Outline · [ Standard ] · Linear+ Canalul Dunăre – Marea Neagră, Câteva vorbe şi mai multe poze

Hai noroc la toată lumea. Deşi poate părea ciudat, în ideea de a prezenta nişte locuri mai puţin cunoscute, câteva vorbe şi mai multe poze despre Canalul Dunăre – Marea Neagră. Canalul l-am parcurs, pe bucăţi în perioada 2012 – 2014, pe bicicletă. Însă în proporţie de 95% din traseul total se poate parcurge cu orice maşină, cu condiţia să existe puţină răbdare, drumul fiind unul de macadam relativ bine întreţinut. Înainte de a începe povestea, câteva vorbe despre Canalul Dunăre – Marea Neagră. Ideea unui canal navigabil între Dunare şi Marea Neagră nu a aparţinut exclusiv comuniştilor, deşi mult timp asta s-a crezut. În anul 1837 turcii (pe atunci Dobrogea era încă provincie otomană) au tocmit nişte englezi pentru a realiza ceea ce azi probabil numim “studiu de fezabilitate” referitor la construcţia unui canal navigabil între Dunăre şi Marea Neagră. Concluzia englezilor a fost că posibilităţile tehnice ale vremii nu permiteau construcţia unui astfel de obiectiv. Sau posibil n-au avut turcii bani, deoarece construcţia Canalului Suez a început în anul 1859 şi s-a terminat zece ani mai târziu. Mai multe detalii despre istoricul Canalului Dunare – Marea Neagră: http://www.acn.ro/index.php?id=3 Şi un film documentar, interesant după mintea mea, legat de Canalul Dunăre – Marea Neagră: http://www.acn.ro/index.php?id=1 Canalul Dunăre – Marea Neagră are o lungime de 64 km între Cernavodă şi Agigea. Mai există Canalul Porta Albă – Midia Năvodari (numit uneori Canalul Nordic sau Canalul Mic) care are o lungime de 31 km. Vorbind obiectiv, pe scurt, câteva dintre avantajele existenţei Canalului Dunăre – Marea Neagră: Scurtarea drumului navelor către Marea Neagră cu aproxiamtiv 400 km Diminuarea traficului naval prin Delta Dunării, care acum, când aproape toată lumea este ecologistă (măcar la nivel declarativ) constituie un mare avantaj. Pe Canalul Dunărea – Marea Neagră nivelul apei este constant, ceea ce nu se poate menţine tot timpul pe Dunăre. Canalul asigura legatura pe apă dulce intre Rotterdam si Constanta. Concret, prin ansamblul navigabil Rin – Main – Dunare, Marea Neagra este unita cu Marea Nordului. Canalul Dunăre – Main a fost terminat în anul 1992. Portul Constanta Sud a fost construit odata cu Canalul. Pentru constuctia portului s-a folosit o cantintate importanta de pamant si roca excavate de la Canal (inclusiv o banda transportoare de 17 km). Acum Constanta Sud este unul dintre cele mai importante porturi de la Marea Neagra. Tot in Constanta Sud se afla Comvex S.A., care este cel mai mare operator portuar de marfuri vrac (minereu de fier, carbune, cocs, etc) din Marea Neagră. Canalul Dunărea – Marea Neagră poate fi o sursă primară pentru irigatii în jumătatea sudica a Dobrogei (din acest motiv, ecluza de la Agigea se umple doar cu apă dulce). Prin derivatia de la Cernavoda, apa din Canal asigura alimentarea cu apa a centralei nucleare si racirea celor 2 reactoare. Canalul asigura alimentarea cu apa industriala pentru fabrica de ciment de la Medgidia (una dintre cele mai mari fabrici de ciment din tara) si a localitatilor riverane. Referitor la costuri, fără pretenţia că am dreptate, ştiu că la inaugurarea din anul 1984 se estima că investiţia va fi amortizată în 200 (două sute) de ani. Revenind la povestea iniţială, aceasta se va desfăşura pe directia Vest – Est şi va conţine poze făcute pe la mijlocul lunii octombrie in perioada 2012 – 2014. Completările sunt binevenite. Octobrie 2014 La vreo 2-300 de metri de peronul garii Cernavoda se afla podul Regele Carol I, redenumit de comunisti Anghel Saligny (dupa cel care a condus colectivul de proiectare si executie a podului). 01.jpg ( Size: 144.17k ) Number of downloads: 828 Constructia podului a inceput in noiemebrie 1890 iar inaugurarea a avut loc in septembrie 1895. La vremea inaugurarii, era o minune a tehnicii. Deschiderea centrala de 190 metri era cea mai mare din Europa continentala. Si un amanunt interesant: la inaugurare, ca o garantie de buna executie a lucrarii, Anghel Saligny alaturi de sefii echipelor de constructori, au stat intr-o barca pe Dunare, chiar sub pod. Iar pe pod, trecea cu o viteza de 60 km/h, un convoi de incercare, format din 15 locomotive grele, Convoiul de locomotive a fost urmat de un tren de pasageri, care a traversat podul cu o viteza de 80 km/h. Podul, vazut de aproape. 02.jpg ( Size: 206.97k ) Number of downloads: 862 Pilonul central din Dunare. 03.jpg ( Size: 196.86k ) Number of downloads: 857 Partea inferioara a pilonului (talpa acestuia) alungita catre amonte se numete avantbec. Avantbec-ul are rolul de a proteja pilonul impotriva presiunii apei si/sau a corpurilor tranportate de apa. De asemenea, din cate stiu, are si rol de spargator de gheata. Deasupra pilonului central din Dunare. 04.jpg ( Size: 209.2k ) Number of downloads: 848 Generatii diferite de poduri. 05.jpg ( Size: 143.53k ) Number of downloads: 818 Unul dintre cei doi Dorobanti amplasati la intrarea pe pod. Amplasarea lor pe malul dobrogean nu este intamplatoare, ci face trimitere la Razboiul de Independenta si la secolele de stapanire otomana a Dobrogei. 06.jpg ( Size: 146.45k ) Number of downloads: 179 07.jpg ( Size: 95.39k ) Number of downloads: 150 Probabil oprera sculptorului francez Leon Pilet. 08.jpg ( Size: 157.67k ) Number of downloads: 158 Partea superioara a arcadei dobrogene, unde se observa foarte clar denumirea originala a podului. 09.jpg ( Size: 135.46k ) Number of downloads: 176 Daca am inteles bine, tot in arcada dobrogeana, (in partea superioara pe lateral) locul in care se afla odata stema regala a Romaniei. 10.jpg ( Size: 147.64k ) Number of downloads: 169 Pe podul propriu-zis. 11.jpg ( Size: 198.33k ) Number of downloads: 161 12.jpg ( Size: 210.67k ) Number of downloads: 149 Calea ferata montata pe traverse de lemn. 13.jpg ( Size: 179.49k ) Number of downloads: 175 Pe pod accestul era interzis, asa cu nu am mers mai mult de 30-40 m. Plus ca nu mai stiam cat de rezistente erau traversele pietonale si nici nu aveam chef de baie in Dunare. Grinda cu nituri. 14.jpg ( Size: 96.59k ) Number of downloads: 191 Intersectia Dunare – Canal vazut de pe podul Regele Carol I. 15.jpg ( Size: 112.83k ) Number of downloads: 193 In gara la Cernavoda (denumirea exacta este Cernavoda Pod) am aflat ca prima cale ferata din Dobrogea a fost construita in perioada otomana. 16.jpg ( Size: 89.59k ) Number of downloads: 190 Peronul chiar sub autostrada A2. 17.jpg ( Size: 101.79k ) Number of downloads: 202

