Apropos de intendenti, am postat la topicul cu "ati facut ...armata"... Sa relatez cate ceva despre Irakiana, model 1989, cu cabina dubla, de TIR, cu care m-am pricopsit dupa ce a dat Dumnezeu ca prima autobasculanta - pomenita mai sus, o "scafa" de 16 tone care a vazut asfalt cu ... mine, daca e sa ne luam dupa carnetul de bord -... Motorizarea clasica, MAN D2156, adica 10 litri de motor aspirat impartiti pe 6 cilindri, 215 cai putere, pompa de injectie liniara Raba, cutie de viteze inversata (de autobuz, cum ii ziceam noi, adica avea treptele in oglinda fata de cutia clasica; bre, nu stiu nici acum daca era sau nu cv de autobuz, dar pot sa spun ca FUGEA, neica, de rupea pamantul: cu 3 cupe de liffer in bena - adica incarcata la capacitate -, Irakiana mea zburda la 80-90 kmh, si inca mai avea resurse de putere...). Bena tip "Irak" - adica de 18 tone-, cu oblon cu sistem de blocare, cu cilindrul de basculare in fata benei, cu un palpator care declansa frana de mana cand bena era ridicata... Lot de bord compus din set de despotmolire (2 scarite de 4 metri, lopata "inima lui Stalin", lanturi pentru roti, cablu de remorcare...)... Alte cateva "gadget"-uri pe care Automecanica Brasov le punea pe "basculele" pentru export, din fata in spate: 4 faruri rotunde, in baterie de cate 2, semnalizator "tripla" care integra si lampa de pozitie, radiocass "Raliu" stereo, cu ambele norme de FM, cu doua boxe insurubate in polita de sub plafon, parasolare de vinilin reglabile (pe tambur) pe tot parbrizul, stergatoare cu trei trepte de viteza, 2 cusete suprapuse cu perdele de piele sintetica, Webasto, lacat electromagnetic pentru usa din dreapta, sistem hidraulic de rabatare a cabinei, 2 rezervoare de 550 litri cu electrovalva de comutare, 4 butelii de aer, sistem gen cabestan pentru roata de rezerva actionat hidraulic, sistem de blocare longitudinala si transversala a diferentialelor celor doua punti motrice, proiector (in fapt, un far rotund si clasic de tractor) pentru mersul inapoi - pe care l-am adaptat de asa maniera sa poata fi aprins nu numai la marsarier -, cupla de remorcare "gura de lup" cu priza de iluminat-semnalizare si cuplaj de aer comprimat... Blocajul longitudinal si transversal al diferentialelor celor doua punti motoare m-a scos de nenumarate ori din necaz! Cu sau fara incarcatura! Lampa "lucrata" de mers inapoi, ibidem... Iar cele doua rezervoare, total atipice pentnru capacitatea de adaptare a responsabililor cu motorina, au fost salutare pentru autonomia masinii, in conditiile unei bene pline cu balast ud si ale unui tronson acoperit cu un noroi fin si onctuos, adanc (sau inalt) pana la o palma peste carambul unui bocanc militar! Iar Webasto-ul, ne-a incalzit oasele in noptile reci, in timp ce radiocass-ul ne-a incalzit sufletele, ambele "incalzitoare" agrementate cu cate o cana cu vin, o "tarancuta" de coniac sau ceva palinca adusa de-acasa de camarazii de "arma" (si manivela e o arma, nu..?..) si cate-o povestire-amintire-fictiune depanata la botul masinilor, pe-ndelete ca doar noptile pe canal erau al naibii de lungi. Mai ales cand nu se lucra! SAAB...Hmm...Svenska Aeroplan Aktie Bolaget ... La ce Saab te referi, nenea Marian...?... La 93, 95, la vechea si redutabila clasa 9xx sau la aeroplanele J35 Draken sau J37 Viggen? Ca la un JAS 39 Grippen, nici io nu ma gandesc... Desi, ce sa caute aeroplanele intr-un topic legat de camioane vechi...?... Hopa! M-am prins! Stii! Saab Automobile a fost preluat candva de GM, iar divizia de camioane apartine de Scania!... Despre camioanele Saab - Scania, numai de bine!... Daca fac camioanele cum fac aeroplanele (prietenii stiu de ce!) sau autoturismele (m-am dat candva cu un Saab 900, modelul cu capota portbagajului in diedru si stergatoare la faruri - lansat pe undeva prin '85-86' -, si am ramas uluit de calitatea realizarii unui turism care nu-si arata nici varsta si nici faptul ca poseda peste 200 kkm la bord...), atunci,, vorba unui post de teve de pe la noi, JOS PALARIA!...

