Hai noroc la toata lumea.
Daca tot am fost prin zona, cateva vorbe si mai multe poze despre bucata asta de tara, in ideea ca poate fi de folos, ca o minima documentare, cuiva care vrea sa vizite zona.
Personal, zona mi se pare fascinanta si din fericire (cu o singura excetie la Eselnita) nu este o zona atinsa de turismul de masa.
Tura a avut loc in iulie 2014, cu bicicleta.
Ca de obicei, completarile sunt binevenite.
Asadar, fara prea multa introducere pentru ca nu are rost.
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Despre Oravița am spus aici câteva vorbe:
http://www.daciaclub.ro/https://www.reno.ro/index.php?showtopic=216538&st=30#
Ieșirea spre Moldova Nouă.
[attachmentid=1627986658]
Oravița rămâne în urmă.
[attachmentid=1627986659]
Câteva centrale eoliene lângă Oravița.
[attachmentid=1627986661]
Asfalt puțin vălurit, fără a ridica probleme.
[attachmentid=1627986662]
Calea ferată Oravița – Iam.
[attachmentid=1627986663]
Ceea ce se vede în poza de mai sus este cea mai veche cale ferată de pe actualul teritoriu al României, în funcțiune din anul 1854.
Inițial, traseul caii ferate era Oravița – Iam - Jasenovo - Bela Crvka (ultimele două azi în Serbia) – Baziaș.
Mai multe detalii: http://enciclopediar...aziaș_-_Oravița
Azi, mai este în funcțiune doar tronsonul Oravița – Iam, operat de către Regio Trans.
Spre Sasca Montană si lacul Ochiul Beiului, cascadele Beușnița, cantonul Damian, cheile Nerei, locuri de care mă leagă amintiri frumoase.
[attachmentid=1627986664]
Munții de lângă Oravița abia se mai văd.
[attachmentid=1627986665]
Calitataea drumului mai scade puțin.
[attachmentid=1627986666]
După Nicolinț asfaltul redevine coală de hârtie.
[attachmentid=1627986667]
Floarea soarelului, cât încape în obiectivul aparatului foto.
[attachmentid=1627986669]
Contrast.
[attachmentid=1627986670]
Aproape de vama Naidăș.
[attachmentid=1627986671]
Serbia, mai exact o biserică din Kaluderovo.
[attachmentid=1627986672]
Vama Naidăș.
[attachmentid=1627986673]
Imediat după vamă.
[attachmentid=1627986674]
Podul peste Nera, parte a DN 57.
[attachmentid=1627986675]
DJ 571C, deși cam îngust, tot “coală de hârtie” este în ceea ce privește calitatea asfaltului.
[attachmentid=1627986676]
Margine de drum.
[attachmentid=1627986677]
Full Version: Oravița – Leșcovița – Baziaș – Eibenthal – Orșova
Cam cate grade erau si intre ce ore erai pe drumuri?
@UXE
Erau cam 30 de grade.
Iar pe drumuri eram de dimineata [orele 10.00 - 11.00] pana seara [orele 18.00 - 19.00, chiar si 22.00].
19 Mar 2015, 19:32:
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Partea a II-a
Prima “plăcuț-bilingv” (româna și sârbă).
[attachmentid=1627986835]
Întâlnire.
[attachmentid=1627986836] [attachmentid=1627986837]
Drumul rămâne perfect în continuare.
[attachmentid=1627986838]
Amintirea unor vremuri trecute, când această zonă era foarte bine păzită, deoarece frontiera terestră cu fosta Iugoslavie era foarte aproape.
Se poate spune ca pe aici si in continuare de-a lungul Dunarii pana la granite cu Bulgaria era frontier intre lagarul commnist si lumea libera.
[attachmentid=1627986839]
Am inteles ca spre sfarsitul anilor ’80 toata zona asta era foarte greu accesibila, in sensul ca puteai veni pe aici doar cu repartitie de la locul de munca sau la invitatia (scrisa si inregistrata la postul de Militie) din partea unui localnic.
O moară părăsită.
[attachmentid=1627986840]
Prin interior.
[attachmentid=1627986841]
Ce-a mai rămas din niște pietre de moară.
[attachmentid=1627986842]
Peisajul se mai deschide.
[attachmentid=1627986843]
Nera, în amonte.
[attachmentid=1627986844]
Și în aval.
[attachmentid=1627986845]
Biserica sârbească Cusici, vopsită doar pe o parte.
[attachmentid=1627986846]
Ieșirea din Zlatița.
[attachmentid=1627986847]
Mânăstirea sârbească Zlatița.
[attachmentid=1627986848]
Pârneaura.
[attachmentid=1627986849]
Localitate Bela Crvka (Biserica Albă) din Serbia, vazută de pe DJ 571C, între Pârneaura și Câmpia.
[attachmentid=1627986850]
Drumul rămâne bun.
[attachmentid=1627986851]
Dealuri domoale.
[attachmentid=1627986852]
Erau cam 30 de grade.
Iar pe drumuri eram de dimineata [orele 10.00 - 11.00] pana seara [orele 18.00 - 19.00, chiar si 22.00].
19 Mar 2015, 19:32:
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Partea a II-a
Prima “plăcuț-bilingv” (româna și sârbă).
[attachmentid=1627986835]
Întâlnire.
[attachmentid=1627986836] [attachmentid=1627986837]
Drumul rămâne perfect în continuare.
[attachmentid=1627986838]
Amintirea unor vremuri trecute, când această zonă era foarte bine păzită, deoarece frontiera terestră cu fosta Iugoslavie era foarte aproape.
Se poate spune ca pe aici si in continuare de-a lungul Dunarii pana la granite cu Bulgaria era frontier intre lagarul commnist si lumea libera.
[attachmentid=1627986839]
Am inteles ca spre sfarsitul anilor ’80 toata zona asta era foarte greu accesibila, in sensul ca puteai veni pe aici doar cu repartitie de la locul de munca sau la invitatia (scrisa si inregistrata la postul de Militie) din partea unui localnic.
O moară părăsită.
[attachmentid=1627986840]
Prin interior.
[attachmentid=1627986841]
Ce-a mai rămas din niște pietre de moară.
[attachmentid=1627986842]
Peisajul se mai deschide.
[attachmentid=1627986843]
Nera, în amonte.
[attachmentid=1627986844]
Și în aval.
[attachmentid=1627986845]
Biserica sârbească Cusici, vopsită doar pe o parte.
[attachmentid=1627986846]
Ieșirea din Zlatița.
[attachmentid=1627986847]
Mânăstirea sârbească Zlatița.
[attachmentid=1627986848]
Pârneaura.
[attachmentid=1627986849]
Localitate Bela Crvka (Biserica Albă) din Serbia, vazută de pe DJ 571C, între Pârneaura și Câmpia.
[attachmentid=1627986850]
Drumul rămâne bun.
[attachmentid=1627986851]
Dealuri domoale.
[attachmentid=1627986852]
Bine ai revenit!
Poza cu floarea soarelui din primul post:
Daca mai ai drum prin zona opreste-te si la Bela Crivka. E mai mult statiune decat orasel si au niste lacuri misto.
Poza cu floarea soarelui din primul post:
Daca mai ai drum prin zona opreste-te si la Bela Crivka. E mai mult statiune decat orasel si au niste lacuri misto.
@ipiq
Bine te-am regasit.
Intr-adevar, campul ala plin de floarea soarelui a fost foarte tare.
Am trecut de mai multe ori prin Bela Crvka.
Stiu acele lacuri / standuri. Sunt cele de la iesirea din oras, spre Vracev Gaj.
Unele dintre ele se vad chiar din drum.
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Partea a III-a
Câmpia.
[attachmentid=1627986880]
Beton și aslfat, în satul Câmpia.
[attachmentid=1627986881]
Aici m-am oprit la un suc și o înghețată la un magazin sătesc.
Fiind sate majoritar sârbești, oamenii sunt bilingvi, adică între ei vorbesc sârbește iar cu mine vorbeau românește.
I-am întrebat cum era pe vremea embargoului (pentru cei mai tineri, în prima jumătate a anilor ’90 Iugoslaviei, compuse din Serbia cu tot cu Kosovo și Muntenegru i s-a impus un embargou total de către comunintatea internațională).
Răspunsul lor: “Oho, ce bine era. Treceam Nera prin vad (aproximativ pe cursul Nerei este frontiea dintre România și Serbia) cu tractorul și două remorci încărcate cu marfă și în juma’ de oră vindeam tot la Biserica Albă”.