Hai noroc la toată lumea.

Deşi poate părea ciudat, în ideea de a prezenta nişte locuri mai puţin cunoscute, câteva vorbe şi mai multe poze despre Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Canalul l-am parcurs, pe bucăţi în perioada 2012 – 2014, pe bicicletă.
Însă în proporţie de 95% din traseul total se poate parcurge cu orice maşină, cu condiţia să existe puţină răbdare, drumul fiind unul de macadam relativ bine întreţinut.

Înainte de a începe povestea, câteva vorbe despre Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Ideea unui canal navigabil între Dunare şi Marea Neagră nu a aparţinut exclusiv comuniştilor, deşi mult timp asta s-a crezut.

În anul 1837 turcii (pe atunci Dobrogea era încă provincie otomană) au tocmit nişte englezi pentru a realiza ceea ce azi probabil numim “studiu de fezabilitate” referitor la construcţia unui canal navigabil între Dunăre şi Marea Neagră.
Concluzia englezilor a fost că posibilităţile tehnice ale vremii nu permiteau construcţia unui astfel de obiectiv.
Sau posibil n-au avut turcii bani, deoarece construcţia Canalului Suez a început în anul 1859 şi s-a terminat zece ani mai târziu.
Mai multe detalii despre istoricul Canalului Dunare – Marea Neagră:
http://www.acn.ro/index.php?id=3

Şi un film documentar, interesant după mintea mea, legat de Canalul Dunăre – Marea Neagră:
http://www.acn.ro/index.php?id=1

Canalul Dunăre – Marea Neagră are o lungime de 64 km între Cernavodă şi Agigea.
Mai există Canalul Porta Albă – Midia Năvodari (numit uneori Canalul Nordic sau Canalul Mic) care are o lungime de 31 km.

Vorbind obiectiv, pe scurt, câteva dintre avantajele existenţei Canalului Dunăre – Marea Neagră:

Scurtarea drumului navelor către Marea Neagră cu aproxiamtiv 400 km

Diminuarea traficului naval prin Delta Dunării, care acum, când aproape toată lumea este ecologistă (măcar la nivel declarativ) constituie un mare avantaj.

Pe Canalul Dunărea – Marea Neagră nivelul apei este constant, ceea ce nu se poate menţine tot timpul pe Dunăre.

Canalul asigura legatura pe apă dulce intre Rotterdam si Constanta.
Concret, prin ansamblul navigabil Rin – Main – Dunare, Marea Neagra este unita cu Marea Nordului.
Canalul Dunăre – Main a fost terminat în anul 1992.