Multam fain,Adila!
Cu irachiana mi-e clar!Lamurit pe deplin!
Despre Saab(autoturisme) doream sa te intreb daca ai condus asa ceva intrucat eu imi amintesc ca am facut o tura prin Timisoara cu unul din gama 900(benzinar turbo) dar nu mai stiu ce model exact.M-a dat pe spate de mai un pic si faceam podu' ca Apolodor!
Nu m-a impresionat neaparat prin calitatile dinamice(nu prea am apucat sa le remarc din cauza de oras aglomerat si plin de hartoape) cat prin anumite elemente ce pareau a proveni direct din domeniu aviatiei(panoul de bord,levierul franei de stationare,cheia de contact intre scaunele fata,buton de start/stop pe bord,etc), printr-un sistem ingenios ce faceau ca oglinzile retrovizoare sa se incline cateva grade in jos in momentul cuplarii treptei de mers inapoi,sistem de franare pe patru discuri +abs si multe altele.Ar mai fi de mentionat scaunele nemaipomenit de confortobile si "soliditatea" ce o sugera intraga masina.Si toate acestea la o masina fabricata in jurul anilor 85-86.
Mai aveam in minte sa te si sacai oleaca referitor la frana de mana si butonul de pornire de pe Kurulina si similitudinile dintre acestea si corespondentele lor de pe batranul Saab de care-ti zisei mai sus!Asta ca sa nu crezi ca astia de la reno au pus coada la pruna si au facut gaura in macaroana!
Acuma sa-ti zic si de unde mi-au fluturat toate astea prin scafarlie.Mi-am facut o "furtuna prin creieri" sa-mi amintesc cu ce hodoroage de camioane am mai avut de aface si mi-am amintit de doua Magirus Deutz care in momentul cand imi intrau in "parohie" ma duceau cu gandul direct la iroplanele atat de dragi dumitale.Voi reveni asupra "carapacelor" alea.
Despre avioane ce pacatele mele sa te intreb?Pe langa faptul ca-s ciubota in materie mai mi-e si frica de inaltime!
Ultima si gata!Baccara!
Incepusesi la un moment dat sa povestesti cate ceva din perioada cand iti topeai grasimea excesiva de pe ciolane( ) prin nordul Africii si ai adus vorba si despre un 25 Baccara.Am tot asteptat continuarea povestii dar o vreme ai "disparut" de pe forum (call of duty,i think ) si nu am apucat sa te mai trag de maneca.Profit de ocazie si te-as ruga sa-mi (sau mai bine zis sa ne) dai mai multe amanunte referitoare la bijuteria respectiva.Sa nu ma expediezi la f-un motor de cautare!Urasc indemnurile gen "cauta pe net" sau "gugal-it".Aia stiu sa fac si singur daca am chef.Pe mine m-ar interesa amanuntele respective "cernute" prin memoria dumitale afectiva mai mult decat niste date tehnice seci sau niste poze "decupate" de pe te miri ce saituri.
Iti multumesc inca o data pentru solicitudine si-ti doresc o Duminica faina!
Ciao!M

This post has been edited by marian-j: 6 Dec 2009, 03:37

coane Marian, am cautat imagini cu saab 900 turbo de mi s-au lungit urechile, si n-am vazut macar una care sa aibe frana de mana cum zici matale.
eu stiam ca nu a pus renault coada la pruna, da o fo' tot frantuji, aia de au executat pruna - in 1987

acuma poate n-o fi nici asa cum stiam eu, da' n-am gasit gasit altfel

Oare imi joaca neuronul feste,coane Coro?
Prima data cand am vazut un Megane cu maneta aia ce pare derivata din aviatie si cu pornire de la bumb gandul m-a dus direct la Saab-ul ala.Sa fi facut eu vre-o asociere tampita de idei si sa fi retinut gresit?Din pacate nu am cum sa confirm dar nici sa infirm spusele dumitale.Mie asa mi-a ramas in cap dar este e posibil sa si bat campii!Imi cer scuze ca te-am pus la munca!

Modelul SAAB900 prima serie (model clasic) a avut frana de parcare "normala" si nu avea buton de pornire, in schimb avea contactul intre scaunele din fata, asa cum ai zis si tu...Cunosc bine modelul, pe care l-am si condus de cateva ori...Cand ajung la calculator,revin cu detalii....acu' sunt pe telefon si mi-e greu

Mdeah..
Cand doi insi iti spun ca esti beat inseamna ca e cazul sa te cari la culcare.
Se pare ca scleroza se instaleaza mai repede decat mi-am inchipuit.
Colega TAW,cu frana aia sunt in ceata rau dar siiigur Saab-ul ala pornea si se oprea de la un buton aflat in partea de jos a consolei de bord.Acuma ca asa il facuse "muma-sa" aia suedeza sau a fost modificat ulterior nu as putea sa-ti spun.Imi cer scuze inca o data si sper sa nu va suparati pe mine ca uit de la mana pan' la gura.

nu se supara nimeni

uite si vinovatul

1987.jpg ( Size: 22.09k ) Number of downloads: 2111


This post has been edited by Coro: 6 Dec 2009, 19:44

Interesant!
Solidar cu colegul Vio, va felicit pentru initierea acestui topic si pentru pasiune.

900-le cu care m-am dat avea porneala la boton, contactul intre scaune, frana de mana ca la dacia berlina, insa, poseda sistem de rabatare a oglinzilor. iar stergatoarele de faruri s-au dovedit extrem de utile in indepartarea de pe dispersoare a noroiului...
abs-ul era atat de vioi incat "scuipa" ciubota de pe pedala, dar demarajul ... e indescriptibil: ca sofer, chiar, simteam ca ma baga in scaun, indiferent de treapta de viteza.
la saab n-am sesizat figura cu "coborarea" oglinzilor retrovizoare la cuplarea marsarierului, insa am vazut-o la un mercedes vito: excelenta optiune!...