Iar despre benzină și motorină “mergeam până la Timișoara ca să luăm, că în zonă nu mai era nimic, totul pleca dincolo, pe bani buni”.
La ieșirea din Câmpia, asfaltul redevine impecabil.
[attachmentid=1627986882]
Grâu, nori, cer senin și Serbia pe fundal.
[attachmentid=1627986883]
Socol.
[attachmentid=1627986884]
Intersecția DJ 571C cu DN 57A.
[attachmentid=1627986885]
Aici la intersecția aș fi putut vira dreapta și să merg până la capătul satului Socol, chiar pe malul Nerei unde este frontiera cu Serbia.
Acum îmi pare rău că n-am fost până acolo.
Centrul de informare turistică din Socol, imens și (cel putin in iulie 2014) închis.
[attachmentid=1627986886]
Spărtură în nori.
[attachmentid=1627986887]
Spre Dunăre, pe DN 57A.
[attachmentid=1627986888]
Dunărea.
[attachmentid=1627986889]
De aici, de-a lungul Dunării vreo 130 de km până la Orșova.
[attachmentid=1627986890]
Buștean probabil adus de Dunăre.
[attachmentid=1627986891]
Aproape de luciul apei (spre aval).
[attachmentid=1627986892]
Mal plin de scoici.
[attachmentid=1627986893]
Spre amonte
[attachmentid=1627986894]
și spre aval.
[attachmentid=1627986895]
<span class='edit'>20 Mar 2015, 14:23:</span>
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Partea a IV-a
Intrarea în Baziaș (venind dinspre Socol).
[attachmentid=1627987009]
Altă gheretă, din vremuri care bine că s-au terminat.
[attachmentid=1627987010]
Cazarea la Baziaș a fost la cabana Apus de Soare (http://apusdesoare.netcompmedia.ro/), 80 Lei / camera pe noapte, baie pe hol.
Camera.
[attachmentid=1627987011] [attachmentid=1627987012]
Curățenia este exemplară, însă, cu toată părerea de rău, restul cam lasă de dorit.
Probabil hota de la bucătărie era defectă, deoarece mirosea a pește pe holul de acces în camera.
Prin camera, mobilierul era destul de vechi, la fel și lenjeria de pat, care deși curată se vedea că are o anumită vechime.
În schimb, proprietarii (un cuplu cam pe la 60 de ani) sunt foarte de treabă și ospitalieri.
Bicicleta a stat legată pe terasa cârciumii, deși mi s-a spus că nu e nevoie să o leg, pentru că “la noi nu se fură”.
Soarele apune în Dunăre.
[attachmentid=1627987013] [attachmentid=1627987014]
Cina din seara respectivă, gatită de doamna proprietăreasă, un deliciu.
Ciorbă de somn.
[attachmentid=1627987015]
Somn prăjit, cu cartofi prăjiți și mult mujdei.
[attachmentid=1627987016]
Tabloul din centrul Belgradului, cu hotelul Moskva si Catedrala Sfântul Sava pe fundal (în realitate catedrala nu este vizibilă din fața hotelul Moskva).
[attachmentid=1627987017]
Traseul parcurs in ziua respectiva:
[attachmentid=1627987032]
Si harta:
https://www.google.ro/maps/dir/45.0462655,2...d44.816!3e0
Bine te-am regasit.
Intr-adevar, campul ala plin de floarea soarelui a fost foarte tare.
Am trecut de mai multe ori prin Bela Crvka.
Stiu acele lacuri / standuri. Sunt cele de la iesirea din oras, spre Vracev Gaj.
Unele dintre ele se vad chiar din drum.
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Partea a III-a
Câmpia.
[attachmentid=1627986880]
Beton și aslfat, în satul Câmpia.
[attachmentid=1627986881]
Aici m-am oprit la un suc și o înghețată la un magazin sătesc.
Fiind sate majoritar sârbești, oamenii sunt bilingvi, adică între ei vorbesc sârbește iar cu mine vorbeau românește.
I-am întrebat cum era pe vremea embargoului (pentru cei mai tineri, în prima jumătate a anilor ’90 Iugoslaviei, compuse din Serbia cu tot cu Kosovo și Muntenegru i s-a impus un embargou total de către comunintatea internațională).
Răspunsul lor: “Oho, ce bine era. Treceam Nera prin vad (aproximativ pe cursul Nerei este frontiea dintre România și Serbia) cu tractorul și două remorci încărcate cu marfă și în juma’ de oră vindeam tot la Biserica Albă”.
Iar despre benzină și motorină “mergeam până la Timișoara ca să luăm, că în zonă nu mai era nimic, totul pleca dincolo, pe bani buni”.
La ieșirea din Câmpia, asfaltul redevine impecabil.
[attachmentid=1627986882]
Grâu, nori, cer senin și Serbia pe fundal.
[attachmentid=1627986883]
Socol.
[attachmentid=1627986884]
Intersecția DJ 571C cu DN 57A.
[attachmentid=1627986885]
Aici la intersecția aș fi putut vira dreapta și să merg până la capătul satului Socol, chiar pe malul Nerei unde este frontiera cu Serbia.
Acum îmi pare rău că n-am fost până acolo.
Centrul de informare turistică din Socol, imens și (cel putin in iulie 2014) închis.
[attachmentid=1627986886]
Spărtură în nori.
[attachmentid=1627986887]
Spre Dunăre, pe DN 57A.
[attachmentid=1627986888]
Dunărea.
[attachmentid=1627986889]
De aici, de-a lungul Dunării vreo 130 de km până la Orșova.
[attachmentid=1627986890]
Buștean probabil adus de Dunăre.
[attachmentid=1627986891]
Aproape de luciul apei (spre aval).
[attachmentid=1627986892]
Mal plin de scoici.
[attachmentid=1627986893]
Spre amonte
[attachmentid=1627986894]
și spre aval.
[attachmentid=1627986895]
<span class='edit'>20 Mar 2015, 14:23:</span>
Oravița – Răcășdia – vama Naidăș – Leșcovița – Zlatița – Socol – Baziaș
Partea a IV-a
Intrarea în Baziaș (venind dinspre Socol).
[attachmentid=1627987009]
Altă gheretă, din vremuri care bine că s-au terminat.
[attachmentid=1627987010]
Cazarea la Baziaș a fost la cabana Apus de Soare (http://apusdesoare.netcompmedia.ro/), 80 Lei / camera pe noapte, baie pe hol.
Camera.
[attachmentid=1627987011] [attachmentid=1627987012]
Curățenia este exemplară, însă, cu toată părerea de rău, restul cam lasă de dorit.
Probabil hota de la bucătărie era defectă, deoarece mirosea a pește pe holul de acces în camera.
Prin camera, mobilierul era destul de vechi, la fel și lenjeria de pat, care deși curată se vedea că are o anumită vechime.
În schimb, proprietarii (un cuplu cam pe la 60 de ani) sunt foarte de treabă și ospitalieri.
Bicicleta a stat legată pe terasa cârciumii, deși mi s-a spus că nu e nevoie să o leg, pentru că “la noi nu se fură”.
Soarele apune în Dunăre.
[attachmentid=1627987013] [attachmentid=1627987014]
Cina din seara respectivă, gatită de doamna proprietăreasă, un deliciu.
Ciorbă de somn.
[attachmentid=1627987015]
Somn prăjit, cu cartofi prăjiți și mult mujdei.
[attachmentid=1627987016]
Tabloul din centrul Belgradului, cu hotelul Moskva si Catedrala Sfântul Sava pe fundal (în realitate catedrala nu este vizibilă din fața hotelul Moskva).
[attachmentid=1627987017]
Traseul parcurs in ziua respectiva:
[attachmentid=1627987032]
Si harta:
https://www.google.ro/maps/dir/45.0462655,2...d44.816!3e0
Ált topic de vis!
Omule, ai devenit deja artist!
Omule, ai devenit deja artist!
Intreb si eu ca prostul.... Din cate am vazut ai un MTB, cati km reusesti sa parcurgi intr-o zi?
@tunderbird
Multumesc.
Zona este de vis, topicul doar arata putin din ea.
@Aerius
In general cam 50-60 km, asta cred ca este distanta ideala pentru a fi parcursa intr-o zi, astfel incat sa apuci sa te bucuri de peisaj, sa faci poze, sa stai de vorba cu cei de pe marginea drumului, etc.
Au fost cazuri cand am ajuns la 70-80 km si de putine ori 100 km.
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Dacă nu mă înșel, cazinoul din Baziaș, clădire care nu mai există de mult timp.