Portul Constanta Sud a fost construit odata cu Canalul.
Pentru constuctia portului s-a folosit o cantintate importanta de pamant si roca excavate de la Canal (inclusiv o banda transportoare de 17 km).
Acum Constanta Sud este unul dintre cele mai importante porturi de la Marea Neagra.
Tot in Constanta Sud se afla Comvex S.A., care este cel mai mare operator portuar de marfuri vrac (minereu de fier, carbune, cocs, etc) din Marea Neagră.

Canalul Dunărea – Marea Neagră poate fi o sursă primară pentru irigatii în jumătatea sudica a Dobrogei (din acest motiv, ecluza de la Agigea se umple doar cu apă dulce).

Prin derivatia de la Cernavoda, apa din Canal asigura alimentarea cu apa a centralei nucleare si racirea celor 2 reactoare.

Canalul asigura alimentarea cu apa industriala pentru fabrica de ciment de la Medgidia (una dintre cele mai mari fabrici de ciment din tara) si a localitatilor riverane.

Referitor la costuri, fără pretenţia că am dreptate, ştiu că la inaugurarea din anul 1984 se estima că investiţia va fi amortizată în 200 (două sute) de ani.


Revenind la povestea iniţială, aceasta se va desfăşura pe directia Vest – Est şi va conţine poze făcute pe la mijlocul lunii octombrie in perioada 2012 – 2014.
Completările sunt binevenite.

Octobrie 2014

La vreo 2-300 de metri de peronul garii Cernavoda se afla podul Regele Carol I, redenumit de comunisti Anghel Saligny (dupa cel care a condus colectivul de proiectare si executie a podului).

01.jpg ( Size: 144.17k ) Number of downloads: 828


Constructia podului a inceput in noiemebrie 1890 iar inaugurarea a avut loc in septembrie 1895.

La vremea inaugurarii, era o minune a tehnicii.
Deschiderea centrala de 190 metri era cea mai mare din Europa continentala.
Si un amanunt interesant: la inaugurare, ca o garantie de buna executie a lucrarii, Anghel Saligny alaturi de sefii echipelor de constructori, au stat intr-o barca pe Dunare, chiar sub pod.
Iar pe pod, trecea cu o viteza de 60 km/h, un convoi de incercare, format din 15 locomotive grele,
Convoiul de locomotive a fost urmat de un tren de pasageri, care a traversat podul cu o viteza de 80 km/h.

Podul, vazut de aproape.

02.jpg ( Size: 206.97k ) Number of downloads: 862


Pilonul central din Dunare.

03.jpg ( Size: 196.86k ) Number of downloads: 857


Partea inferioara a pilonului (talpa acestuia) alungita catre amonte se numete avantbec.
Avantbec-ul are rolul de a proteja pilonul impotriva presiunii apei si/sau a corpurilor tranportate de apa.
De asemenea, din cate stiu, are si rol de spargator de gheata.

Deasupra pilonului central din Dunare.

04.jpg ( Size: 209.2k ) Number of downloads: 848


Generatii diferite de poduri.

05.jpg ( Size: 143.53k ) Number of downloads: 818


Unul dintre cei doi Dorobanti amplasati la intrarea pe pod.
Amplasarea lor pe malul dobrogean nu este intamplatoare, ci face trimitere la Razboiul de Independenta si la secolele de stapanire otomana a Dobrogei.

06.jpg ( Size: 146.45k ) Number of downloads: 179
07.jpg ( Size: 95.39k ) Number of downloads: 150


Probabil oprera sculptorului francez Leon Pilet.

08.jpg ( Size: 157.67k ) Number of downloads: 158


Partea superioara a arcadei dobrogene, unde se observa foarte clar denumirea originala a podului.

09.jpg ( Size: 135.46k ) Number of downloads: 176


Daca am inteles bine, tot in arcada dobrogeana, (in partea superioara pe lateral) locul in care se afla odata stema regala a Romaniei.

10.jpg ( Size: 147.64k ) Number of downloads: 169


Pe podul propriu-zis.

11.jpg ( Size: 198.33k ) Number of downloads: 161
12.jpg ( Size: 210.67k ) Number of downloads: 149


Calea ferata montata pe traverse de lemn.

13.jpg ( Size: 179.49k ) Number of downloads: 175


Pe pod accestul era interzis, asa cu nu am mers mai mult de 30-40 m.
Plus ca nu mai stiam cat de rezistente erau traversele pietonale si nici nu aveam chef de baie in Dunare.

Grinda cu nituri.

14.jpg ( Size: 96.59k ) Number of downloads: 191


Intersectia Dunare – Canal vazut de pe podul Regele Carol I.

15.jpg ( Size: 112.83k ) Number of downloads: 193


In gara la Cernavoda (denumirea exacta este Cernavoda Pod) am aflat ca prima cale ferata din Dobrogea a fost construita in perioada otomana.

16.jpg ( Size: 89.59k ) Number of downloads: 190


Peronul chiar sub autostrada A2.

17.jpg ( Size: 101.79k ) Number of downloads: 202

ai voie cu caiacul?

astept continuarea!

Interesanta relatarea.

