Outline · [ Standard ] · Linear+ Discutii pe teme feroviare - Despre trenuri !, DOAR material rulant

cuplul se poate multiplica, de aia exista transmisii (hidraulice sau electrice in locmotive), puetrea nu. Dieselurile mari sunt lente pentru consum redus si pentru ca au durata de viata lunga si componente mari si grele. Tancurile au pe la 1000-1200 CP, motoarele mtu de care ziceam exista si la 4l si 420 d ecai.

cuplul se poate multiplica, de aia exista transmisii (hidraulice sau electrice in locmotive), puetrea nu. Dieselurile mari sunt lente pentru consum redus si pentru ca au durata de viata lunga si componente mari si grele.
Tancurile au pe la 1000-1200 CP, motoarele mtu de care ziceam exista si la 4l si 420 d ecai.

si in citaro intra 100 calatori, dar la 8 calatori pe metru patrat, alstom poate ii lasa mai aerisiti.

8 calatori pe metru patrat imi pare cam mult.
Parca la tramvaiele din Bucuresti se lua in considerare numarul de 6 calatori pe m.p

capacitatea per cilindru (4.77 litri)?

Mersi. Chiar nu m-am gandit ca aceea este capacitate per cilindru.

In tarile astea nu ai nevoie de masina, daca nu ai vreo 100 kile de carat.

Alea sunt tari civilizate, conduse de niste oameni responsabili si vizioanari.
In RO, in schimb, aveam Autoritatea de Reforma Feroviara iar CFR-ul am inteles ca mai are disponibile doar 700 de vogoane de pasageri pe care le imparte la 1200 de trenuri pe zi.

----------------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a XII-a

Alstom Pop.

01.jpg ( Size: 313.57k ) Number of downloads: 489
02.jpg ( Size: 244.22k ) Number of downloads: 491


Postul de comanda.

03.jpg ( Size: 294.59k ) Number of downloads: 488


Interiorul.

04.jpg ( Size: 318.61k ) Number of downloads: 492


Priza si USB.

05.jpg ( Size: 235.86k ) Number of downloads: 495


Hitachi Rock.

06.jpg ( Size: 302.12k ) Number of downloads: 56
07.jpg ( Size: 226.68k ) Number of downloads: 50


Postul de comanda.

08.jpg ( Size: 304.58k ) Number of downloads: 48
09.jpg ( Size: 322.38k ) Number of downloads: 42


Interiorul [la etaj].

10.jpg ( Size: 280.77k ) Number of downloads: 53


This post has been edited by gibonu: 18 Oct 2018, 23:20

Cu un tren ICE am mers prin 2007 de la Viena la Nurnberg. Asta dupa ce Braila - Bucuresti N a fost cu Sageata (rezonabil), Bucuresti N - Viena cu ceva gen Rapid (oribil - 16 ore), pe timp de noapte (o saptamana tot simteam trepidatiile trenului de la spatiile dintre sine). ICE era total diferit, la nivel de confort (trepidatii, zgomot, curatenie etc) , viteza nu mai zic (stiu ca depinde si de infrastructura), in interior am avut separeu (nu stiu exact cum ii zice) unde cele 6 scaune se uneau daca le rabatam si faceau un pat. Altfel ar fi fost daca mergeam de la Bucuresti cu asa ceva.

Pacat ca la Passau s-a aruncat unu-n fata trenului de am stat o ora opriti pana i-au adunat aluia maruntaiele dar a mai recuperat pe drum ca intarzierea finala a fost mai putin de o ora.

@SandelBS
Frumos. Pana acum nu a apucat sa merg cu ICE-ul.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a XIII-a

Pentru final, exponatele proiectate de catre prietenul prin a caruia bunavointa am ajuns la InnoTrans.

Drezina.

01.jpg ( Size: 376.23k ) Number of downloads: 58
02.jpg ( Size: 390.71k ) Number of downloads: 56


Macaraua vazuta mai de aproape.

03.jpg ( Size: 383.13k ) Number of downloads: 45


In cabina drezinei.

04.jpg ( Size: 449.75k ) Number of downloads: 47


Drezina poate fi construit in mai multe variante, cum ar fi cea cu platforma de lucru la inaltime.