[attachmentid=1627987064]
În curtea pensiunii Apus de Soare există treptele care se văd în poza de mai jos.
[attachmentid=1627987065]
Conform a ceea ce susține proprietarul, există 146 de trepte care coboară spre fundul Dunării, scara fiind construită cu mult timp înainte de formarea lacului de acumulare de la Porțile de Fier.
Tot proprietatul pensiunii mi-a spus că acestea sunt treptele pe care a urcat Carol I atunci când a debarcat la Baziaș.
Îmi este cam greu să cred așa ceva, însă nu l-am contrazis pe om.
Mai ales ca din care stiu, Carol a ajuns la Bazias cu trenul, apoi s-a imbarcat pe un vapor care l-a dus pe Dunare pana la Drobeta (in 1866 primul port romanesc de pe cursul Dunarii, Orsova fiind in Imperiul Austro-Ungar).
Micul dejun a fost OK, urmat de o conversație, la cafea, cu soția proprietarului.
Printre altele, am aflat că sârbii “de dincolo” (din Serbia) sunt oameni foarte harnici, că “lucră și duminică la hotar”.
“La hotar” = la câmp.
Pensiunea Apus de Soare văzută din DN 57A.
[attachmentid=1627987066]
Înainte de a pleca din Baziaș m-am oprit la mânăstirea sârbească Sfântul Sava, situată cam la 100 de metri de DN 57A.
Oricum, este bine semnalizată, nu prea se poate rata.
[attachmentid=1627987067]
În poarta mânăstirii.
[attachmentid=1627987068]
Reguli, restricții si AMIN.
[attachmentid=1627987069]
Având în vedere faptul că eram în pantaloni scurți, o călugărița sârboaică nici în curte nu m-a lăsat să intru.
Doar mi-a spus, ducând mâna spre genunchi: “Regola - regola”.
O poză din poarta lăcașului de cult.
[attachmentid=1627987070]
Alături de mânăstire.
[attachmentid=1627987071]
Inainte de a ieși din Baziaș: cum poate să ducă pe cineva capu’ să își construiască o casă într-un asemenea loc (sau să continue să locuiscă acolo).
[attachmentid=1627987072]
Ieșirea spre Belobreșca, pe DN 57A.
[attachmentid=1627987073]
Punct de informare – documentare Baziaș.
[attachmentid=1627987074] [attachmentid=1627987075]
Inutil să menționez că era închis, și judecând după vegetația din jur, oricum nu a mai trecut cineva pe aici de mult timp.
Asta pe lângă faptul că este amplasat destul de departe față de Baziaș.
Probabil o instalație pentru scos balast (nisip și pietriș) din Dunăre.
[attachmentid=1627987076]
Cine nu este atent face baie în Dunăre, cu tot cu mașină.
[attachmentid=1627987077]
Dunărea, spre amonte.
[attachmentid=1627987078]
Drum “coală de hârtie”.
[attachmentid=1627987079]
N-am înțeles de ce bărcile din pozele de mai jos erau suspendate în loc să stea pe apă.
[attachmentid=1627987080]
Cateva dintre cele mai importante repere ale Clisurii.
[attachmentid=1627987081]
20 Mar 2015, 20:29:
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a II-a
Țiglă sârbească din Voievodina, de vânzare în tot sudul județului Caraș-Severin.
[attachmentid=1627987082] [attachmentid=1627987083]
Într-o curte din Pojejena.
[attachmentid=1627987084]
Înapoi pe DN 57 (părăsit cu o zi inainte la vama Naidăș) și teoretic fix 111 km până la finalul turei.
[attachmentid=1627987085]
Dealuri domoale.
[attachmentid=1627987086] [attachmentid=1627987087]
Punctul de informare – documentare Moldova Nouă, la fel de închis ca și celelalte puncte de informare dinaintea lui.
[attachmentid=1627987088]
Indicator cu Moldova Nouă desi Moldova Veche era mult mai aproape.
[attachmentid=1627987089]
Spălare auto exemplară, în Moldova Veche.
[attachmentid=1627987090]
Lepa Brena, diva Iugoslaviei anilor ’80, cântase la Resița cu puțin timp înainte de a ajunge eu în Moldova Veche.
[attachmentid=1627987091]
Pentru cei mai tineri, nu cu foarte mult timp în urmă chiar a exista o țară numită Iugoslavia.
Statuia pinguinilor de la Dunăre.
[attachmentid=1627987092]
Cine își mai aduce aminte de numerele de înmatriculare existente înainte de 1990 sau de tractorul Universal 445.
[attachmentid=1627987093]
Indicatoare bilinve si bialfabetice.
[attachmentid=1627987094]
Continui alergarea spre Orșova.
[attachmentid=1627987095]
Asta n-am înțeles la ce folosea,
[attachmentid=1627987096]
însă poate avea odată legătură cu ruina industrial de langă Moldova Veche.
[attachmentid=1627987097]
Alte dealuri domoale.
[attachmentid=1627987098]
Multumesc.
Zona este de vis, topicul doar arata putin din ea.
@Aerius
In general cam 50-60 km, asta cred ca este distanta ideala pentru a fi parcursa intr-o zi, astfel incat sa apuci sa te bucuri de peisaj, sa faci poze, sa stai de vorba cu cei de pe marginea drumului, etc.
Au fost cazuri cand am ajuns la 70-80 km si de putine ori 100 km.
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Dacă nu mă înșel, cazinoul din Baziaș, clădire care nu mai există de mult timp.
[attachmentid=1627987064]
În curtea pensiunii Apus de Soare există treptele care se văd în poza de mai jos.
[attachmentid=1627987065]
Conform a ceea ce susține proprietarul, există 146 de trepte care coboară spre fundul Dunării, scara fiind construită cu mult timp înainte de formarea lacului de acumulare de la Porțile de Fier.
Tot proprietatul pensiunii mi-a spus că acestea sunt treptele pe care a urcat Carol I atunci când a debarcat la Baziaș.
Îmi este cam greu să cred așa ceva, însă nu l-am contrazis pe om.
Mai ales ca din care stiu, Carol a ajuns la Bazias cu trenul, apoi s-a imbarcat pe un vapor care l-a dus pe Dunare pana la Drobeta (in 1866 primul port romanesc de pe cursul Dunarii, Orsova fiind in Imperiul Austro-Ungar).
Micul dejun a fost OK, urmat de o conversație, la cafea, cu soția proprietarului.
Printre altele, am aflat că sârbii “de dincolo” (din Serbia) sunt oameni foarte harnici, că “lucră și duminică la hotar”.
“La hotar” = la câmp.
Pensiunea Apus de Soare văzută din DN 57A.
[attachmentid=1627987066]
Înainte de a pleca din Baziaș m-am oprit la mânăstirea sârbească Sfântul Sava, situată cam la 100 de metri de DN 57A.
Oricum, este bine semnalizată, nu prea se poate rata.
[attachmentid=1627987067]
În poarta mânăstirii.
[attachmentid=1627987068]
Reguli, restricții si AMIN.
[attachmentid=1627987069]
Având în vedere faptul că eram în pantaloni scurți, o călugărița sârboaică nici în curte nu m-a lăsat să intru.
Doar mi-a spus, ducând mâna spre genunchi: “Regola - regola”.
O poză din poarta lăcașului de cult.
[attachmentid=1627987070]
Alături de mânăstire.
[attachmentid=1627987071]
Inainte de a ieși din Baziaș: cum poate să ducă pe cineva capu’ să își construiască o casă într-un asemenea loc (sau să continue să locuiscă acolo).
[attachmentid=1627987072]
Ieșirea spre Belobreșca, pe DN 57A.
[attachmentid=1627987073]
Punct de informare – documentare Baziaș.
[attachmentid=1627987074] [attachmentid=1627987075]
Inutil să menționez că era închis, și judecând după vegetația din jur, oricum nu a mai trecut cineva pe aici de mult timp.
Asta pe lângă faptul că este amplasat destul de departe față de Baziaș.
Probabil o instalație pentru scos balast (nisip și pietriș) din Dunăre.
[attachmentid=1627987076]
Cine nu este atent face baie în Dunăre, cu tot cu mașină.
[attachmentid=1627987077]
Dunărea, spre amonte.
[attachmentid=1627987078]
Drum “coală de hârtie”.
[attachmentid=1627987079]
N-am înțeles de ce bărcile din pozele de mai jos erau suspendate în loc să stea pe apă.
[attachmentid=1627987080]
Cateva dintre cele mai importante repere ale Clisurii.