Poate ar fi interesant de stiut si modul in care a fost construit canalul. In stilul 'hei-rup" tipic sistemului comunist. Au dus acolo la munca fortata inclusiv copii, elevi de liceu. Elevii de la licee industriale, in clasa a XI-a terminau anul scolar cu o luna mai repede iar clasa a XII-a o incepeau cu o luna mai tarziu. Si erau dusi cu japca la canal 3 luni la munca grea si erau cazati in niste conditii vai de mama lor.

Si militarii in termen au participat la canal din greu. In medie murea cam un militar pe saptamana in accidente de munca. Soldatii erau bagati la muncile cele mai grele.

Frumoasa prezentare a podului!
Parca ieri mergeam cu trenul pe el in drum spre mare! Si nu sunt decat vreo trei decenii si jumatate...

@b76bgaarh
Nu stiu, dar mi-ar place sa incerc pe bucata Murfatlar - Agigea care este cea mai spectaculoasa a Canalului (detalii mai tarziu in poveste).
O sa dau un mail catre Adminisratia Canalelor Navigabile, insa posibil sa creada ca fac misto de ei.


@ipiq & Markos
Multumesc.


@radian
Multumesc.
Conditiile de trai pe santier nu cred ca au fost perfecte nicaieri (Transfagarasan, Portile de Fier, Vidraru, Lotru, etc).
Despre oamenii care au murit acolo in timpu constructiei nu stiu nimic (despre detinutii politici vom vorbi mai pe larg cand va ajunge poveste la Poarta Alba).

Cat despre "hei-rup" nu a fost doar atat.
Constructorii au trebuit sa isi bata capu' si sa rezolve probleme de genul protejarea taluzurilor, canalizarea torentilor, asigurarea debitelor, construirea celor doua ecluze si gasirea solutiei ca apa sarata a marii sa nu patrunda in Canal.

In plus, din primul link de la topicu nr. 1:
“Constructia Canalului (perioada 1975 – 1984) a fost rezultatul muncii colective a 30 de institute de cercetare si proiectare.
Acest plan imens inglobeaza peste 33.500 de proiecte de estimare si constructie detaliate, semante de peste 1.000 de specialisti.
Pe langa cele 300 milioane de metri cubi se sol si roca excavati, s-au folosit 4 milione de metri cubi de beton si beton armat si 24.345 tone de echipament si lucrari metalice.”

Acum cifrele sunt seci, insa ce se vede azi in spatele lor merita admirat.
La fel ca si in cazul Transfagarasan-ului sau a constructiilor hidro despre care am vorbit mai sus.

Personal, nu cred ca are vreo relevanta faptul ca l-au construit comunistii, capitalistii sau extraterestrii.


@tunderbird
Multumesc.
Sti cumva in ce an s-a oprit traficul feroviar pe podul Anghel Saligny?
Din cate stiu, trenurile au mers pe acolo pana prin 1996-1997.

This post has been edited by gibonu: 4 Feb 2015, 09:56

Este o realizare impresionanta, proiectarea si solutiile tehnice adoptate sunt cu siguranta remarcabile.

Am incercat doar sa trec in revista si aspecte mai putin cunoscute. Colegii mei de generatie care urmau licee industriale si-au rupt oasele pe acolo 3 luni. In aceea vara am mers pe litoral cu inca 2 amici (terminaseram clasa a XI-a) si l-am vizitat pe unul din prietenii nostri care era pe santier. Era vai de mam lui.

Mai tarziu, in armata, comandantul de pluton, un locotenent, care avea in spate ani buni de canal, ne povestea ca nu exista saptamana sa nu moara cel putin un militar in termen in accidentele de munca de la canal.

....
Acum cifrele sunt seci, insa ce se vede azi in spatele lor merita admirat.
La fel ca si in cazul Transfagarasan-ului sau a constructiilor hidro despre care am vorbit mai sus.

Personal, nu cred ca are vreo relevanta faptul ca l-au construit comunistii, capitalistii sau extraterestrii.
@tunderbird
Multumesc.
Sti cumva in ce an s-a oprit traficul feroviar pe podul Anghel Saligny?
Din cate stiu, trenurile au mers pe acolo pana prin 1996-1997.

Cand eram copil, din cauza bronsitei si rahitismului, mergeam anual la mare... la Navodari in tabara. Imi amintesc ca urmaream din tren imensul furnicar de basculante si utilaje angajate in lucrarile din santierul canalului... erau si tronsoane deja umplute cu apa, si-acum vad in fata ochilor contrastul dintre albastrul intens al apei si griul - bej al taluzurilor nou construite... ma rog, poate si indoctrinarea comunista pioniereasca isi spunea cuvantul...

In ceea ce priveste podul de la Cernavoda, eu am vazut si imediat dupa anii 2000 cate un marfar inaintand cu viteza de melc pe pod... asta se intampla in timpul deplasarilor cu masina catre Constanta, in interes de serviciu... imi aduc bine aminte... si tot in acea perioada am vazut cum structura metalica a ambelor poduri era curatata atent si vopsita ... luna trecuta cand am trecut pe acolo, am vazut in multe locuri voseaua coscovita , din pacate... sper ca nu au de gand sa-l lase in paragina!

Cand eram copil, eram fascinat de maretia celor doua statui, acum de fiecare data cand trec pe acolo studiez punctele de sprijin articulat dintre scheletul metalic al podului si piloni... par atat de mici si de fragile in comparatie cu imensitatea podului! Exact ca incheieturile delicate ale picioarelor unui frumos cal pur sange!