cat despre 25-ul baccara...huh..."a real dream car!"...am facut cunostinta in eghipet, prin '92 daca nu ma lasa memoria.
mare, eleganta, gri-metalizat, cutie de viteva automata (p-r-n-d-1-2-3), motorizare v6, injectie directa (pompa liniara, electrica), cu o mare inscriptie "williams" pe capacele axelor cu came...
piele perforata, geamuri, trapa de pavilion si jaluzele electrice, un sistem de climatizare adaptat saharei (agentul de racire era azotul lichid), scaun reglabil electric la sofer, oglinzi heliomate (nu stiu daca electrocrom, dar se "inchideau" la lumina)...
singurul punct slab al masinii parea a fi dupa toate afirmatiile, consumul...similar cu al chevrolet-ului caprice classic...mare, chiar si in conditiile egiptului lui mubarak, unde, in vremea aia, "zeama" cu cifra octanica era la juma' de pret fata de cea cu cifra cetanica...

revin...

LE: am revenit. baccara-ul l-am vazut la treaba intr-un maraton tras de la alexandria la abu simbel, cale de 800 si ceva de kilometri, prin desert.
super cruiser, nu alta! la 130 kmh plutea, pur si simplu. iar fara muzichie, am fi adormit toti din cauza singurului zgomot care se auzea: vantul de mers...


This post has been edited by Adila16: 6 Dec 2009, 20:52

Am avut si eu placerea in 2000 de a conduce un SAAB 900 clasic (prima serie) 2.0 turbo 8v 155 CP (motor H B201) din 1986, varianta coupe. Masina era a unui amic din Germania care o avea din 1991 (a fost prima lui masina ), si care era pasionat de SAAB - mai avea un 900 sedan din 1983-84 (in restaurare), cu motor 2.0 cu doua carburatoare, un 9000 Griffin V6 (1995), si un 95 Aero prima serie din 1999 - un 900 CE cu face-lift(masina lui de zi cu zi).
900-le turbo era negru metal (vopsea originala, mai putin pe aripile spate unde avusese recent loc o operatiune de extragere a ruginei), cu jante BBS (parca ) cu 5 spite, cu centrul antracit, si inel cromat. Jantele de uzina erau cu anveloe de iarna. Ca modificari: pompa ulei, racord ungere turbo, alt intercooler, alta galerie de evacuare si un G-Kat montat in 1992. Sprint impresionant, dar un turbolag semnificativ (atenuat acum fata de serie, de galeria noua, dupa cum spunea proprietarului). Masina pornea de la cheie (fara buton), si avea un sistem antifurt pe comanda cutiei (o bloca in R), caracteristica regasita si modele ulterioare de SAAB, mai putin 9000. Frana de mana dreapta, dar niste scaune super comfortable cu o tapiterie de piele mai mult decat calitativa (arata super chiar si dupa 14 ani). Masina avea AC, si servo (directie precisa, dar greoaie la manevra, poate si in cauza anvelopelor nitel mai late). Franare buna, dar fara ABS...Geamuri electrice, si inchidere centralizata, fara telecomanda
Pentru o masina de 14 ani si doar 155 CP, tinea bine autostrada la 230 Kmh, viteza la care ajungea onorabil de repede...Super fain indicatorul de presiune in turbina...Interesanta metoda de deschidere a capotei motor, in genul BMW-ului din acea vreme: spre fata si in sus...
Si ca sa il ajut pe colegul Marian unde a vazut mansa de frana tip Megane 2: pe un alt model contemporan lui 900 - Alfa Romeo 75
Daca mai vreti impresii despre masini mai "exotice", intrebati, s-ar putea sa va raspund, deoarece am destule la activ...

Va multumesc oameni buni!

Adila cu TR 85 Bizonul nu ai facut cunostiinta deloc?

Confirm faza cu soba pe combustibil M. Aveam si eu in casa 2 bucati. Cand nu gaseam combustibil M, tata "aditiva" motorina cu putina benzina si ardea coctailul ala de fras capatau ambele sobe.
O trăbuit sa deschid topicu' asta, sa ne salvam, ca o luasem cu totii pe aratura pe topicul celalalt. Da' niciunul nu vroia sa piarda timpu' cu deschisul de topic, ca doar era concurs de postat reply-uri fluviu. Deh, m-am sacrificat eu...
Eu beau bere Seiler.
Mariane, dau cafaaa cat nu poti bea tu, oricand. Da' numai stiu ce-i cu PIN-u' ... E de la telefonul tau (internet mobile) ? Chiar trebuia sa-l stie tot mapamondu' ? Vezi ca ai fonctii de personal message si de private message. Astea daca nu vrei sa-mi dai beep, sa te sun io...

This post has been edited by Dodone: 6 Dec 2009, 22:13

Nuuuu mai nene!!!
E ordinea de aprindere la Buceaga!!
Iti spuneam data trecuta ca e o "parola" ce nu o uiti niciodata!Iti flexezi un pic neuronu' si tusti te trezesti cu ea pe limba!

Ah da , imi amintesc. Deh, vine o varsta la care unii isi luxeaza mai des sinapsele, ca ele fac legatura intre neuroni. Daca nu crezi, intreaba-l pe dom' doctor adrian mgn ... De treaba cu sinapsele, nu de ce patesti tu Sau eu.

