Salutare, As vrea sa stiu daca e posibil ca o firma sa acorde, in mod legal, credit angajatilor. De exemplu, firma X, acorda oprintr-un contract de imprumut angajatului Y o suma de bani care va fi returnata de angajat in rate lunare timp de z luni.

adica un fel de CAR? se poate..

Nu, nu e vorba de CAR, aia e cu totul altceva, ci un credit acordat direct de catre firma angajatului, pe baza unui contract de credit.

firma asta angajatoare inseamna ca are o conventie incheiata cu o banca
sau oare firma angajatoare are ca domeniu de activitate creditele?
ca nu inteleg foarte bine

Nu cred că se poate aşa ceva. Depinde de obiectul de acvtivitate al firmei respective. Eu nu am auzit de aşa ceva în România. Poate afară?
Poţi să ne zici şi nouă cine ţi-a dat o astfel de idee?

Deci, e vorba de o firma cu capital integral strain (DE), care activeaza in domeniul IT (software) si ofera posibilitatea angajatilor sa ia un credit acordat de firma insasi, pe baza unui contract. Mai exact, se stabileste o suma care se returneaza intr-un anumit numar de luni. Banii vin direct de la firma, deci creditorul este firma insasi, neexistand nici o conventie cu vre-o banca.
Glumind, parca suna a camatarie.

Lucrezi la firma asta?

A existat asa ceva si la CFR.. le acordau credite pentru a reusi sa isi cumpere apartamente.

Am lucrat la firma asta, am beneficiat de acest credit, insa mi se pare o chestie un pic ilegala pentru ca nu sunt o societate de credit. Mai ales avand in vedere ca bazandu-se pe contractul de credit exista anumite presiuni asupra angajatilor.

Făceau opriri pe statul de salariu?
Ce fel de presiuni?

Nu se faceau opriri, se dadea in fiecare luna o suma conducerii firmei, din buzunarul propriu al angajatului, si se tinea evidenta sumelor platite pe o foaie semnata de angajat si manager. Deci nu era vorba de nici o retinere oficiala din salar.
Cat despre presiuni, se aducea mereu aminte la renegocieri de chestia asta, "Vezi ce avantaj ai?" si chestii din-astea, care spune intr-un anumit context puneau presiune pe om.

Dar s-a semnat un act (contract, covenţie, ceva...) la acordarea creditului?

Da, s-a semnnat un contract, insa nu stiu cat de legal este, firma nefiind o societate de credit autorizata.

Din cate stiu era posibil cf. codului fiscal sa se acorde astfel de imprumuturi daca administratorul era de acord. Acestea nu puteau fi, din cate stiu, deductibile la impozitul pe profit. Toata treaba era sa nu fie cu dobanda.
Nu stiu daca si acum se mai poate.

Nu se percepea dobanda doar in cazul in care angajatul pleca din firma, si nivelul ei era de 20% din soldul ramas.

Se poate daca administratorul firmei iti imprumuta bani in baza unui proces verbal incheiat intre tine si el, in prezenta a cel putin un martor.

Nu e deloc asa in cazul asta, e efectiv ca si cum ai semna un contract de imprumut la o banca, insa aici se semneaza intre angajat si manager, fara martori.

Firma mea da astfel de imprumuturi salariatilor, cu conditia ca derularea creditului sa fie pe maxim 1 an si rata lunara (care include si dobanda) sa nu depaseasca salariul net. Dobanda practicata este cea de referinta a BNR. Se fac contracte, totul legal.

Dar firma are trecut ca obiect de activitate in statutul de la registrul comertului o astfel de activitate ?
Plateste impozit pt dobanzile incasate in urma acestor imprumuturi ?

This post has been edited by WNS: 9 Jul 2008, 19:49

vijelie, in cazul tau, cum se plateste rata? se retine din salariu sau te duci tu la o casierita in ziua de salariu (sau dupa) si platesti pe baza unei chitante?

@WNS: nu stiu, sigur nu e banca.
@sadi: se retine din salariu, asa cum scrie in contractul de creditare.

This post has been edited by vijelie: 9 Jul 2008, 20:21

Singura posibilitate pentru ca o firma sa acorde (in mod legal) imprumuturi (indiferent daca in calitate de debitor este un angajat propriu sau o alta persoana) este ca aceasta sa aiba inserat in obiectul de activitate si efectuarea de activitati de creditare. Acest tip de activitati sunt specifice institutiilor de credit, pentru autorizarea carora este necesar acordul BNR (conf. OUG nr. 99 / 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului)

Acordarea de imprumuturi cu nesocotirea conditiilor legale poate fi considerata o activitate comerciala ilicita care atrage raspunderea contraventionala sau penala (conf. art. 1 din Legea nr. 12/1990, republicata). Cunosc personal un administrator al unei societati ce este cercetat penal pentru o asemenea fapta.

Activitate comerciala este daca are ca scop obtinerea de profit (adica prevede si dobanzi)
Iar daca nu influenteaza darile catre stat (sa fie deduse din sumele impozabile) nu e nici evaziune fiscala.

...deci, asta ar inseamna ca (,) compania lui vijelie ar fi in afara legii?

This post has been edited by driverx: 10 Jul 2008, 15:54

drivere, da' tu ce cauti aici? Inca te gandesti sa schimbi frigiderul pe credit?

Da, se poate.
Despre partea cu opritul asa pe o lista scrisa de mana...vinovat e cine se complace/accepta asa ceva. Aia numa firma serioasa nu e

Esenta unei societati comerciale este obtinerea profitului. Daca o SC face ceva fara sa obtina profit inseamna ca se pozitioneaza in afara scopului sau de activitate, ceea ce contravine Art. 34 din Decretul 31/1954 (decret aflat inca in vigoare):
"Art. 34. - Persoana juridica nu poate avea decit acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.
Orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul."

In ceea ce priveste acordarea de imprumuturi de catre o SC, un punct de vedere al BNR a fost ca atat timp cat se face ocazional, fara a avea un caracter de continuitate, este acceptbil sa sa desfasoare fara a avea in obiectul de activitate activitatile de creditare, respectiv fara a avea autorizatia BNR. Cu toate acestea punctul de vedere al BNR se referea la creditele acordate intre societatile afiliate sau intre societate si asociatii ei (pentru ca in ceea ce priveste administratorii, acestora le este interzis, potrivit Legii 31/1990, sa se imprumute direct sau indirect de laocietatea pe care o administreaza).

Asa ca observatiile facute mai sus de unii colegi privind incidenta Legii 12/1990, Art.1, sunt perfect intemeiate si duc si la posibilitatea confiscarii sumelor respective.

I rest my case.