This post has been edited by tunderbird: 4 Feb 2015, 11:12

Am incercat doar sa trec in revista si aspecte mai putin cunoscute. Colegii mei de generatie care urmau licee industriale si-au rupt oasele pe acolo 3 luni. In aceea vara am mers pe litoral cu inca 2 amici (terminaseram clasa a XI-a) si l-am vizitat pe unul din prietenii nostri care era pe santier. Era vai de mam lui.

Elevii si studentii care munceau (oficial voluntar) al constructia Canalului nu erau cumva brigadierii?

Cam asa arata un Carner de brigadier (poza gasita pe Internet).

01.jpg ( Size: 83.48k ) Number of downloads: 198


Cat despre militarii in termen, nu stiam ca au murit la constructia Canalului, insa stiu de la cei mai batrani ca aveau o viata foarte grea.
Daca nu munceau pe diverse santiere erau dusi la muncile agricole, de exemplu cules porumb de sub zapada.

Bine ca au trecut acele vremuri.

Imi amintesc ca urmaream din tren imensul furnicar de basculante si utilaje angajate in lucrarile din santierul canalului...

In completare la ceea ce ai spus mai sus, merita vizionat filmul "Salutari de la Agigea" din anul 1984 (exista pe YouTube si probabil pe alte site-uri similare).

02.jpg ( Size: 52.66k ) Number of downloads: 148


Si cateva vorbe (inclusiv sursa fotografiei de mai sus): http://www.cinemagia...a-agigea-19368/

Trecand peste propaganda comunista specifica acelor vremuri, filmul este interesant pentru ca prezinta faza de constructie a Canalului.
Inclusiv survolarea din elicopter a unei bune parti din santier, ocazie cu care se poate obseva foarte bine cum s-a construit Canalul, adica exact furnicarul despre care vorbeai mai sus.

Pentru cei mai tineri, Nae Caranfil are un rol principal in acest film iar Dan Puric unul secundar.
Mai apar si alti actori, precum Serban Ionescu.

Frumoasa comparatia intre podul lui Saligny si calul pur sange.

This post has been edited by gibonu: 4 Feb 2015, 11:47

In perioada 1949-1955 a fost Canalul mortii - un imens lagar de exterminare. Lucrarile au fost reluate parca în 1976.

Gibonu: nu doar militarii in termen care isi facea stagiul militar in detasamente de munca aveau viata grea. Eu am facut-o la TR (termen redus) si am avut parte de campanie agricola. De la cules morcovi pe ger am facut rani la degete ale caror urme le mai aveam si dupa vreo 2 ani de facultate.

De carnet de brigadier nu stiu, dar chiar am sa-l sun pe amicul pe care l-am vizitat atunci si daca a primit si il mai are il rog sa mi-l imprumute sa-l pozez.

Interesante toate detaliile pe care le prezinti legate de Canal.

Gibonu: nu doar militarii in termen care isi facea stagiul militar in detasamente de munca aveau viata grea. Eu am facut-o la TR (termen redus) si am avut parte de campanie agricola. De la cules morcovi pe ger am facut rani la degete ale caror urme le mai aveam si dupa vreo 2 ani de facultate.

Tot la TR... incorporat cu o luna mai devreme fata de termenul de 1 oct... in ziar scria ca viitorii studenti au cerut voluntar incorporarea mai devreme pentru a-si aduce aportul la cresterea productiei agricole a tarii.
Muncit o luna in Balta Brailei la cules de porumb... alaturi de parcela noastra lucrau cot la cot cu noi puscariasi... nu conta ca este ploaie sau vreme frumoasa, norma era aceeasi ... si era una extrem de greu de realizat... daca nu reuseai sa o faci, erai de planton la miezul noptii, sau te tinea un APVist de vorba toata noaptea ca sa te faca sa intelegi ca munca ta nu-ti acopera cheltuielile cu cazarea si masa ... pufoaica era in continu imbibata cu apa si rece ca gheata... si acum mai simt sloiul de gheata din spinare... singura modalitate de a te incalzi era miscarea continua... in dormitor era o soba crapata, mai mult afuma decat sa incalzeasca.... de crapaturile mainilor nu mai vorbim, m-am nascut si am copilarit la tara, nu sunt prea strain de munca campului... cand am vazut prima data filmul "Cel mai iubit dintre pamanteni", de viata militara din Balta Brailei mi-am amintit... singurele diferenta era ca nu mancam bataie, nu dormeam pe scanduri ca in lagarele de concentrare si aveam mancare cat de cat acceptabila... doar munca epuizanta, privare de somn pe post de pedeapsa, injuraturi, zbierete apv-iste, frig, lipsa de igiena crunta... in rest ce sa mai zic?...la intoarcerea in unitate, sapam porumbul cu lopata mica de infanterie... reamintesc, 9+1 luni armata la TR... toate ocupate cu munca agricola si cu instructie de infanterie...

@Markos
Dupa cum spuneam mai sus, ajungem si la detinutii politici care au lucrat la Canal.
Reluarea lucrarilor, din cate stiu ca un santier normal, cu muncitori platiti si nu cu detinuti a avut loc in anul 1975.


