Salutare tuturor,

Cu ceva treaba la Koln am purces la drum pe ruta:

Bucuresti - Timisoara - Budapesta - Viena - Wels - Passau.

Pe langa Passau trecusem de atatea ori, in imaginatia mea era doar un orasel de granita, fara nimic special. Asta pentru ca nu ma oprisem niciodata acolo. Dar de data asta am facut-o.

Si am descoperit unele lucruri foarte interesante.

Situat in Bavaria Inferioara, Passau este denumit de localnici Dreiflüssestadt sau "Orasul Celor Tei Rauri". Aici Dunarea se intalneste cu Inn-ul si Ilz-ul.

In Passau a locuit familia Hitler din 1892 pana in 1894.

Orasul are feelingul specific al oraselelor de provincie din Bavaria, nemtii sunt foarte relaxati, berarii la tot pasul, zona pietonala cu detoate, curatenie si rigurozitate.

De fiecare data ma minunez de nemtii relaxati care la pranz, in pauza de masa de la slujba se racoresc cu o bere rece.

[attachmentid=1628058738] [attachmentid=1628058740] [attachmentid=1628058741] [attachmentid=1628058742]

Passau - Nuremberg - Wurzburg

De la Passau, la sugestia surorii mele care este de ceva vreme in Germania, ne-am oprit in Wurzburg. Situat in regiunea Franconia, in nordul Bavariei, pe raul Main, Wurzburg este plin de istorie.

Orasul a fost gaza pentru US Army timp de peste 60 de ani, ultimele trupe parasind zona in anul 2008.

Ma asteptam la ceva frumos dar nici chiar asa. Oraselul este uimitor, din pacate nu am avut timp foarte mult de zabovit dar cu siguranta vom reveni aici pentru o vizita dedicata!

Wurzburg - Frankfurt am Main - Limburg - Bonn

Despre Bonn nu stiam absolut nimic in afara faptului ca a fost capitala Germaniei de Vest. Si din cauza asta ne-am asteptat la ceva impunator, grandios, pe masura unui astfel de statut. Numai ca am dat peste un orasel universitar, mic, fara cladiri impunatoare ca in Frankfurt, fara agitatie, ambuteiaje, aglomeratie si cu locuri de parcare libere.

Situat pe Rin, orasul a avut o insemnatate strategica in cel de-al doilea razboi mondial. Dupa razboi a fost ocupat de englezi devenind capitala Germaniei Federative in anul 1949.
Ne-am declarat uimiti de acest lucru insa am aflat ca, avand in gand speranta unei viitoare reunificari a Germaniei, factorii de decizie au considerat declararea ca si capitala a unui oras vestic important precum Frankfurt o miscare ce ar fi periclitat reunificiarea, un astfel de oras avand capacitatea de a deveni capitala permanenta. Asadar au ales micutul oras universitar Bonn.

Evident, dupa reunificarea Germaniei din anul 1990, Berlin a devenit capitala inclusiv pentru Vest, insa Bonn detine in continuare semnificatie, o importanta parte din functionarii aparatului de stat nemtesc inca aflandu-se si operand in Bonn.

Cazarea am avut-o intr-un satuc de langa Bonn, Bad Honnef, linistit si placut. Mancarea pe masura desi berea recomandata era fabricata in Bavaria, cu mentiunea gazdei ca si cea de la Koln e buna...

Bonn - Koln - Dusseldorf - Venlo - Eindhoven

Eindhoven este un oras mic, tipic olandez (nu ca Amsterdam care defapt nu este deloc reprezentativ pentru Olanda), plin de biciclete. Relaxare si liniste, ceva imigranti si Philips. In rest nu prea e mare lucru de facut pe acolo pentru un calator cu pretentii.

Drumul ne-a dus prin Belgia iar in Olanda si apoi iar la Bonn.

[attachmentid=1628058743]
trafic in Eindhoven, vineri dupa-amiaza

Bonn - Koblenz

Mai fusesem odata in Koblenz, am tinut sa revin.

Orasul a fost nespus de aglomerat pentru o zi de sambata, in mare parte datorita vremii foarte frumoase.

Asa cum mai vazusem in vizitele anterioare, prezenta americana in Germania si-a spus cuvantul, nemtii sunt mari amatori de masini clasice americane, fie ele de epoca sau muscle cars.

Cum am urmat cursul Rin-ului de la Bonn la Koblenz, evitand in mod special autobahn-ul, am fost incantati de denumarate exemplare auto clasice scoase de proprietari din garaj ca soarele sa le incalzeasca caroseriile.

Chiar mi-am propus ca un target de urmat sa achizitionez o masina de genul, ceva de bun simt, care sa nu coste o (mare) avere.

Pe drum am vazut Castelul Stolzenfels, situat pe un deal pe malul stang al Rin-ului.

In trecut mai trecusem pe Rin de la Frankfurt la Koblenz, intr-o zi de 1 Ianuarie, drum liber si placere pura de condus. De altfel condusul pe cursul Rin-ului este fascinant, am inteles pe deplin de ce era atat de aglomerat cu masini clasice.

Dupa scurta plimbare prin Koblenz ne-am indreptat catre casa ramanand cu doua noi teluri de atins in viata, de revenit la Wurzburg pentru o vizita amanuntita si de achizitionat o masina clasica...

Frumosa si interesanta povestea.

Pacat ca este prea scurta, spusa in varianta demo.
Pacat ca pozele nu sunt inserate in text, astfel incat cititorul sa poate face o legatura directa intre text si poza.
Si cel mai important, pacat ca pozele sunt postate la dimensiunea meschina a unui timbru, mai mult intuim ceea ce vedem in poza (plus ca unele nu sunt nici macar rotite).



Era de vazut muzeul DAF.
Si stadionul lui PSV care bineinteles are (sau cel putin avea in 2005) un magazin Philips in incinta.
Cel mai tare a fost ca in afara de ultima generatie de aparate de ras, restul produselor erau fabrica din Vietnam pana in Polonia.



Io deja ma gandesc de multi ani cum o fi cu bicicleta pe valea Rinului.

Ca sugestie, cand mai ajungi prin zona (daca n-ai fost) am inteles ca si valea Moselei este frumoasa, de la Koblenz la Trier (o am in plan, cu bicicleta, de multi ani).

Bafta.

Cum in general critica este constructiva, am revizuit pozele.

Mai mult, mai jos inca cateva:



[attachmentid=1628058745]
Casa lui Ludwig van Beethoven din Bonn

[attachmentid=1628058746]

[[attachmentid=1628058744]

Catre si pe Rin

[attachmentid=1628058747]

Un neamt fericit intr-un muscle car american...tare incantat ca l-am fotografiat

@alecsz99

Alta treaba.
Multumesc, mai ales pentru marierea pozelor.