05.jpg ( Size: 3.66mb ) Number of downloads: 42

Sursa: http://www.hiarom-railway.com/product-rang...ropelled-wagon/

Se observa din pozele de mai sus ca drezina era deja vandut catre Alstom [una dintre cele mai mari firme din domeniul feroviar pe plan mondial, cei care, printre altele construiesc TGV-ul].
Printre altele, Alstom foloseste aceste vagoane la constructia metroului din Riad [Arabia Saudita] sau a unei linii de tramvai din Dubai [pentru expozitia mondiala din 2020].

Camionul care se urca pe calea ferata [sigur nu-i asta denumirea corecta].

06.jpg ( Size: 361.47k ) Number of downloads: 47


Macaraua extinsa.

07.jpg ( Size: 282.29k ) Number of downloads: 45


Sistemul [actionat hidraulic] de rulare pe calea ferata.

08.jpg ( Size: 410.27k ) Number of downloads: 45


Atat camionul [la deplasarea pe calea ferata] cat si macaraua pot fi actionate prin intermediul unei telecomenzi.

Alt proiect feroviar, care nu a fost expus la InnoTrans.

09.jpg ( Size: 631.15k ) Number of downloads: 60

Sursa: http://www.hiarom-railway.com/product-rang...-road-shunters/

Off-topic: doua macarale portuare proiectate de prietenul meu.
Cea de la Cernavoda.

10.jpg ( Size: 130.13k ) Number of downloads: 62

Sursa: http://suprastructuri.ro/produse/macarale/...rnavoda-hcl-69/

Cea de la Varna.

11.jpg ( Size: 1.85mb ) Number of downloads: 52

Sursa: http://suprastructuri.ro/produse/macarale/speciale/varna/

Tot ce se vede in pozele de mai sus, inclusiv macaralele portuare, sunt proiectate si construite in Chitila, judetul Ilfov.

Ca sa ma dau rotund: daca este cineva interesat de vreun detaliu din ce se vede in postarea asta, le pot obtine direct de la proiectant, la un spritz in cartier.

O amintire de la InnoTrans.

12.jpg ( Size: 124.46k ) Number of downloads: 69


Dupa o zi intrega de vizitat eram cam praf, asa ca nu am mai apucat sa ajung la standurile celor de la Astra Arad si Softronic. Acum imi pare rau.

Cam asta a fost. Daca are cineva vreo intrebare, cu cea mai mare placere.

This post has been edited by gibonu: 24 Oct 2018, 21:45

Ca si utilaje, toate acelea exista de mult timp pe calea ferata. Evident acum sunt imbunatatite, modernizate, etc.Adica vreau sa spun ca nimic nu e nou ca si idee.

Zimbrul, acel loco tractor, l-am vazut inca din 2008-9 la Holzindustrie si Egger Radauti. Din cate stiu trage peste 2000 tone. Tractiunea se face prin anvelope, nu prin roti de cale ferata, acelea avnd rol de ghidaj. Si particularitatea acelor de la Radauti, era ca osiile isi modificau ecartamentul atat pentru 1435 cm(vagoane romanesti0 cat si 1524 cm)vagoane rusesti). Conducatorul acelui tractor este autorizat de autoritatea feroviara dar probabil ca are si obligatia de a avea carnet de conducere auto. Destepte chestii.

Am modificat postrea mea de mai sus, in sensul ca vagonul autopropulsat este de fapt o drezina.

@bogdanbiciusca

Bineinteles ca exista de mult timp pe calea ferata si ca se imbunatesc continuu. Asta ca sa fie clar ca n-am avut intentia sa spun ca prietenul meu a inventat apa calda.

Intr-adevar, tractiunea se face prin rotile cu pneu, cu cate un motor hidraulic [sper ca am inteles bine] pe fiecare roata [cu pneu], fara sa fie nevoie de cutie de viteze si cardan.

Asta cu modificarea ecartamentului nu prea o inteleg. Adica la Radauti exista cale ferata cu ecartament de 1524 mm?

This post has been edited by gibonu: 24 Oct 2018, 21:46

Cam tot ce misca sau vine in relatie cu calea ferata trebuie sa fie autorizat AFER.
Rasfoind saitul AGIFER se poate vedea ca mecanicul ajutor a facut proba insa nu era autorizat sa faca proba frinei.

https://www.agifer.ro/images/rap-finale-ro/...-31-10-2017.pdf

sau un furnizor de materiale autorizat pentru un tip a furnizat alt tip ducind la deraierea unui tren

https://www.agifer.ro/images/rap-finale-ro/...-24-09-2017.pdf

si multe altele

https://www.agifer.ro/index.php/ro/

Asta cu modificarea ecartamentului nu prea o inteleg. Adica la Radauti exista cale ferata cu ecartament de 1524 mm?

