteristicile ei naturale.
e drept ca ar fi multe de facut in turism si in zona costiera/de plaja, dar curatenia apei nu este un subiect real.

This post has been edited by vic24: 14 Jun 2010, 08:14

Nu e vorba doar de "caracteristici naturale" Din cate stiu eu nici Constanta si nici alte localitati de pe litoral nu au statii de epurare asa ca tot rahatul se duce in starea lui naturala direct in mare. Oricum Dunarea nu e tocmai un fluviu curat ca nu are bazinul chiar in salbaticie Nici Bucurestiul nu are statie de epurare si "nutrienti" ajung si de aici....mai putin ca totusi delta filtreaza dar...Daca mai adaugam si ingrassamintele din agricultura care in cele din urma ajung in mare tablul e complet.
Cu toate astea mie imi place marea noastra asa cum e ea...cu mirosul de alge si scoici...cu faleza ei pricajita de loess. Apropo ,e o problema si cu retragerea falezei care in anumite sectoare ameninta calea ferata.
In turism eu zic ca pana la disparitia plajelor marea problema sunt "turistii" manelele, prostul gust in construciile turistice samd. Sa rezolvam noi astea si apoi sa ne punem alte probleme
Plajele dispar pt ca Dunarea nu mai aduce decat o treime din aluviunile pe care le aducea altadata..de la 65 mil t/an a scazut debitul de aluviuni la o medie pe an de cam 18 mil t. A mai si crescut putin nivelul marii, digul de la Sulina si de la Midia au deviat curentul de N mai spre larg...Oricum sunt si zone unde plaja creste...putine si mai spre nord dar sunt. Asta e...

This post has been edited by Dan73: 14 Jun 2010, 09:36

Foarte corect ultimul paragraf referitor la aluviunile Dunarii si la digurile construite nesabuit.
In ceea ce priveste epurarea apelor uzate, mentionez ca RAJA Constanta a facut investitii FOARTE mari, si acum orasul Constanta dispune de o statie foarte performanta de epurare in zona de sud (Poarta 6) si este aproape de finalizare (nu stiu, poate este deja gata) cea mai mare statie de epurare din sud-estul Europei, care este chiar vis-a-vis de Hotel Malibu, la intrarea in Mamaia. Aceasta va prelua atat apele din Constanta (zona Centru-Nord), cat si din Ovidiu si cartierele adiacente (asa am inteles). Iar Navodariul deverseaza in Statia EcoMaster (statie industriala performanta de la Rompetrol). Deci de aici nu provin multi "nutrienti".
p.s. - nu lucrez la raja, si nici nu vreau