[attachmentid=1627987081]
20 Mar 2015, 20:29:
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a II-a
Țiglă sârbească din Voievodina, de vânzare în tot sudul județului Caraș-Severin.
[attachmentid=1627987082] [attachmentid=1627987083]
Într-o curte din Pojejena.
[attachmentid=1627987084]
Înapoi pe DN 57 (părăsit cu o zi inainte la vama Naidăș) și teoretic fix 111 km până la finalul turei.
[attachmentid=1627987085]
Dealuri domoale.
[attachmentid=1627987086] [attachmentid=1627987087]
Punctul de informare – documentare Moldova Nouă, la fel de închis ca și celelalte puncte de informare dinaintea lui.
[attachmentid=1627987088]
Indicator cu Moldova Nouă desi Moldova Veche era mult mai aproape.
[attachmentid=1627987089]
Spălare auto exemplară, în Moldova Veche.
[attachmentid=1627987090]
Lepa Brena, diva Iugoslaviei anilor ’80, cântase la Resița cu puțin timp înainte de a ajunge eu în Moldova Veche.
[attachmentid=1627987091]
Pentru cei mai tineri, nu cu foarte mult timp în urmă chiar a exista o țară numită Iugoslavia.
Statuia pinguinilor de la Dunăre.
[attachmentid=1627987092]
Cine își mai aduce aminte de numerele de înmatriculare existente înainte de 1990 sau de tractorul Universal 445.
[attachmentid=1627987093]
Indicatoare bilinve si bialfabetice.
[attachmentid=1627987094]
Continui alergarea spre Orșova.
[attachmentid=1627987095]
Asta n-am înțeles la ce folosea,
[attachmentid=1627987096]
însă poate avea odată legătură cu ruina industrial de langă Moldova Veche.
[attachmentid=1627987097]
Alte dealuri domoale.
[attachmentid=1627987098]
QUOTE(gibonu @ 19 Mar 2015, 20:41)
... I-am întrebat cum era pe vremea embargoului ...
Ca veni vorba. Localnicii traficau motorina cu butoaiele. Cozma Miron, pe atunci pe val, in cardasie cu sefii companiei miniere (mina Moldova Noua apartinea de Compania miniera din Petrosani) aveau deschisa statie de distributie carburanti pe malul sarbesc. Din depozitele de motorina ale Minei Molodva Noua era tras furtun de alimentare pe fundul Dunarii pana la sarbi...
QUOTE(gibonu @ 20 Mar 2015, 19:13)
... Conform a ceea ce susține proprietarul, există 146 de trepte care coboară spre fundul Dunării, scara fiind construită cu mult timp înainte de formarea lacului de acumulare de la Porțile de Fier.
Tot proprietatul pensiunii mi-a spus că acestea sunt treptele pe care a urcat Carol I atunci când a debarcat la Baziaș.
Îmi este cam greu să cred așa ceva, însă nu l-am contrazis pe om.
Mai ales ca din care stiu, Carol a ajuns la Bazias cu trenul, apoi s-a imbarcat pe un vapor care l-a dus pe Dunare pana la Drobeta ...
Tot proprietatul pensiunii mi-a spus că acestea sunt treptele pe care a urcat Carol I atunci când a debarcat la Baziaș.
Îmi este cam greu să cred așa ceva, însă nu l-am contrazis pe om.
Mai ales ca din care stiu, Carol a ajuns la Bazias cu trenul, apoi s-a imbarcat pe un vapor care l-a dus pe Dunare pana la Drobeta ...
Daca nu sunt treptele pe care a urcat Carol cand a debarcat la Bazias atunci or fi treptele pe care a coborat Carol cand s-a imbarcat de la Bazias ...
Of, of, cata rigiditate ...
@radian
Tare faza cu furtunul de alimentare tras pe fundul Dunarii.
Tin minte ca am vazut in acea perioada un documentar facut parca de TVR Timisoara, in care traficantii de carburanti isi aprindeau tigara cu bancnota de 100 de marci germane (pe atunci inca nu exista euro).
Cat despre trepte, am vrut sa spun ca mi-e greu sa cred ca acele trepte sunt cele care erau si pe vremea lui Carol I (anul 1866).
Tot acel proprietar de pensiune mi-a spus ca inainte de a construi pensiune a impins cu Fadroma in Dunare o piesa metalica imensa, piese care ulterior s-a dovedit a fi dispozitivul pe care era intoarsa locomotiva la 360 de grade, la cap de linie, in fosta gara Bazias.
Apoi, dupa ce si-a dat seama ce a aruncat in Dunare, a tocmit niste scafandri sa ii identifice pozitia, urmand ca nu se stie cand sa o scoata.
Oi fi eu rigid, dar si povestile proprietarului pensiunii sunt putin SF.
Sau a facut omu' misto de mine (desi parea convins de ceea ce spunea).
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a III-a
Intrarea în Coronini (fostul Pescari).
[attachmentid=1627987591]
Stema localitătii pe care sunt prezente somnul și stânca Baba Caia.
[attachmentid=1627987592]
Stânca Baba Caia.
[attachmentid=1627987593]
Hostelul Baba Caia, chiar la ieșirea din Coronini (spre Orșova).
[attachmentid=1627987594] [attachmentid=1627987595]
Cetatea Golubac de pe malul sârbesc și DN 34 care trece chiar prin zidurile fortificației.
[attachmentid=1627987596] [attachmentid=1627987597] [attachmentid=1627987598]
Mă bucură faptul că pe Dunăre circulă nave de turistice.
[attachmentid=1627987599]
Spre Orșova.
[attachmentid=1627987600]
“Mirifica lume a clisurii Dunării”, pe un panou de pe marginea drumului.
[attachmentid=1627987601]
Tabula Baross Gabor.
[attachmentid=1627987602]
Traducerea din limba maghiară:
“Dumnezeu să binecuvânteze lucrările de regularizare ale Porților de Fier ale Dunării inferioare și ale afluenților acesteia, dispuse în anul 1888 în timpul domniei împăratului Franz Iosif și începute prin grija primului-ministru contele Szapary Gyula și a ministrului comerțului Bellusi Baross Gabor. 15 Septembrie 1890”
Sursa traducerii: http://istoriabanatu...lisura-dunarii/
Baross Gabor a fost ministrul comerțului și al transporturilor în Ungaria (parte a Imperiului Austro-Ungar) și printre alte măsuri adoptate, sub conducerea sa a fost realizată o regularizare a cursului Dunării in zona clisurii.
Azi o piața din Budapesta (în fața gării Keketi) îi poartă numele, piață în care este amplasată și o statuie a fostului ministru.
Mai multe detalii despre Baross Gabor: http://en.wikipedia....ki/Gábor_Baross
Asfalt perfect.
[attachmentid=1627987603]
O carieră de piatră pe malul sârbesc, undeva în zona localității Brnjica.
[attachmentid=1627987605]
Pensiunea Deyan
[attachmentid=1627987606] [attachmentid=1627987607]
care are și plajă la Dunăre.
[attachmentid=1627987608]
Tare faza cu furtunul de alimentare tras pe fundul Dunarii.
Tin minte ca am vazut in acea perioada un documentar facut parca de TVR Timisoara, in care traficantii de carburanti isi aprindeau tigara cu bancnota de 100 de marci germane (pe atunci inca nu exista euro).
Cat despre trepte, am vrut sa spun ca mi-e greu sa cred ca acele trepte sunt cele care erau si pe vremea lui Carol I (anul 1866).
Tot acel proprietar de pensiune mi-a spus ca inainte de a construi pensiune a impins cu Fadroma in Dunare o piesa metalica imensa, piese care ulterior s-a dovedit a fi dispozitivul pe care era intoarsa locomotiva la 360 de grade, la cap de linie, in fosta gara Bazias.
Apoi, dupa ce si-a dat seama ce a aruncat in Dunare, a tocmit niste scafandri sa ii identifice pozitia, urmand ca nu se stie cand sa o scoata.
Oi fi eu rigid, dar si povestile proprietarului pensiunii sunt putin SF.
Sau a facut omu' misto de mine (desi parea convins de ceea ce spunea).
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a III-a
Intrarea în Coronini (fostul Pescari).
[attachmentid=1627987591]
Stema localitătii pe care sunt prezente somnul și stânca Baba Caia.
[attachmentid=1627987592]
Stânca Baba Caia.
[attachmentid=1627987593]
Hostelul Baba Caia, chiar la ieșirea din Coronini (spre Orșova).