Pai vagoanele rusesti circula pe ecartament de cale larga(1524 mm-nu cm, am gresit eu mai sus, scuze) iar pe Romania si restul Europei se circula cu ecartament de 1435 mm(distanta dintre sine mai exact). Ei, ca sa nu se schimbe boghiurile, in cazul vagoanelor rusesti, pe distante mici, gen Vadu Siret-Dornesti- fabrica Holz Egger exista construita si cale larga, incalecata peste cea normala, adica sunt portiuni pe care vei vedea 4 sine, care la un moment dat se despart prin macaze, etc., etc...........

timis2, chestia cu mecanicul, proba franei, etc, astea nu prea tin de Innotrans,, ma rog, e o discutie.

Scuze, dar nici discutia cu autorizarea mecanicului de locotractor nu mi s-a parut a fi de Innotrans. De aceea am continuat discutia.

La Radauti nu exista linie larga.

Linia larga incalecata cu linia normala este doar pina la Dornesti. Statia Dornesti a o grupa de linii normale si o grupa de linii largi.
Liniile sint incalecate pina in Vadul Siretului de aceea trenurile de calatori circula pe cale normala pina acolo. In Dornesti nu se face transpunerea vagoanelor.

Din Dornesti in directia Radauti pleaca o cale ferata incalecata pina dupa podul peste Suceava. Imediat dupa pod este o grupa de linii care apartine tot de Dornesti unde liniile se descaleca si intra in fabrica.
Aici se vede cite ceva

https://www.youtube.com/watch?v=HHC3LoM3JLc&t=672s

Cine a spus de larga pana la Radauti? Vezi ce am scris, vagoane rusesti(netranspuse) pe distanta Vadu Siret-Dornesti-fabrica Holz(care este pe teritoriul orasului radauti, dar nu are legatura cu statia de cale ferata Radauti, ci cu Dornesti), Linia larga dupa podul peste raul Suceava merge pana in cele doua fabrici. Acesta a fost si scopul construirii liniei de cale larga, pentru evitarea transpunerii acestor vagoane, necesar a se deplasa pe o distanta relativ scurta, din Dornesti la fabrica. Ca pana la Dornesti linia de cale larga e de multa vreme
Transpunerea nu se face in Dornesti, nu stiu de unde ai tras concluzia, ci in Vicsani sau Vadu Siret. Vrei sa discutam procese tehnologice?

This post has been edited by bogdanbiciusca: 25 Oct 2018, 21:24

@timis2 & bogdanbiciusca

Multumesc frumos pentru completari. Nu stiam ca in RO exista, chiar daca pe o bucata scurta, calea ferata cu ecartament de 1524 mm. Si nici de site-ul AGIFER nu stiam.

Cat despre continuarea discutiilor pe teme feroviare [adica nu doar InnoTrans] sper sa fie posibil aici. Am contactat deja un moderator, revin cu detalii.

<span class='edit'>26 Oct 2018, 18:55:</span>
S-a rezovat, acum exista pe forum acest topic despre discutii pe teme feroviare.

Prototipul Siemens Vectron electro-diesel.

71.jpg ( Size: 1.05mb ) Number of downloads: 58


"GERMANY: Siemens Mobility has started the construction of two prototype Vectron Dual Mode electro-diesel locomotives, filling a gap in its current product range. The first is expected to be ready for display at the Transport Logistic fair in München next June. With authorisation for operation in Germany expected by the end of 2019, the company hopes to be able to start commercial deliveries in 2020.

Drawing on the existing diesel and electric Vectron variants, the 160 km/h Bo-Bo locomotive is intended primarily for freight. It will be able to take power from the 15 kV 16·7 Hz overhead line or from a 2 400 kW MTU engine, giving 2 000 kW of traction power at wheel and 300 kN of tractive effort. With a full 2 500 litre fuel tank, the total weight will be around 90 tonnes, keeping the maximum axleload within the UIC standard 22·5 tonne limit.

According to Siemens, the Vectron Dual Mode is not an electric locomotive with a ‘last-mile’ diesel, but a fully functional diesel locomotive for main line applications. This would make it ideal for routes that are only partially electrified or for diversions in the event of incidents or engineering work. An initial simulation based on 80% electric and 20% diesel operation predicts an annual saving of 950 tonnes of CO&sub2; equivalent and a 53% reduction in energy and maintenance costs compared to running a conventional diesel locomotive under the wires.