This post has been edited by Dodone: 6 Dec 2009, 22:12

colega @Rombul...
am stat calare pe un TR85 o singura data, cand a pornit motorul si m-am cocotat iute-iute pe turela cand si-a aliniat giroscoapele...
atat...
insa, senzatia de forta bruta data de mastodontul ala de otel aveam s-o reintalnesc numai la mig-21...

motor Maybach supraalimentat , ambreiaj hidraulic multidisc, intinzatoare ale senilelor hidraulice suspensii pe bari de torsiune
sa-l fi condus era o smecherie comenzile hidraulice era o joaca de copil , rabele voastre erau minciuna la manevrabilitate

te creed!
este incontestabil mai maniabila si mai manevrabila o masina de lupta, senilata (pui un saneu pe inainte, celalalt pe inapoi, si se-ntoarce-n loc; iar daca nu sar senilele de pe galeti, zic ca se poate si-ngropa)! si asa trebuie sa fie: in lupta, viteza este, alaturi de precizie, decisiva pentru succes sau supravietuire! nu?

in tancodrom la tirgoviste, cocotat pe cabina camionului, am avut ocazia sa urmaresc doua plutoane de t55 intr-un exercitiu demonstrativ de mai mare dragul...
mecanicii conductori, coordonati de un flacau capabil, baletau pur si simplu, individual sau in formatie: 8-uri, zig-zag-uri, desfasurari pe linie, manevre de acoperire, diverse formatii de mars "luate" din mers, intoarceri pe aliniament, si trageri cu teava introdusa...
totul intr-o simfonie a cailor putere care, pe moment, au facut sa am o mica unda de regret ca nu am ales pitesti-ul la incorporare. dar, cand i-am vazut pe tanchisti ca au muncit cateva ore sa-si spele masinile, dupa un demonstrativ de o ora, m-am bucurat ca purtam pe epolet roata, ciocanul si levierul...

jos palaria pentru arma blindate! ...

ca tot discutam de amintiri din catanie si despre camioane...

zicea un coleg coforumist ca a fost siderat/oripilat de calitatea umana a subofiterilor...
tin sa il completez, povestind ca nici cu tagma ofiterilor nu mi-a fost rusine. plina de fel de fel de personaje, care mai de care mai pitoresti...
imediat dupa revolutie, undeva pe la mijlocu' lui ianuarie, am fost adusi in capitala sa caram alimente. incepuse moda grevelor, nimeni nu se mai ingrijea de nimic, iar magazinele tindeau sa redevina goale...
buun...am fost cazati la o unitate de tancuri de la capatul pantelimonului, ni s-a dat in primire cate un 6x6, cu ordinul clar ca in fiecare dimineata sa fim la gara catelu, la ora 7, de unde urma sa incarcam produse (si cate un delegat-civil, responsabil de marfuri) pe care sa le caram pe la alimentarele din oras.
zis si facut: la 7 trecute fix eram in rampa, la incarcat. am cocosat 665-ul cu conserve de muraturi, l-am suit in cabina pe delegat si am purces la drumuri.
prima oprire, complexul comercial cosmos. unde, in timp ce faceam manevre in marsarier incat sa insinuez huiduma printre ambalaje goale si masini parcate catre usa magaziei, ma pomenesc cu un locotenent ca s-arunca pe scara din stanga, de m-am si speriat de el, atent fiind in oglinzi sa nu agat vreun obstacol. individul in uniforma imi urla prin geamul glisat, de miiau fluturat ascultatoarele vre-un sfert de ora: "esti arestaaaat! daa-tee joooos!"
ostas destoinic, cu deosebit respect pentru disciplina militara inoculata pe canal, astfel incat abia daca mai stiam cum sa salutam, am asigurat portiera si am franat atat de tare incat cascheta locotenentului infanterist s-a dus rostogolindu-se, iar el insusi a fluturat agatat de oglinda, izbindu-se zgomotos de portiera. mi-am spus: "are priza, flacaul...inca n-a cazut!". apoi, cat se poate de candid, chiar inocent, arborand o mecla de vitel bolnav de amigdalita, am intrebat suav: "care e acuzatia, dom' l'ent?"
"c-asa vreau io, ba!" a-ncercat sa fie fioros.
"si, daca io nu vreau...?!" mi-am pastrat tonul candid.
dialogul, purtat pe aceleasi coordonate pret de cateva minute, m-a lamurit ca omul voia sa se dea mare in fata unor pustoaice ce se hlizeau teribil, la cativa metri de botul 665-ului...si-si si gasise cu cine: cu un soldat cu 8 luni intr-ale canalului!
seara, intors in unitate si relativ impresionat de intalnirea incheiata in termeni cel putin ireverentiosi (mi-era ca-mi luase numarul de inmatriculare si la o adica ar fi fost cuvantul meu impotriva la al lui), am avut un moment de inspiratie si i-am relatat episodul ofiterului care raspundea de noi. capitanul m-a calmat, trimitandu-ma la somnic.
dimineata urmatoare, la raport, am ramas perplex: locotenentul cu pricina intre cadrele statului major al unitatii.
i l-am aratat capitanului nostru, care, in ciuda solemnitatii momentului, s-a pornit sa hohoteasca de mama focului: "de prostu' de la front te-ai speriat...!?!...trebuia sa-i dai si una in gura!...baaah, locotenente, ia un pix si noteaza numerele de la masinile canalagiilor si nu te mai lua de ei...!..."
asta asa, ca fapt divers, ilustrand robustetea bridelor in care se fixa oglinda retrovizoare si elasticitatea tablei portierei Dac-ului 665T, model 1982...
si mai am cateva in tolba... ;-)