[attachmentid=1627987594] [attachmentid=1627987595]
Cetatea Golubac de pe malul sârbesc și DN 34 care trece chiar prin zidurile fortificației.
[attachmentid=1627987596] [attachmentid=1627987597] [attachmentid=1627987598]
Mă bucură faptul că pe Dunăre circulă nave de turistice.
[attachmentid=1627987599]
Spre Orșova.
[attachmentid=1627987600]
“Mirifica lume a clisurii Dunării”, pe un panou de pe marginea drumului.
[attachmentid=1627987601]
Tabula Baross Gabor.
[attachmentid=1627987602]
Traducerea din limba maghiară:
“Dumnezeu să binecuvânteze lucrările de regularizare ale Porților de Fier ale Dunării inferioare și ale afluenților acesteia, dispuse în anul 1888 în timpul domniei împăratului Franz Iosif și începute prin grija primului-ministru contele Szapary Gyula și a ministrului comerțului Bellusi Baross Gabor. 15 Septembrie 1890”
Sursa traducerii: http://istoriabanatu...lisura-dunarii/
Baross Gabor a fost ministrul comerțului și al transporturilor în Ungaria (parte a Imperiului Austro-Ungar) și printre alte măsuri adoptate, sub conducerea sa a fost realizată o regularizare a cursului Dunării in zona clisurii.
Azi o piața din Budapesta (în fața gării Keketi) îi poartă numele, piață în care este amplasată și o statuie a fostului ministru.
Mai multe detalii despre Baross Gabor: http://en.wikipedia....ki/Gábor_Baross
Asfalt perfect.
[attachmentid=1627987603]
O carieră de piatră pe malul sârbesc, undeva în zona localității Brnjica.
[attachmentid=1627987605]
Pensiunea Deyan
[attachmentid=1627987606] [attachmentid=1627987607]
care are și plajă la Dunăre.
[attachmentid=1627987608]
QUOTE
Baross Gabor a fost ministrul comerțului și al transporturilor în Ungaria (parte a Imperiului Austro-Ungar) și printre alte măsuri adoptate, sub conducerea sa a fost realizată o regularizare a cursului Dunării in zona clisurii.
Aha. Deci fara bozgor, aveam si noi un riu de clasa mondiala pe care te puteai dadea cu caiacul (white water).
QUOTE(gibonu @ 24 Mar 2015, 18:20)
... Tot acel proprietar de pensiune mi-a spus ca ...
Poate ca asa incearca sa-si fidelizeze turistii, spunandu-le povesti care-ti taie respiratia ...
Interesanta prezentarea, astept continuarea.
QUOTE(neumann @ 25 Mar 2015, 16:20)
... bozgor ...
Te-ai racorit? Te simti mai bine?
@radian
Poate ii fidelizeaza pe cei care pun botu' la povestile lui.
Insa, dupa cum am mai spus, mi se par putin SF.
Cred ca @neumann a facut o gluma pe care tu n-ai inteles-o.
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a IV-a
Cârciuma lui Toma, văzută (cu zoom maxim) de pe malul românesc.
[attachmentid=1627987852]
Cârciumă în care am fost de câteva ori în ultimii ani și de fiecare data senzația a fost aceiași, adică nu îmi mai venea să plec de acolo.
Mâncarea este OK, nu diferă foarte mult de ceea ce se poate mâncă oriunde în restul Serbiei, însă locația cârciumii lui Toma face toți banii.
Centrul de informare turistică Sichevița.
[attachmentid=1627987853] [attachmentid=1627987854]
Nu mai trebuie să menționez faptul că era închis, ca și restul centrelor de informare turistică văzute înaintea acestuia.
Asfalt impecabil.
[attachmentid=1627987855]
Soarele își face loc printre nori, direct în Dunăre.
[attachmentid=1627987856]
Pensiunea Căunița.
[attachmentid=1627987857] [attachmentid=1627987858]
Terasa pensiunii, într-o oarecare formă de vapor.
[attachmentid=1627987859]
Dunărea, văzută de pe acoperișul terasei.
[attachmentid=1627987860]
Terasa propriu-zisă.
[attachmentid=1627987861]
Mori (de apă) în apropiere de Berzasca.
[attachmentid=1627987862]
Din câte am înțeles, aici va fi viitorul ștrand Berzasca.
[attachmentid=1627987863]
Poate ii fidelizeaza pe cei care pun botu' la povestile lui.
Insa, dupa cum am mai spus, mi se par putin SF.
Cred ca @neumann a facut o gluma pe care tu n-ai inteles-o.
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a IV-a
Cârciuma lui Toma, văzută (cu zoom maxim) de pe malul românesc.
[attachmentid=1627987852]
Cârciumă în care am fost de câteva ori în ultimii ani și de fiecare data senzația a fost aceiași, adică nu îmi mai venea să plec de acolo.
Mâncarea este OK, nu diferă foarte mult de ceea ce se poate mâncă oriunde în restul Serbiei, însă locația cârciumii lui Toma face toți banii.
Centrul de informare turistică Sichevița.
[attachmentid=1627987853] [attachmentid=1627987854]
Nu mai trebuie să menționez faptul că era închis, ca și restul centrelor de informare turistică văzute înaintea acestuia.
Asfalt impecabil.
[attachmentid=1627987855]
Soarele își face loc printre nori, direct în Dunăre.
[attachmentid=1627987856]
Pensiunea Căunița.
[attachmentid=1627987857] [attachmentid=1627987858]
Terasa pensiunii, într-o oarecare formă de vapor.
[attachmentid=1627987859]
Dunărea, văzută de pe acoperișul terasei.
[attachmentid=1627987860]
Terasa propriu-zisă.
[attachmentid=1627987861]
Mori (de apă) în apropiere de Berzasca.
[attachmentid=1627987862]
Din câte am înțeles, aici va fi viitorul ștrand Berzasca.
[attachmentid=1627987863]
QUOTE(radian @ 22 Mar 2015, 10:37)
Ca veni vorba. Localnicii traficau motorina cu butoaiele. Cozma Miron, pe atunci pe val, in cardasie cu sefii companiei miniere (mina Moldova Noua apartinea de Compania miniera din Petrosani) aveau deschisa statie de distributie carburanti pe malul sarbesc. Din depozitele de motorina ale Minei Molodva Noua era tras furtun de alimentare pe fundul Dunarii pana la sarbi...
Daca nu sunt treptele pe care a urcat Carol cand a debarcat la Bazias atunci or fi treptele pe care a coborat Carol cand s-a imbarcat de la Bazias ...
Of, of, cata rigiditate ...
Daca nu sunt treptele pe care a urcat Carol cand a debarcat la Bazias atunci or fi treptele pe care a coborat Carol cand s-a imbarcat de la Bazias ...
Of, of, cata rigiditate ...
Nu a existat niciodata furtun de alimentare pe fundul Dunarii, astea sunt mituri. Bunicii fiind din zona am prins embargoul, pur si simplu s-au ingropat de bani locuitorii din Pescari, Pojejena, Berzasca etc. Aveau atatia bani ca nu mai stiau ce sa faca cu ei, la propriu. Cand a inceput traficul se vindea cu 1.2- 1.3 marci/litru de carburant apoi a inceput sa scada sub 1 marca. La un transport duceau cca 3000- 3500 de litri pe o barca, erau bani multi atunci. Stana Izbasa a facut mii de marci la chefuri, nunti, botezuri etc in perioada aia. Era o intreaga nebunie, fiecare avea o barca cu motor sau mai multe. Ma minunam cate barci erau pe Dunare la Pescari, cate 200-300 de barci erau non stop pe Dunare dupa ce veneau convoaiele de cisterne cu combustibil. Fiecare plaja mica la Dunare de la Pescari pana la Berzasca era plina de barci care transportau carburant, zilierii care incarcau si carau castigau cca 30 de marci pe zi. Sefii de la Petrom care trimiteau cisternele in zona au castigat deasemenea multi bani, aveau comisionul lor la fiecare masina trimisa in zona, dar lucrurile au inceput sa se linisteasca mai apoi, a scazut pretul pe la 60 de centi/litru, au trimis foarte multi graniceri, au confiscat sute de barci si s-a oprit toata contrabanda asta.
Oricum pozele m-au incantat foarte mult, multumesc Gibonu.
Pacat ca stau departe si nu mai ajung asa de des in zona.
Mai asteptam poze.
QUOTE(gruita2005 @ 29 Mar 2015, 22:37)
Nu a existat niciodata furtun de alimentare pe fundul Dunarii, astea sunt mituri...