While the 2 000 kW traction rating would be sufficient for many applications, the Vectron Dual Mode has been designed for double-heading on heavy trains. It will be able to run in multiple with both diesel and electric Vectrons, as well as the earlier Siemens Eurorunner diesels. PZB train control will be fitted for use in Germany, but the design is ‘ETCS-ready’ to facilitate retrofitting."
Sursa (text si foto): https://www.railwaygazette.com/news/tractio...akes-shape.html

Despre ideea de electo-diesel (care este un concept mai vehci):
"Electro-diesel locomotives and electro-diesel multiple units are used to provide continuous journeys along routes that are only partly electrified without a change of locomotive, extensive running of diesel under the wires(using a diesel locomotive where electrified lines are available) or where diesel engines are banned. They may be designed or adapted mainly for electric use, mainly for diesel use or to work well as either electric or diesel."
Sursa (si mai multe informatii): https://en.wikipedia.org/wiki/Electro-diesel_locomotive

This post has been edited by gibonu: 26 Oct 2018, 16:56

Linie larga e si la Galati venind dinspre Giurgiulesti pana in incinta combinatului (venea minereu din URSS). Mai e si la Sighetul Marmatiei sau din Moldova pana in gara Iasi-Socola.

Util era daca prelungeau linia incalecata inca 10-20 de km de la Dornesti pana in Suceava. Asa am fi avut trenuri directe catre Cernauti, fara schimbare de boghiuri, iar de acolo catre Liov, Kiev, Minsk sau Mosvoca. Trenul Bucuresti-Vadu Siret cara aer peste granita, in Vadu Siret astepti vreo 2 ore pana vine legatura de Cernauti iar acolo trebuie sa schimbi.
Dar, ma rog, va mai curge multa apa pe Dunare pana in Romania va intelege cineva cat de importante sunt transporturile.

Pentru mai multe informatii legate de calea ferata, recomand calduros forumul de trenuri http://trenuletz.myfreeforum.ro/, de unde se pot culege multe informatii.

This post has been edited by Laurentziu83: 28 Oct 2018, 18:26

Ca fapt divers

apropo de zimbrul, inclusiv un unimog cu atasamente hirail poate face triaj de vagoane pana la 1000 de tone.

@Laurentziu83

Multumesc pentru informatii.
Sa inteleg ca calea ferata Iasi Socola - Ungheni (RO) este (si) pe ecartament de 1524 mm?

@UXE
Am vazut ca vine OBB-ul in RO, pe bucata granita cu Ungaria - Oradea - Cluj.
Ma intreb daca studentii vor merge moca si in trenurile OBB-ului, asa cum merg cu trenurile CFR Calatori si cele ale operatorilor privati din RO.

@einstein1984
Posibil. Vorbesc cu omu' care a proiectat zimbrul si revin cu detalii.

https://mbs.mercedes-benz.com/en/unimog/roa...operations.html zimbrul e mai dedicat pentru treaba sta si mai puternic.

Cale larga(incalecata cu cea normala) este Socola-Ungheni, nu ajunge in Iasi.
este si tren de calatori pe cale larga(care apartine CFM-deci Moldova) care vine pana in Socola pe ecartament larg, , aduce bisnitareala, dar parca numai vineri, sambata, duminica

Unimogul acela e destept, tractiunea o face pe calea ferata, nu prin anvelope banuiesc, si daca trage pana la 1000 tonechiar e util, 1000 tone inseamna maxim 12-13 vagoane la capacitate maxima, sau mai multe goale sau cu incarcaturi mai usoare.

This post has been edited by bogdanbiciusca: 29 Oct 2018, 13:30

@bogdanbiciusca
Multumesc pentru clarificare.
Cat depsre Unimog vs Zimbru, revin cu detalii dupa ce beau un spritz cu proiectantul Zimbrului.

@tababobu
Vreun raspuns de la Metrorex ref. folosirea liftului pentru biciclete?

In alta ordine de idei, o intrebare pentru cei mai batrini: stie cineva daca inainte de 1990 existau reduceri / gratuitati pentru studenti la transportul cu trenul?