@radian
Mai urmeaza si alte detalii, zic eu interesante.


@tunderbird
Acum aceste povesti din armata sunt interesante, mai ales pentru unul ca mine care a avut noroc sa nu mai prinda armata obligatorie.
Insa pentru voi care le-ati trait, banuiesc ca e altfel.

Cam in aceiasi idee, va recomand cartea "Racani, Pifani si Veterani", in care sunt consemnate diverse amintiri din armata comunista.
http://www.humanitas.ro/humanitas/racani-pifani-si-veterani



Octobrie 2012

Bine ati venit in Cernavoda.

01.jpg ( Size: 99.89k ) Number of downloads: 149


Podul Sfanta Maria (peste Canal) din Cernavoda.

01a.jpg ( Size: 114.35k ) Number of downloads: 197


Prinderea intre partea superioara a podului si cea inferioara.

02.jpg ( Size: 103.7k ) Number of downloads: 165


Am inteles ca locuitorii din Cernavoda au facut mult timp presiuni asupra autoritatilor locale pentru a construi acest pod, pentru a avea o alterantiva de evacuarea a orasului la sud de Canal in cazul vreunei explozii la centrala nucleara.
Din cate am inteles, podul rutier si feroviar de la ecluza Cernavoda nu era o optiune datorita faptului ca este situat relativ aproape de centrala nucleara.

Intersectia Dunare – Canal, vazuta de pe Podul Sfanta Maria.

03.jpg ( Size: 36k ) Number of downloads: 147


Ecluza Cernavoda vazuta de pe podul Sfanta Maria.

04.jpg ( Size: 69.35k ) Number of downloads: 144


Octombrie 2014
Kilometrul 63 al Canalului (măsurat de la Agigea) chiar sub podul Sfânta Maria din Cernavodă.

05.jpg ( Size: 261.91k ) Number of downloads: 141


Placă funerară în cimitirul musulman din Cernavodă (lângă gară).

06.jpg ( Size: 263.82k ) Number of downloads: 142


Plan înclinat în Cernavodă, pe malul nordic al Canalului, ideal pentru a lansa o ambracaţiune la apă.

07.jpg ( Size: 238.03k ) Number of downloads: 150


În apropiere de intrarea pe autostrada A2.
Până nu cu mult timp în urmă aici se termina coşmarul soferilor care veneau de la Constanţă duminică seara, în zilele de vară.

08.jpg ( Size: 135.69k ) Number of downloads: 153


Centrala atomo-electrică de la Cernavodă şi câteva centrale eoliene pe fundal.
Dacă nu mă înşel, reactoarele care funcţionează sunt cele două din dreapta.

09.jpg ( Size: 122.57k ) Number of downloads: 148


Frontul de aşteptare dinspre Dunăre, cu podul Sfanta Maria pe fundal.

10.jpg ( Size: 118.15k ) Number of downloads: 146


Podul rutier (DN 22C) si feroviar de la ecluza Cernavoda.

11.jpg ( Size: 159.73k ) Number of downloads: 130
12.jpg ( Size: 182.36k ) Number of downloads: 99
13.jpg ( Size: 135.88k ) Number of downloads: 82


Podul vazut de sus, din capatul dinspre Cernvaoda (Octombrie 2012).
Se vede cat de cat in poza suprapunerea dintre calea ferata si sosea.

16.jpg ( Size: 119.84k ) Number of downloads: 92


Nacelele pentru întreţinerea podului.
Varianta orizontală.

14.jpg ( Size: 156.08k ) Number of downloads: 137


Varianta verticală.

15.jpg ( Size: 161.87k ) Number of downloads: 136


This post has been edited by gibonu: 5 Feb 2015, 09:57

Zi-i in continuare, ca-i zici bine!

frumos povestit,

Daca nu era Ceausescu, nu aveam nimic, nici canalul, nici Transfagarasan, nici portile de fier, era ca in Congo.

Cum putem afla sigur asta?

...uitandu-ne la ultimii 25 ani?

@tunderbird
Multumesc.

Pana sa zic eu in continuare, o intrebare: APV = Armata pe viata?
Adica cei care nu erau militari in termen ci militari de cariere (cum am spune azi)?


@radian & pishky
Multumesc.


@argon & madhorsefuzzy & Kojak
Fara sa va suparati pe mine, scopul acestui topic este acela de a prezenta ceea ce am gasit pe Canalul Dunare - Marea Neagra in perioada 2012 - 2014.

De asemenea, scopul acestui topic nu este acela de a ridica in slavi comunismul si nici de a infiera cu manie proletara capitalismul.

Astfel, avand in vedere cele de mai sus, am rugamintea de a nu polua acest topci cu o dezbatere comunism vs capitalism.
Pentru astfel de dezbateri cred ca este destul loc la Cafenea.

Multumesc pentru intelegere.

This post has been edited by gibonu: 5 Feb 2015, 10:11

APV = Armata pe viata?
Adica cei care nu erau militari in termen ci militari de cariere (cum am spune azi)?

Da.

Podul Sfanta Maria (peste Canal) din Cernavoda.