Eu cunosc persoane direct implicate in povestea cu pricina. Tu pe ce te bazezi?
Daca ar fi existat un furtun, l-ar fi cunoscut.
@gibonu
Absolut superb traseul, pozele, relatarile, informatiile!!... In nota cu care ne-ai obisnuit de altfel! Uite vezi, eu unul nu reusesc sa ma mobilizez o data, sa incerc asa ceva, desi nu am uitat sugestia ta referitoare la Cappadocia. Pur si simplu nu reusesc! Insa tot mai sper; mai bine mai tarziu decat niciodata...
Si uite asa mi-ai mai dat tu o idee de o viitoare ruta de intoarcere, dintr-un viitor concediu...
Absolut superb traseul, pozele, relatarile, informatiile!!... In nota cu care ne-ai obisnuit de altfel! Uite vezi, eu unul nu reusesc sa ma mobilizez o data, sa incerc asa ceva, desi nu am uitat sugestia ta referitoare la Cappadocia. Pur si simplu nu reusesc! Insa tot mai sper; mai bine mai tarziu decat niciodata...
Si uite asa mi-ai mai dat tu o idee de o viitoare ruta de intoarcere, dintr-un viitor concediu...
punctele alea de informare sunt probabil tot niste bani europeni irositi inutil...
Sint o multime de locuri in care poti sa ajungi fara o mobilizare speciala, in weekend. E necesar sa te decizi, sa te scoli la 5, la 6 sa fi pornit deja masina. Ziua de vara e foarte lunga. Asa am facut eu Moldova Noua - Orsova, venind de departe si trecind prin munti ca sa ajung la Moldova Noua, pe drum de macadam. Totul e sa te intereseze cu adevarat.
@gruita2005: imi aduc aminte ca am trecut cu tata prin Coronini prin 2001. Era incredibil cum colcaiau banii. In spatele caselor coletie de salupe, in fata caselor salon auto, pe case doar granit si marmura. Colectie de S-uri si A8-uri...
@gruita2005, radian & ipiq
In completare la ceea ce ati spus voi, varianta contrabandei cu combustibil de pe malul sarbesc, auzita in toamna lui 2009 la o carciuma (Kafana) situata cativa km in amonte fata de barajul de la Portile de Fier I.
Asadar, doamna carciumareasa vorbea foarte vine romaneste si bineinteles ca am intrebat-o cum era pe timpul embargoului.
Auzind intrebarea, femeia s-a luminat la fata si mi-a spus:
"Oho, ce bine era si pentru noi si pentru voi.
Avem in pivnita (capacitate de stocare) aproape 3.000 (trei mii) de litri in butoaie si bidoane.
Le umpleam si le goleam de 2-3 ori pe noapte"
Iar politia iugoslava (pe vremea aceea inca mai exista Iugoslavia) nu zicea nimic, doar "mai trecea pe la Kafana sa bea si sa manance" evident moca.
@drrond
Multumesc.
Ma bucur daca ti-am dat idei.
Asteptam in continuarea povestea din Capadocia.
@sorin1983
Nu probabil, sigur s-au tocat aiurea (ca sa nu zic spalat) niste bani europeni si s-au bifat niste statistici la Bucuresti si Bruxelles.
Va fi mai tarziu in poveste o comparatie Romania - Serbia pe tema dezvoltarii turismului in zona Clisurii
@corbex
E delicata problema.
Pe de o parte este logic ce spui, insa pe de alta parte sa nu dai in extrema cealalata, in care stai mai mult in masina decat la destinatia propriu-zisa.
In plus, din goana masinii pierzi multe detalii (d-aia prefer bicicleta).
30 Mar 2015, 18:31:
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a V-a
Intrarea în Berzasca (venind dinspre Moldova Veche).
[attachmentid=1627988436]
Cazarea în Berzasca a fost la pensiunea Isabela (la ieșirea spre Orșova), 80 Lei camera / noapte, cu baie pe hol: http://www.pensiunea-isabella.ro/
Camera în care am stat (am fost asigurat că voi sta singur, deși erau 4 paturi).
[attachmentid=1627988437]
Am întreabat dacă pot mânca si eu la pensiune însă raspunsul a fost negativ, deoarece mesele pe care le vedeam erau pregătite pentru niște geologi care făceu prospecțiuni în zonă și erau cazați acolo pe termen lung.
Am insistat și mi s-a spus că mâncarea este a geologilor și că la pensiune doar se gătește mâncarea respectivă.
Totodată, am fost asigurat că micul dejun nu este o problemă.
Așa că, în lipsa alte opțiuni m-am dus la pensiunea Ecaterina, pe care o văzusem pe Internet înainte de a pleca în tura, însă care, cel puțin după site și prețurile de la cazare, era cam de fițe.
Pensiunea Ecaterina, amplasată în vârful unui deal.
[attachmentid=1627988438]
Priveliște de pe terasa pensiunii.
[attachmentid=1627988439]
Priveliște de lângă piscina pensiunii.
[attachmentid=1627988440] [attachmentid=1627988441]
Priveliște de la masa la care am stat pe terasă.
[attachmentid=1627988442]
Păcat că nu era senin și că am pierdut apusul de soare, însă nu este în fiecare zi 23 August.
Cina din seara respectivă a inceput cu o ciorbă de pește, așa cum neam de neamu’ meu n-a mai mâncat, cu pește mărunțit în ciorbă (peștele nu părea a fi din conservă), crutoane, cașcaval ras și maioneză.
[attachmentid=1627988443]
apoi a continuat cu o porție de somn prăjit (exact pe gustul meu în ceea ce privește prăjeala și cantitatea de sare adăugată) cu cartofi iuți și mujdei.
[attachmentid=1627988444]
Vinul casei, la carafă a fost bun.
Însă și mai bine a fost faptul că mi s-a adus o carafă de 1 litru și am fost taxat pentru o carafă de jumătate de litru.
I-am spus chelnăriței că a grești nota insă ea, cu zâmbetul pe buze, m-a asigurat că totul este OK.
Frumos din partea lor.
Piscina pe întuneric (scuze pentru calitatea pozei).
[attachmentid=1627988445]
Până acum, etalonul în materie pe pensiuni era pensiunea Septembrie de la Eselnița, insă pensiunea Ecaterina de la Berzasca îi dă rușine la toate domeniile.
I-am spus chelnăriței acest lucru, iar ea, tot cu zâmbetul pe buze, mi-a mulțumit pentru apreciere.
În plus, m-a informat că terenul de langă pensiunea lor aparține celor de la pensiunea Septembrie.
După care, cu burta plină și puțin înfrigurat m-am întors la pensiunea Isabela pentru un duș fierbinte apoi somn.
Asadar, in cazul in care treceti prin Berzasca, nu ratati o vizita la pensiunea Ecaterina, macar pentru a bea o cafea.
Cafeaua nu stiu cat de buna o fi, insa privelistea de pe terasa face totii banii.
In completare la ceea ce ati spus voi, varianta contrabandei cu combustibil de pe malul sarbesc, auzita in toamna lui 2009 la o carciuma (Kafana) situata cativa km in amonte fata de barajul de la Portile de Fier I.
Asadar, doamna carciumareasa vorbea foarte vine romaneste si bineinteles ca am intrebat-o cum era pe timpul embargoului.
Auzind intrebarea, femeia s-a luminat la fata si mi-a spus:
"Oho, ce bine era si pentru noi si pentru voi.
Avem in pivnita (capacitate de stocare) aproape 3.000 (trei mii) de litri in butoaie si bidoane.
Le umpleam si le goleam de 2-3 ori pe noapte"
Iar politia iugoslava (pe vremea aceea inca mai exista Iugoslavia) nu zicea nimic, doar "mai trecea pe la Kafana sa bea si sa manance" evident moca.
@drrond
Multumesc.
Ma bucur daca ti-am dat idei.
Asteptam in continuarea povestea din Capadocia.
@sorin1983
Nu probabil, sigur s-au tocat aiurea (ca sa nu zic spalat) niste bani europeni si s-au bifat niste statistici la Bucuresti si Bruxelles.
Va fi mai tarziu in poveste o comparatie Romania - Serbia pe tema dezvoltarii turismului in zona Clisurii
@corbex
E delicata problema.
Pe de o parte este logic ce spui, insa pe de alta parte sa nu dai in extrema cealalata, in care stai mai mult in masina decat la destinatia propriu-zisa.
In plus, din goana masinii pierzi multe detalii (d-aia prefer bicicleta).