This post has been edited by gibonu: 31 Oct 2018, 00:05

Nu, dar au trecut doar 20 de zile.
EDIT: eu nu tin minte sa fi existat reduceri pentru studenti sau pensionari. Ce stiu sigur ca exista erau permisele pentru cei din sistem: angajatii aveau dreptul la 24 de calatorii gratuite la clasa I anual, copiii angajatilor si sotul/ sotia aveau dreptul la 12 calatorii gratuite la clasa I pe an (6 dus-intors), iar pensionarii care lucrasera la CFR si sotul/ sotia aveau dreptul la 6 calatorii gratuite la clasa a II-a pe an.
Iar ca preturi, singurul pe care-l tin minte e personalul Bucuresti - Giurgiu Nord, 23 de lei la clasa I. Era biletul compus din 3 parti: tariful de distanta, acelasi pentru orice rang al trenului, si un pic mai mare la clasa I fata de clasa a II-a. Suplimentul de loc, care nu mai tin minte daca era diferentiat in functie de rangul trenului, si suplimentul de viteza care sigur era mai mare la rapid decat la accelerat. Poate mai are cineva pe acasa un mersul trenurilor de prin '80, aveau tarifele tiparite.

This post has been edited by tatabobu: 31 Oct 2018, 10:12

@tatabobu

Multumesc pentru completare.
Astept cu interes raspunsul celor de la Metrorex.

---------------------------------------------------------------------------------------------

Cate ceva de bine despre mersul cu trenul in RO pe linia Bucuresti - Constanta[12.10.2018].

Trenul Regio 8003 merge cu aproape 120 km/h,

01.jpg ( Size: 192.58k ) Number of downloads: 39


pe langa Fundulea.

02.jpg ( Size: 103.11k ) Number of downloads: 38


Pare ca reparatiile podului peste Dunare s-au finalizat, pentru ca trenul [Regio 8003] circula cu 60 km/k [comparativ cu 30 km/h anul trecut].

03.jpg ( Size: 194.98k ) Number of downloads: 30
04.jpg ( Size: 87.21k ) Number of downloads: 25

cred ca am vazut tren privat spre constanta la 150, eram pe A2 la 130 si a trecut pe langa mine

Wow .. 120 -150 si asta in 2018 ... in alte tari se duc cu 400 km/h ....

cred ca am vazut tren privat spre constanta la 150, eram pe A2 la 130 si a trecut pe langa mine

Am mers eu asta vara o tura la mare cu trenui Intercity si rula pe la 130-140 km/h.
Pentru o tara relativ mica precum Romania, nu ar fi nevoie de mai mult de 100 km/h viteza medie. Dar nici 40km/h nu e ok.

De exemplu, trenul de la CJ la Bucuresti face acum cu cel putin 3-4 ore mai mult decat in 1980 .... asta da progres

De exemplu, trenul de la CJ la Bucuresti face acum cu cel putin 3-4 ore mai mult decat  in 1980 .... asta da progres

ardelenii nu intretin liniile, de la brasov incoace merge struna.

Asta vara am vazut trenul mangalia-Satu mare (cel mai lung parcurs in romania oare? ). Nu pot decat sa-mi imaginez ca facea peste 20 de ore pana la destinatie.

This post has been edited by einstein1984: 2 Nov 2018, 09:08

Wow .. 120 -150 si asta in 2018 ... in alte tari se duc cu 400 km/h ....

Tu compari viteza pe linie normala(conventionala) cu cea de pe linie de mare viteza?

Nu, compar ce avem noi si regresul facut de noi la capitolul viteza de la revolutie incoace ... adica in loc sa mearga mai bine, mai tare si sa se scurteze timpul de calatorie ... este fix invers ..

Eh, asta-i altceva.

Pana la urma noi in 2018 construim biserici si catedrale, altii poduri peste mare de 50 km.

Fostii mei colegi chinezi m-au intrebat daca trenurile la noi sunt toate-n circuit turistic, d-alea de epoca, de merg asa incet. La Galati ma intrebau daca nu-i mai simplu sa faca un pod peste Dunare decat sa stai sa treci cu bacu rauletu ala. Comparatii d-astea inutile.

La unii, comunismu cu cap face bine. Si din cate stiu in ultimii ani ai raposatului, planul era dezvoltarea feroviara. A fost mazilit...s-a dus si infrastructura.

problema e cat s-a furat, ca bani au fost.

Asta cu viteza e relativa, fiecare cu dorintele si asteptarile lui.

Mie mi-ar placea sa vad trenuri cu vagoane pentru masini, sa merg unde am treaba cu trenul pe o distanta lunga si cand cobor sa am masina pe acolo, eventual sa dorm la cuseta daca e pe timpul noptii.

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
...