01a.jpg ( Size: 114.35k ) Number of downloads: 197


Prinderea intre partea superioara a podului si cea inferioara.

02.jpg ( Size: 103.7k ) Number of downloads: 165


Am inteles ca locuitorii din Cernavoda au facut mult timp presiuni asupra autoritatilor locale pentru a construi acest pod, pentru a avea o alterantiva de evacuarea a orasului la sud de Canal in cazul vreunei explozii la centrala nucleara.
Din cate am inteles, podul rutier si feroviar de la ecluza Cernavoda nu era o optiune datorita faptului ca este situat relativ aproape de centrala nucleara.

Si podul asta are o istorie interesanta.
Citez niste detalii din 2 surse care sunt mai sigure decat ce am tinut eu minte de la tatal meu care a lucrat la CCCF in perioada respectiva.

"15 august 2002 S-a inaugurat Podul Sfanta Maria, care leagă orașul de gara feroviară Cernavoda pod, Autostrada A3, DN22. Inaugurarea a avut loc în prezența lui Adrian Năstase, prim ministru la acea vreme și a lui Gheorghe Hânsă, primar al orașului Cernavoda. Lucrările au început în august 1995, pe două şantiere: unul pentru infrastructură şi unul pentru tabiere. Acesta a fost construit în Romania şi cântăreşte 1.500 de tone. Cele mai multe lucrări s-au făcut mecanizat, astfel încât doar 100 de oameni au lucrat efectiv la construcţie. Podul are o lungime de 550 de metri şi este construit cu grindă continuă Nielsen. În lume mai există două poduri realizate cu o astfel de grindă - unul în Norvegia şi unul în Statele Unite. Grundurile folosite au fost importate din Marea Britanie, căci e nevoie de o protecţie puternică, orice punct de rugină putând duce la fisuri irecuperabile. Lucrarea, care a costat 20 de miliarde de lei, este unică în Europa ca metodă de construcţie."

"Pod rutier peste Canalul Dunare - Marea Neagra la Cernavoda
Proiectant: Eurometudes SA
Constructor: Societatea de Constructii CCCF Bucuresti SA
Conceptia si proiectarea acestei lucrari au adus cateva elemente de noutate, realizate in premiera in Romania, printre care:
- schema statica Arc Nielsen multiplu, realizat pentru prima oara in tara noastra;
- record de deschidere pentru poduri de sosea, L=171,00m;
- structura metalica asamblata integral prin sudura;
- aducerea tablierului in amplasament printr-o operatie de rotire;
- transportul prin plutire pe o traiectorie circulara a tablierului;
- un nou procedeu de aducere la cota finala si realizare prin subzidire a pilelor.
Atat caracterul deosebit al acestui proiect cat si realizarea sa au fost sesizate si de specialisti din tari cu traditie in domeniul podurilor, care intr-un numar Freyssinet Magazin dedicat special acestei lucrari faceau urmatoarea remarca:
"Cu arcul sau rosu, hobanele albe si finetea sa structurala, podul “Sf. Maria” de la Cernavoda se impune ca un proiect de arta moderna, inscriindu-se in traditia marilor lucrari romanesti din otel de la sfarsitul secolului XIX."
Prin realizarea investitiei s-a restabilit legatura intre orasul Cernavoda si utilitatile sociale situate pe malul drept al canalului."

@Markos
Multumesc.


@andreig1982
Multumesc pentru completare.
Habar n-aveam ca podul Sfanta Maria este unicat in Europa.


Octombrie 2012
Ecluza de la Cenavoda, vazuta de sus.
Imi doream de mult timp sa vad ecluza de sus, deoarece din goana masinii nu apucam sa vad mare lucru.
Goana masinii pe aici era pana sa existe bucata din A2 Cernavoda – A4.

01.jpg ( Size: 149.68k ) Number of downloads: 133


Poarta (daca asa se numeste) dinspre Dunare a ecluzei.

02.jpg ( Size: 130.61k ) Number of downloads: 146


Podul rabatabil la iesirea spre Canal a ecluzei.

03.jpg ( Size: 89.7k ) Number of downloads: 124


Vasul de pasageri “River Odyssey” asteapta sa se umple ecluza si sa isi continue drumul pe Canal.

04.jpg ( Size: 153.34k ) Number of downloads: 138


Daca stie cineva sa explice de ce vasul sta lipit de peretele ecluzei, raman dator.
Cumva pentru a preintampina efectul “valuri in cada”? Adica vaporul devine mai greu manevrabil datorita valurilor (pe care le produce la inaintare) si care valuri ricoseaza din peretele ecluzei.

Portile (dinspre Canal) ale ecluzei incep sa se deschida.

05.jpg ( Size: 127.48k ) Number of downloads: 137


Curand s-au deschis total.

06.jpg ( Size: 124.82k ) Number of downloads: 121


Iar “River Odyssey” isi continua voiajul, probabil catre Constanta Sud.

07.jpg ( Size: 125.39k ) Number of downloads: 112


Bucata de Canal dintre ecluza Cernavoda si Dunare.
Se observa, in plan apropiat derivatia care merge la centrala atomo-electrica de la Cernavoda, iar in plan indepartat podul Sfanta Maria.