30 Mar 2015, 18:31:
Baziaș – Belobreșca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a V-a
Intrarea în Berzasca (venind dinspre Moldova Veche).
[attachmentid=1627988436]
Cazarea în Berzasca a fost la pensiunea Isabela (la ieșirea spre Orșova), 80 Lei camera / noapte, cu baie pe hol: http://www.pensiunea-isabella.ro/
Camera în care am stat (am fost asigurat că voi sta singur, deși erau 4 paturi).
[attachmentid=1627988437]
Am întreabat dacă pot mânca si eu la pensiune însă raspunsul a fost negativ, deoarece mesele pe care le vedeam erau pregătite pentru niște geologi care făceu prospecțiuni în zonă și erau cazați acolo pe termen lung.
Am insistat și mi s-a spus că mâncarea este a geologilor și că la pensiune doar se gătește mâncarea respectivă.
Totodată, am fost asigurat că micul dejun nu este o problemă.
Așa că, în lipsa alte opțiuni m-am dus la pensiunea Ecaterina, pe care o văzusem pe Internet înainte de a pleca în tura, însă care, cel puțin după site și prețurile de la cazare, era cam de fițe.
Pensiunea Ecaterina, amplasată în vârful unui deal.
[attachmentid=1627988438]
Priveliște de pe terasa pensiunii.
[attachmentid=1627988439]
Priveliște de lângă piscina pensiunii.
[attachmentid=1627988440] [attachmentid=1627988441]
Priveliște de la masa la care am stat pe terasă.
[attachmentid=1627988442]
Păcat că nu era senin și că am pierdut apusul de soare, însă nu este în fiecare zi 23 August.
Cina din seara respectivă a inceput cu o ciorbă de pește, așa cum neam de neamu’ meu n-a mai mâncat, cu pește mărunțit în ciorbă (peștele nu părea a fi din conservă), crutoane, cașcaval ras și maioneză.
[attachmentid=1627988443]
apoi a continuat cu o porție de somn prăjit (exact pe gustul meu în ceea ce privește prăjeala și cantitatea de sare adăugată) cu cartofi iuți și mujdei.
[attachmentid=1627988444]
Vinul casei, la carafă a fost bun.
Însă și mai bine a fost faptul că mi s-a adus o carafă de 1 litru și am fost taxat pentru o carafă de jumătate de litru.
I-am spus chelnăriței că a grești nota insă ea, cu zâmbetul pe buze, m-a asigurat că totul este OK.
Frumos din partea lor.
Piscina pe întuneric (scuze pentru calitatea pozei).
[attachmentid=1627988445]
Până acum, etalonul în materie pe pensiuni era pensiunea Septembrie de la Eselnița, insă pensiunea Ecaterina de la Berzasca îi dă rușine la toate domeniile.
I-am spus chelnăriței acest lucru, iar ea, tot cu zâmbetul pe buze, mi-a mulțumit pentru apreciere.
În plus, m-a informat că terenul de langă pensiunea lor aparține celor de la pensiunea Septembrie.
După care, cu burta plină și puțin înfrigurat m-am întors la pensiunea Isabela pentru un duș fierbinte apoi somn.
Asadar, in cazul in care treceti prin Berzasca, nu ratati o vizita la pensiunea Ecaterina, macar pentru a bea o cafea.
Cafeaua nu stiu cat de buna o fi, insa privelistea de pe terasa face totii banii.
-ce contrast intre albastru din piscina si maroul de pe Dunare 
-Pensiunea Septembrie e un gunoi. Vara trecuta m-am pus jos la masa cu gandul sa mananc, am stat 20 de minute dupa un meniu (terasa NU era plina!), nu m-a bagat nimeni in seama si am plecat... la pensiunea Decebal, niste km mai sus spre Dubova. Acolo am mancat cea mai buna mancare din viata mea - o saramura de somn cum nu cred ca mai exista.
Hai cu continuarea!
-Pensiunea Septembrie e un gunoi. Vara trecuta m-am pus jos la masa cu gandul sa mananc, am stat 20 de minute dupa un meniu (terasa NU era plina!), nu m-a bagat nimeni in seama si am plecat... la pensiunea Decebal, niste km mai sus spre Dubova. Acolo am mancat cea mai buna mancare din viata mea - o saramura de somn cum nu cred ca mai exista.
Hai cu continuarea!
@ipiq
Era inourat afara, altfel era si apa Dunarii albastra.
Referitor la pensiunea Septembrie, imi pare rau ca s-a fasait atat de rau treaba acolo.
Am inteles ca s-au lacomit, adica au extins pensiunea cu inca un corp, insa personalul, parcarea si locurile din restaurant au ramas dimensionate la pensiunea initiala.
Altfel spus, decat sa faci treaba cu romanii mai bine iti bagi un bat in cur.
Oricum, pensiunea asta ramame o amintire frumoasa, din octombrie 2011, cand totul acolo era la superlativ (cazare, servire, mancare, bautura, etc).
Macar a ramas locatia, ca asta nu se poate schimba.
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova
Ultima zi a turei începe cu multă umiditate și fără soare, nici în amonte
[attachmentid=1627988596]
și nici în aval.
[attachmentid=1627988597]
Micul dejun a fost rezonabil (o omleta, niste brânză cu roșii și o cafea) pentru 10 Lei.
Înainte de pleca, l-am sunat pe proprietarul pensinii Patricia din Orșova ca să îi rog să îmi țină o camera.
Omu’ mi-a spus că mă așteaptă, plus mi-a dat o veste bună când am aflat că la Orșova este cald și soare.
Apoi am tras pe mine geaca de ploaie și șoșonii (shoe cover în engleză) peste bașcheți și am luat-o din loc.
Un ponton al Poliției de Frontieră, puțin mai în aval de Berzasca.
[attachmentid=1627988598]
Ruinele cetătii Drencova.
[attachmentid=1627988599] [attachmentid=1627988600]
Umezeală, fără ploaie.
[attachmentid=1627988601] [attachmentid=1627988602]
Ruine industriale la Cozla.
[attachmentid=1627988603]
Spre satulul cehesc Bigăr (n-am fost).
[attachmentid=1627988604]
Drumul cu viaducete și tuneluri de pe malul sârbesc.
[attachmentid=1627988605]
La revedere Caraș-Severin.
[attachmentid=1627988606]
Referitor la acestă limită între județe, până acum n-am reușit să înțeleg din ce motiv comuniștii (în anul 1968 la ultima reformă administrativă) au atribuit sudul dunărea al Banatului județului Mehedinți.
Am înțeles că unul dintre motive ar fi fost acela că Orșova si satele până la Svinița erau situate prea departe de reședința de județ Resița.
Dacă cineva știe mai multe despre acest subiect, îl rog să nu ezite.
Drum “coală de hârtie” și in județul Mehedinți.
[attachmentid=1627988607]
Despre neck-ul vulcanic Trescovăț.
[attachmentid=1627988608]
Conform Dex (online): neck = "Stâlp de lavă solidificată care umple canalul de ascensiune a magmei într-un vulcan."
Despre Rezervația Naturală Lacul Fosilifer Svinița.
[attachmentid=1627988609]
Aprecize faptul că cineva și-a bătut capu’ (și probabil a cheltuit mulți bani) pentru fabricarea și amplasarea acestor panouri.
Însă chiar nu reușesc să înțeleg ce era atât de greu încât să scrie și numarul de km de la panou la obiectivul respectiv.
Umiditatea începe să dispară.
[attachmentid=1627988610]
Pe malul sârbesc se vede foarte bine cupola sitului arheologic de Lepinski Vir.
[attachmentid=1627988611] [attachmentid=1627988612]
Și cam așa arată interiorul (poză luată de pe Wikipedia).
[attachmentid=1627988613]
Mai multe detalii despre Lepinski Vir:
http://en.wikipedia.org/wiki/Lepenski_Vir
Cam asta este diferența, cel puțin în domeniul turisitic între România și Serbia.
Concret, sârbii pot construi cupole precum cea de la Lepinski Vir, pe când românii nu sunt în stare să țină deschise centrele de informare turistică deja construite, probabil cu bani mulți veniți de la București sau de la Bruxelles.
Era inourat afara, altfel era si apa Dunarii albastra.
Referitor la pensiunea Septembrie, imi pare rau ca s-a fasait atat de rau treaba acolo.
Am inteles ca s-au lacomit, adica au extins pensiunea cu inca un corp, insa personalul, parcarea si locurile din restaurant au ramas dimensionate la pensiunea initiala.