9 Dec 2009, 19:04:
Recitii topicu' si mi-am amintit un "PIN": 1-6-5-2-4-3...
Ordinea de aprindere la D2156... :-)

Sa revin "on":
Am venit acasa pe alt traseu decat cel uzual. Si am trecut prin fata Muzeului Militar National...
Desi nu e camion, MLI-ul ala mi-a evocat cateva amintiri... Referendum-ul din '85 (parca) cu reducerea cu 5% a armamentului, anii de liceu...
Si, implicit, faptul ca, 4 anisori mai tarziu, aveam sa vad ferocele masini de lupta ale infanteriei transformate in teribile utilaje "santieristice", a caror menire principala era ... buldozeritul si scosul din kko al ghinionistilor ramasi "injghebeniti" pe te miri ce coclauri...
Un astfel de ...tanc-dozer... incerca sa urneasca, la un moment dat, un FAM de 10 tone, cu remorca, intepenit/impotmolit in zona statiei de sortare Port 2 Oltenita, cu alaiul inerent de subofiteri de la Controlul Circulatiei - MApN, de Dacii bleumarin cu girofar si Aro 243 kaki, in ambientul sonor al injuraturilor noastre, basculangii militari de duzina, pusi in stand-by desi eram exagerat de dornici sa trudim pentru propasirea RSR-ului...
Si asa de tare derapa MLI-ul ala tragand de camion si remorca lui incat ne-a fost teama sa nu "scape" in rigola cea mai apropiata (in fapt, un transeu de 4x2, care i-ar fi fost fatal grelei masini de lupta). Si atata fum negru-albastrui iesea din camerele de evacuare, incat am fost gata-gata sa pariem solda noastra pe-o luna (adica 75 leuti batuti pe muchie!) ca a luat foc. Dar, nici n-a derapat si nici foc n-a luat...
Raba de 10 tone si remorca aveau ceva greu in ele, depasind capabilitatile de aderenta ale senilatei. Care, dupa vreo juma de ora de sfortari si derapaje, a fost inlocuita de un (fost) TR80 (cum a afirmat un flacau detasat la noi de la tanchisti...), vaduvit de tot armamentul, dar "impopotonat" (si el) cu coscogeamitea lama de buldozer, in diedru fata de axa principala a masinii...Surplusul de greutate si putere s-a facut simtit imediat: FAM-ul si remorca (ambele cu prelata, bine inchise...) "fluturau" in urma puternicei masini de lupta reciclata ca utilaj civil...

Colega @Rombul, ce ne poti spune despre ciudatul TR80?
Eu pot spune, insa, ca m-a lasat mut. Asa demonstratie de forta bruta aveam sa vad peste ani, la niste turbomotoare, dar asta ii alta istorisire, absolut off-topic.


This post has been edited by Adila16: 9 Dec 2009, 19:04

intradevar au fost cateva (mai multe) tr 80 care au fost trase pe dreapta in special de la popesti -negoiesti ele fiind inlocuite cu bizonul , tot ce a fost tras pe dreapta au fost trimise la mizil unele pentru transf unele au fost taiate

tr 80
Motor de conceptie romaneasca 12v diesel supraalimentat fabricat la romprim unde se carosau si sasiurile cu bascule tip iraq
Suspensie tot pe bari de torsiune
Patinele senilelor erau numai din otel nu aveau acel strat de cauciuc cum il are bizonul
armament inferior tr 85
nu avea aceleasi sisteme de ochire performante ca tr 85 nu avea sisteme de mascare cu fum
Adila multe din utilajele alea ciudate au fost facute pentru unitatile de geniu, si noi la ploiesti am transf cateva mli ptr unitati de geniu
din pacate au ajuns la fier vechi

Mda...

Hopaaa!
Bag sama ca nu prea mai sunt amintiri din catanie...