08.jpg ( Size: 73.6k ) Number of downloads: 125


Octombrie 2014
Ecluza de la Cernavaoda vazuta de jos (atat cat se poate vedea), pe malul sudic, venind dinspre Medgidia.

09.jpg ( Size: 156.5k ) Number of downloads: 113


Drumul care merge pe lângă ecluză şi pe care accesul este liber.

10.jpg ( Size: 164.85k ) Number of downloads: 123


Turnul de control al ecluzei.

11.jpg ( Size: 221.02k ) Number of downloads: 126


Ecluza văzută dinspre Dunăre.

12.jpg ( Size: 164.01k ) Number of downloads: 115


Octombrie 2012
Statia de pompare care asigura alimentarea cu apa si mai ales racirea reactoarelor de la centrala atomo-electrica de la Cernavoda.
Sau, altfel spus celelalt capat al derivatiei care se vede cateva poze mai sus.

13.jpg ( Size: 61.56k ) Number of downloads: 116


Am inteles ca apa ajunge in Canal (dupa ce a racit reactoarele) are aproximativ 27-30 de grade. Insa in zilele mai reci, in contact cu apa din Canal produce mult abur si de aici temerea ca apa iese foarte calda de la reactoare.

Pe malul nordic al Canalului, pe bucata Cernavoda – Medgidia, drumul este bun (sau asa era in 2012), insa cam monotona, datorita combinatiei Canal – macadam – cale ferata.
Cateva poze (sens de mers Medgidia – Cernavoda).

14.jpg ( Size: 146.77k ) Number of downloads: 120
15.jpg ( Size: 64.87k ) Number of downloads: 105


Podurile au fost odata asfaltate.

16.jpg ( Size: 132.83k ) Number of downloads: 109


Octombrie 2014
Pe malul sudic al Canalului, pe bucata Cernavoda – Medgidia, este la fel de monotona ca cea de pe malul nordic, doar ca aici nu mai exista cale ferata pe langa drum.
Cateva poze (sens de mers Medgidia – Cernavoda).

17.jpg ( Size: 148.1k ) Number of downloads: 119
18.jpg ( Size: 145.81k ) Number of downloads: 107
19.jpg ( Size: 198.69k ) Number of downloads: 99


This post has been edited by gibonu: 5 Feb 2015, 18:16

ai facut drumu cu moto sau bici?

Impresionant. Si spiritul de observatie este
Totusi, explicatiile si reperele sunt prea detaliate si pot deveni o invitatie pentru vreun alkhaidan frustrat ca romanii sunt mai (self)teroristi ca ei (foarte bine punctat asfaltul... lipsa).
No hard feelings, pasiunea ta pentru calatorii e jos palaria. Doar ca pe lumea asta mai sunt si unii care abia asteapta asemenea informatii cazute din cer ca sa cada ei din cer...

PS. Am urat, urasc si voi uri apevistii pana la sfarsitul zilelor mele, cu voia divinitatii foarte multe De asta n-as vrea sa le dam lor de lucru...

Pe malul nordic al Canalului, pe bucata Cernavoda – Medgidia, drumul este bun (sau asa era in 2012), insa cam monotona, datorita combinatiei Canal – macadam – cale ferata.
Cateva poze (sens de mers Medgidia – Cernavoda).

Asta-i zona pe care o vedeam din tren... ganditi-va ca pe drumul acela erau coloane miscatoare, interminabile formate din basculante... dar cerul era senin si soarele ardea, praful si gazele de esapament nu reuseau sa-i estompeze din lumina care se reflecta in apa din zonele deja inundate ale canalului... mi-a ramas intiparita pe retina o imagine foarte viu colorata... probabil si nuanta solului dobrogean este de vina... si acum cand merg cu masina pe tronsonul dobrogean al autostrazii, ma izbeste acea culoare puternica!


5 Feb 2015, 18:56:

Totusi, explicatiile si reperele sunt prea detaliate si pot deveni o invitatie pentru vreun alkhaidan frustrat ca romanii sunt mai (self)teroristi ca ei (foarte bine punctat asfaltul... lipsa).
No hard feelings, pasiunea ta pentru calatorii e jos palaria. Doar ca pe lumea asta mai sunt si unii care abia asteapta asemenea informatii cazute din cer ca sa cada ei din cer...

PS. Am urat, urasc si voi uri apevistii pana la sfarsitul zilelor mele, cu voia divinitatii foarte multe De asta n-as vrea sa le dam lor de lucru...

Alkhaidanii sunt doar paravanele si tapii ispasitori ai serviciilor secrete. Iar acestea isi aduna informatiile din alte surse, nu din prezentarile turistice de pe forumuri.


This post has been edited by tunderbird: 5 Feb 2015, 18:56

Cernavodă via Gugăl Maps.

Attached thumbnail(s)
Cernavoda.jpg ( Size: 1.56mb ) Number of downloads: 171

Continuarea?

Gibonu, ai pierdut ceva timp pe coclaurile alea pana sa aduni toate detaliile.

Kilometrul 63 al Canalului (măsurat de la Agigea)

Eu stiam ca daca panoul e indreptat spre luciul apei, inseamna ca e mila marina.

This post has been edited by UXE: 6 Feb 2015, 08:30