Parerile personale despre tancul condus…mai greu pentru ca am fost doar pasager E vorba de TR-580 si TR-85 apartinand unitatii de tancuri din Bacau. Plimbarile le datorez unor neamuri (unchiul mamei de exemplu a fost seful muzicii militare din oras pana la pensionare in 1997 sau 1998, iar un var a fost mecanic-conductor pe TR-580 din 1987 pana in 1998) care au servit la unitatea mentionata si care au fost destul de amabile sa imi satisfaca setea de cunoastere si pasiunea pentru mecanica.
Ultima “cursa” am facut-o in 1994 (aveam 15 ani) si stiu ca m-a impresionat cel mai mult zgomotul interior, si faptul ca fara casca cu laringofon conectata la sistemul de intercomunicatie, nu puteai vorbi cu cei de langa tine...Si nimic nu se putea compara cu privirile celor din Cartierul CFR cand priveau tancurile ce mergeau catre triaj pentru a fi incarcate pe garnitura (plecau la trageri sau la aplicatii la Malina sau la Babadag).
Tot in perioada aceea, am avut placerea de a vedea "pe viu" si T34-85 aflate in rezerva si care erau garate in spatele Scolii de Ofiteri de Rezerva (langa unitatea de artilerie si gardul Penitenciarului).Cu T34-ul nu am mers, dar am vazut interiorul, si am fost uluit de faptul ca in comparatie cu TR-ul parea mai spatios in interior si avea peretii de culoare alba care ii dadeau o nota aparte. De asemenea, imi amintesc si ca la tancul rusesc postul de conducere era in interiorul “salonului” din cutia blindata, spre deosebire de TR-uri unde conductorul era separat de restul echipajului (intra prin oblonul lui sau daca voia sa ajunga in partea din spate avea posibilitatea de a lasa scaunul pe spate si se putea “extrage” spre inapoi). Imi placea si ambrazura mitralierei din partea dreapta a cutiei blindate, care avea o aliura amenintatoare si usor SF... Ce imi mai amintesc este ca diferenta intre TR-85 si TR-580 se facea cel mai usor la nivelul galetilor, care aveau forma diferita intre cele doua. De asemenea diferit era si sitemul de ochire (telemetru laser la TR-85). Retin ca mai erau in unitate si TR-77 si T-55, ultimele fiind in rezerva.
Tot la Bacau am vazut si trei ABI ce apartinusera unitatii de Securitate (USLA) si care se aflau de la Revolutie in grija Armatei. Construite pe sasiu de ARO, erau blindate usor (ma indoiesc ca ar fi rezistat unei lovituri cal.7.62), si ceea ce mi s-a parut interesant era faptul ca desi aveau parbriz blindat, acesta putea fi protejat suplimentar cu doua placi de blindaj metalic, fara fanta, caz in care conducatorul si comandantul aveau la dispoziteie vizoare periscopice asemanatoare celor de la tancuri. Din ce retin doua vehicule aveau turela (fara armament propriu)si unul era fara. Interesant si sitemul de protectie al motorului, constituit din placi inguste de blindaj, montate in fata radiatorului, sub un unghi. Masinile au disparut prin ‘95 de la unitatea din Bacau si s-a zvonit ca au fost vandute Algeriei sau Marocului.
.
Am avut de asemenea placerea si privilegiul de a urca si la bordul unor nave ale marinei militare, unchiul meu fiind ofiter de marina militara pana in 1996 sau ‘97. Am vazut pe viu in portul Mangalia, Vedeta torpiloare, VPR-ul (vedeta purtatoare de racheta), si NPR-ul (nava purtatoare de rachete – Zborul, Pescarusul si Lastunul; erau la acel moment cele mai noi nave ale MM, fiind intrate in serviciu cu cativa ani in urma; nu retin daca imediat inainte sau imediat dupa Revolutie). Din pacate nu am reusit sa vad distrugatorul (asa era clasificat in acel moment) Marasesti (n.b.101), si nici fregatele usoare (clasa “Amiral Petre Barbunenu”). Am vazut si racheta antinava ce se afla la bordul VPR si NPR – racheta ruseasca de tipul P-15 alimentata cu combustibil lichid. Aceasta racheta putea fi lansata si de pe un transportor-lansator autopropulsat, cu patru axe si sisteme de radiolocatie si conducere a tirului aflate pe vehiculul lansator. Din cate stiu marina are doua sau trei astfel de sisteme ce te duc cu gandul la un ICBM - :P
Tot pe Litoral am putut vedea in 1993 si un elicopter Mi-4, de care imi amintesc clar ca m-a uluit prin faptul ca pilotii erau separati total de ceilalti ocupanti. Accesul in carlinga se facea pe exterior, aceasta fiind deasupra fuselajului, chiar in fata motorului. Si ca veni vorba, acest elicopter avea motor radial (in “stea”), pe benzina, spre deosebire de IAR-318, sau IAR-330 care au motoare cu turbina (turboshaft). Despre acest motor, “veteranii” spuneau ca este copiat de rusi dupa un motor nemtesc sau american, dar nu mai retin exact presupusa “filiatie”. O alta particularitate era ca trenul de aterizare fata avea doua jambe (cate una pe fiecare parte a fuselajului).

Am povestit pe scurt cateva amintiri personale legate de tehnica de lupta a Romaniei, dar daca va pasioneaza, mai pot depana si istorioare ale altora. Mai ales ca bunicul meu (cel care mi-a insuflat si cultivat pasiunea pentru tehnica de lupta, tehnica de aviatiei, dar nu numai) a fost ofiter de geniu (atasat o perioada vanatorilor de munte de la Anina) in anii ‘40-‘50, fiind utilizatorul atat al materialului din timpul razboiului (in mare majoritate german si cehoslovac), dar si a celui mai “modern” de origine sovietica.

De asemenea, in “tinerete” eram un nesatul devorator al revistelor “Modelism” de unde am prins destul de multe informatii. Desi nu sunt inginer (militar sau civil) sunt pasionat de mecanica, atat la nivel teoretic cat si practic (aplicat).

Mai recent am condus un Hummer H1 din 1995 (omologat pe sest la 3.5 tone ) echipat cu motor de 6.5 litri turbodiesel General Motors, cutie de viteze automata cu 4 trepte. Senzatia e senzationala, de parca ai conduce un dulap... In offroad este imbatabil, sistemul de transmisie fiind facut special pentru asta, iar dispozitivul de umflare/dezumflare a rotilor este unicat in cazul masinilor “civile” fiind echipare de serie. Desi masina are A/C, interior de piele, RCD si multe dotari de confort se vede origine ei razboinica....Chiar si la aceasta masina sunt prezente filtrul de aer special pentru nisip si conducere in vad, carligele de ancorare pentru aerotransportare, usile demontabile, si chiar trapa din pavilion tip “mitralior”.
Am mai condus, ca masini militare UAZ 469 si IMS M461 (ultimul “ex-romanian army”). Masina ruseasca era din 1979 (de-o seama cu mine) si era adusa din Ungaria (tot surplus militar), iar cea romaneasca din 1963-64. M-ul era cumparat la licitatie de la Armata in '99 parca de un amic vanator pasionat.

Si ca veni vorba de muzee vizitate: in vara am fost la Berlin, unde nu am putut rata muzeul tehnic. Este o oaza pentru pasionatii de tehnica si tehnologie, unde poti vedea de la aparate foto, la locomotive cu abur, si de la barci cu vele, la avioane cu reactie. Acolo este expusa in varianta completa una dintre primele rachete antiaeriane ghidate din lume – Rheintochter. De asemenea poti vedea Ju-52, sau FlaK-88 in toata splendoarea lor.

Despre discutia legata de alimentarea unui motor diesel, nu voi mai continua, deorece, nu cred ca asta e important in acest topic, dar astept in continuare tipul panzerului din desert pentru a putea vedea ce tip de motor l-a echipat, si ce fel de carburant folosea acesta...Chiar sunt curios.

Ca sa spun asa, aproape ca imi vine sa te provoc sa descrii minunatiile pe care le-ai privit la Muzeul Tehnic din Berlin...

Cat despre panzerul studiat la El Alamein, inclin sa cred ca era un P-IV, cu tun de 75 mm, cu teava lunga...Motorul, daca nu ma insel (e vorba, totusi, de 1992...), era un Maybach...

Apropos, TR580 nu e versiunea romaneasca a T-ului 55...?...

Senzatia stranie de a fi privit cu nesat de o droaie de copii adunati pe marginea strazii am trait-o si eu in august 1989 cand am venit in coloana de la Oltenita, cu masinile spalate luna, prelatele puse peste bene, cu inainte mergator - de data asta de la noi din coloana, care stia cam ce si cum sa mearga avandu-ne in spate -, duduind din cele 10 roti pe asfaltul national, la mai putin de 3-4 metri intre noi...

Uite mamaaaa,trec soldatiii!!!

Din cate retin, TR-580 e prima versiune de tanc romanesc - 580 vine parca de va puterea motorului. Seamana cu TR-80/85, diferentele fiind la nivel mecanic, dar si la turela, armament, si sistem de ochire.

Diferente exterioare intre TR-580 si T-55 (cele pe care le retin acum):
1. TR-580 are are 12 galeti cu role superioare de sustinere, T-55 are 10 galeti fara role portoare (senila sta in partea de sus, direct pe galet).
2. TR-580 are turela asemanatoare cu T-55, cu mici diferente intre ambrazura comandantului, si la sistemul de periscoape. Din cate retin, TR-ul avea acelasi motor ca si T-ul rusesc...Practic erau inrudite... V12 diesel.
3. TR-ul are suspensia si sistemul de galeti inspirate de tancurile germane ale epocii (Leopard 1). Senilele din cate imi amintesc erau diferite si nu se puteau interschimba cu T-55 (nu bag mana in foc ). Stiu ca exista in anii 70-80 un proiect denumit TR-2000 care s-a dezvoltat impreuna cu nemtii, acestia s-au retras din motive politice si strategice, romanii au continuat munca singuri si a rezultat linia de TR-uri 580-85 M1(adaptari ale T-55) si TR-ul 125 (adaptare a T-72, tanc din care avem 20-30 in dotare, cumparate la inceputul anilor 80, ca inlocuitor pt T-55, dar proiectul a fost abandonat in favoarea TR-ului).
Stiu ca eu confundam mereu TR-urile si T-55, si un maistru mai batran, care ma stia pasionat, m-a luat si mi-a aratat diferentele pe care credea el ca le puteam pricepe la varsta de 14-15 ani
Apropo, sper ca mai gasesc singura poza cu mine pe un tanc...In care se vede cum hainutele curate cu care am plecat de acasa, erau acum unse de ulei/vaselina/motorina/praf......Cred ca am aruncat vreo 4-5 perechi de pantaloni, ca nu mai aveam cum sa ii curet...Maica-mea s-a obisnuit, si cand ma duceam in UM imi dadea din hainele "unse"...Deh...daca nu aveam salopeta neagra de tanchist...

O intamplare nostima cu niste neamuri din Germania (insotite de niste amici nemti cre i-au insotit, ca sa vada Nordul Moldovei), venite la noi in vizita in 1990 sau 91 (cand erau evenimentele de la Tg. Mures). Pe vremea aia, pt "linistirea" situatiei din Ardeal, Armata a organizat manevere si exercitii cu trupe si tehnica impresionante in zona, manevre la care au participat si tancuri din Bacau.
Stateam toti in curte la ai mei in Cartierul CFR, langa unitatile militare, si deodata se aude un zgomot impresionant...Cand ne uitam pe strada...ce sa vezi: un ditamai TR-u apare insotit de un nor de praf...Varul meu care era mecanic de tanc s-a gandit sa treaca pe acasa cu masinaria aflata in drum spre triaj(pleca la aplicatii), ca sa manance... Ce fata au facut nemtii cand l-au vazut...Stiind ce era la Tg. Mures...Si vazand un tanc pe ulita, din care coboara un individ in salopeta neagra, cu tocul pistolului atarnand in diagonala...S-au simtit ca in WW2...Au facut niste ochi beliti, si acum mi-l amintesc pe Honnes cum a uitat sa mai traga din pipa pret de vreo 2 minute... Si desi erau curiosi, nu au avut curaj sa se uite de-aproape la tanc (nici macar copii, desi vecinii care erau mai pusti erau deja in jurul animalului kaki)...

Despre Muzeul Tehnic din Berlin o sa scriu, si o sa postez, dar mai dureaza nitel......Sa ma organizez.

This post has been edited by TAW: 12 Dec 2009, 09:15

Io-te, mama, pa sosele, "castravetii" cu "bascule"... :-D

Aveam tinute kaki, "stocatura", de canalagii: camasi-bluza cu maneca scurta si epoleti pe care tronau mandre semnele de arma lustruite si vaxuite de luceau ca trase la perie, pantaloni-pana fara dunga, dar numa' buni de varat in baschetii kaki (prin a caror talpa simteai extrem de fidel inclusiv striurile cauciucului de pe pedalele de frana si ambreiaj; motiv pentru care, cu prima ocazie am sarit iarasi in bocancii mei ale caror catarame nu cred ca le-am inchis de 10 ori pe toata durata stagiului pe canal), iar la "piece de resistance" o constituia sepcuta la fel de kaki cu o croiala atat de "eleganta", incat, estetic, regretam consacratele bonete...Doar ca sepcile, cu cozorocul lor de carton, ne protejau cat de cat moacele de soarele verii, si nu ne mai bronzam cu umbra chistocului la comisura... :-D
Efectul soc il creau prelatele de pe bene: faceau parte din lotul de bord al masinii, pastrate cu grija maxima...Noi-noute, kaki-aprins, acopereau bena pe flancuri si peste oblon, pana la jumatatea inaltimii...Si cat de mult schimba aspectul autobasculantei care din vajnic utilaj de santier capata aspectul unei masini cu o destinatie incerta... :-)

Am uitat sa va spun. La noi in unitate aveam trei monstri sovietici: un buldozer urias cu lama in fata si gheare in spate, un MSA (masina de sapat adaposturi) si un MST (masina de sapat transee).
Cel putin la primul utilaj, pornirea se facea in felul urmator: cu un motor electric se pornea un motor termic, care era adus la temperatura de regim. Cu cel din urma se pornea motorul principal. Procedura de pornire, pana la plecarea de pe loc a utilajului era de 12 minute. Se conducea cu leviere si era concept astfel incat sa nu poata fi utilizat decat daca erau min. doi mecanici conductori deodata la comenzi.
Utilajul acesta avea o lama de 4,20 m latime (din memorie, sper sa nu-mi joace feste...), vedere pe timp de noapte, proiectoare cu fascicul camuflat si participase la construirea Transfagarasanului. Unul dintre tablagii din unitate lucrase cu el acolo si ne-a spus ca se lucra pe el in ture, motorul nu era oprit decat max. de 2 ori/saptamana sau in caz de mici avarii/revizii.
MSA-ul avea un disc in partea din spate cu diametrul de vreo 4 m, cu mici cupe.
Discul se ridica in plan vertical, la 90 de gr. fata de orizontala, in urma buldozerului si sapa transee de pana la 3 m. adancime cu un randament incredibil.
MST-ul era o varianta a primului, dar cu discul in travers fata de sasiul buldozerului si executa gropi adanci si f. late, pentru adaposturi de vehicule sau soldati.

Cu MST-urile erau sapate rigolele de pe flancurile tronsoanelor de pe canal...Am vazut la lucru un asemenea monstru: santul ramas in urma lor avea, cu aproximatia celor doua decenii de la vizualizare, 4 metri latime si 2 adancime. Chiar daca descrierea oferita de don Dodone, desi succinta, este expresiva, ma vad nevoit sa completez cu o comparatie: daca bravele excavatoare Castor gemeau scormonind pamantul Oltenitei, MST-ul parea ca scurma cu nonsalanta, cu viteza si precizie, "in no time" ceea ce reuseau Castor-urile sa sape in ore de munca...Avansul MST-ului era onsotit, desigur, de nori densi de praf inecacios. de priviri hulpav de curioase si, nu in ultimul rand, de injuraturile subofilor de la indrumarea circulatiei, depasiti de numarul colosal de basculangii curiosi, fie militari, fie civili... :-)

Huh...Simt ca trebuie sa explic cumva ce se numea "tronson": erau potecile "ranforsate" din cuprinsul intregului Complex de amenajare hidro-navigabila Bucuresti-Dunare, si nu numai...Drumuri, in fapt, late aproape cat doua basculante (astfel incat, daca ne intalneam, ambii basculangii trebuiau sa plieze oglinzile si sa traga cat mai mult spre dreapta...), pavate cu piatra de terasament, care ori erau pline de praf, ori de noroi: piatra intrase de mult in pamant...

Coane TAW,ii umplu varu' pe fritzi de respect!!
Sa ramana neamtzu' cu ochi beliti la tehnica romaneasca!!Raaar vezi asa ceva!
Mah,astia doi cu MSA/MST.Pana nu am citit ce a scrisarati voi p-aci nu stiam ca se ezista asa ceva.Singura "masina" care am vazut-o(pe viu) facand astfel de operatii se numea simplu:soldatul romanesc;"sr" ca sa fiu ontopic!