Altfel spus, decat sa faci treaba cu romanii mai bine iti bagi un bat in cur.
Oricum, pensiunea asta ramame o amintire frumoasa, din octombrie 2011, cand totul acolo era la superlativ (cazare, servire, mancare, bautura, etc).
Macar a ramas locatia, ca asta nu se poate schimba.
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova
Ultima zi a turei începe cu multă umiditate și fără soare, nici în amonte
[attachmentid=1627988596]
și nici în aval.
[attachmentid=1627988597]
Micul dejun a fost rezonabil (o omleta, niste brânză cu roșii și o cafea) pentru 10 Lei.
Înainte de pleca, l-am sunat pe proprietarul pensinii Patricia din Orșova ca să îi rog să îmi țină o camera.
Omu’ mi-a spus că mă așteaptă, plus mi-a dat o veste bună când am aflat că la Orșova este cald și soare.
Apoi am tras pe mine geaca de ploaie și șoșonii (shoe cover în engleză) peste bașcheți și am luat-o din loc.
Un ponton al Poliției de Frontieră, puțin mai în aval de Berzasca.
[attachmentid=1627988598]
Ruinele cetătii Drencova.
[attachmentid=1627988599] [attachmentid=1627988600]
Umezeală, fără ploaie.
[attachmentid=1627988601] [attachmentid=1627988602]
Ruine industriale la Cozla.
[attachmentid=1627988603]
Spre satulul cehesc Bigăr (n-am fost).
[attachmentid=1627988604]
Drumul cu viaducete și tuneluri de pe malul sârbesc.
[attachmentid=1627988605]
La revedere Caraș-Severin.
[attachmentid=1627988606]
Referitor la acestă limită între județe, până acum n-am reușit să înțeleg din ce motiv comuniștii (în anul 1968 la ultima reformă administrativă) au atribuit sudul dunărea al Banatului județului Mehedinți.
Am înțeles că unul dintre motive ar fi fost acela că Orșova si satele până la Svinița erau situate prea departe de reședința de județ Resița.
Dacă cineva știe mai multe despre acest subiect, îl rog să nu ezite.
Drum “coală de hârtie” și in județul Mehedinți.
[attachmentid=1627988607]
Despre neck-ul vulcanic Trescovăț.
[attachmentid=1627988608]
Conform Dex (online): neck = "Stâlp de lavă solidificată care umple canalul de ascensiune a magmei într-un vulcan."
Despre Rezervația Naturală Lacul Fosilifer Svinița.
[attachmentid=1627988609]
Aprecize faptul că cineva și-a bătut capu’ (și probabil a cheltuit mulți bani) pentru fabricarea și amplasarea acestor panouri.
Însă chiar nu reușesc să înțeleg ce era atât de greu încât să scrie și numarul de km de la panou la obiectivul respectiv.
Umiditatea începe să dispară.
[attachmentid=1627988610]
Pe malul sârbesc se vede foarte bine cupola sitului arheologic de Lepinski Vir.
[attachmentid=1627988611] [attachmentid=1627988612]
Și cam așa arată interiorul (poză luată de pe Wikipedia).
[attachmentid=1627988613]
Mai multe detalii despre Lepinski Vir:
http://en.wikipedia.org/wiki/Lepenski_Vir
Cam asta este diferența, cel puțin în domeniul turisitic între România și Serbia.
Concret, sârbii pot construi cupole precum cea de la Lepinski Vir, pe când românii nu sunt în stare să țină deschise centrele de informare turistică deja construite, probabil cu bani mulți veniți de la București sau de la Bruxelles.
QUOTE(gibonu @ 31 Mar 2015, 16:56)
Referitor la acestă limită între județe, până acum n-am reușit să înțeleg din ce motiv comuniștii (în anul 1968 la ultima reformă administrativă) au atribuit sudul dunărea al Banatului județului Mehedinți.
Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului aici
@corbex
Ori imi scapa mie ceva, ori ai gresit tu link-ul.
Concret, informatiile din link-ul tau se opresc la anul 1526, pe cand eu vorbeam despre o masura luat in anul 1968.
Asadar, cum ramane?
Ori imi scapa mie ceva, ori ai gresit tu link-ul.
Concret, informatiile din link-ul tau se opresc la anul 1526, pe cand eu vorbeam despre o masura luat in anul 1968.
Asadar, cum ramane?
QUOTE(gibonu @ 31 Mar 2015, 17:56)
... Spre satulul cehesc Bigăr (n-am fost) ...
Bigar (daca nu ma inseala memoria) este satul in care nimeni nu fura niciodata. Am vazut mai demult un reportaj interesant la TV in care ziceau ca satenii lasa banii intr-o punga agatata de poarta, si cand se intorc de la munca campului gasesc acolo produsele comandate (paine, etc).
@Gibonu: Mehedintiul a fost mereu piua inti in banatul asta, puteau sa-i dea in intregime muntii banatului. Populatia e cam aceeasi (pina spre Motru), si diferita de restul oltenilor si banatenilor.
QUOTE(radian @ 31 Mar 2015, 23:43)
Bigar (daca nu ma inseala memoria) este satul in care nimeni nu fura niciodata.
Bigar iz betăr.
QUOTE(gibonu @ 31 Mar 2015, 16:56)
Am înțeles că unul dintre motive ar fi fost acela că Orșova si satele până la Svinița erau situate prea departe de reședința de județ Resița.
Dacă cineva știe mai multe despre acest subiect, îl rog să nu ezite.
Dacă cineva știe mai multe despre acest subiect, îl rog să nu ezite.
Am facut stagiul militar in zona si astfel am aflat mai multe.
Vechiul oras Orsova a fost inghitit de apele lacului de acumulare Portile de Fier.
Intre 1966 si 1971 s-a construit noul oras asa cum il vedem astazi.
Includerea orasului in jud.Mehedinti avea in vedere si o serie de avantaje economice avand in vedere sistemul de la Portile de Fier I, precum si o compensare teritoriala avand in vedere schimbarile din trecut.
Si un punct de vedere al directorului Arhivelor Naționale Mehedinți:
Deși întotdeauna Orșova a ținut de regiunea Banatului, în 1968 la ultima reoganizare administrativ-teritorială, când România a trecut din nou la împărțirea teritorială pe județe, această localitate a fost inclusă în județul Mehedinți.
Potrivit configurației istorice, Orșova este o entitate administrativă, teritorială care a ținut de Banat. În 1968 însă comuniștii nu au ținut cont de hotarele tradiționale și Orșova, dar și Clisura Dunării până la Șvinița au fost incluse în județul Mehedinți, ca o compensație pentru faptul că Mehedințiul pierduse de-a lungul anilor o serie de teritorii importante. „Evident că în vechime deosebirile dintre un spațiu și altul adică între ceea ce este de la Orșova spre Vest și de la Orșova spre Răsărit nu au fost foarte puternice. Și am în vedere perioada de început a Evului Mediu când în această zonă a spațiului românesc de astăzi regalitatea maghiară a împământenit o instituție cunoscută sub numele de Banat. El s-a numit Banatul Severinului, așa îl rețin documentele, al cărui teritorialitate istoricii nu au stabilit-o cu mare exactitate.
În linii generale, el cuprindea Banatul montan de astăzi, deci partea de Răsărit a Banatului și Vestul Olteniei de astăzi, teritoriul acesta întinzându-se când către Răsărit, când înspre Vest în funcție de evoluția evenimentelor militare”, spune prof. dr. Tudor Rățoi, directorul Arhivelor Naționale Mehedinți.
Când Banatul de Severin se întindea și de o parte și alta a munților, deci și în Banatul de astăzi și în Oltenia deosebirile dintre aceste zone erau foarte mici și probabil că nici graiul nu era foarte mult diferențiat. Istoricul Tudor Rățoi spune că lucrurile au început să se individualizeze atunci când statele feudale s-au configurat din ce în ce mai puternic și mai cu seamă din momentul în care Banatul de astăzi a intrat sub stăpânire străină pentru o perioadă îndelungată de timp. A fost sub sub stăpânire maghiară, apoi austriacă și pentru o perioadă și sub stătânire turcească, între 1718-1739, între Pacea de la Passarowitz și Pacea de la Belgrad. Tocmai această dominație exercitată asupra Banatului de astăzi a făcut ca populația să se diferențieze mai ales din punct de vedere al graiului, al felului de a vorbi al populației. Și această situație a durat până la înfăptuirea Marii Uniri. Hotarul tradițional între cele două regiuni era la Vârciorova.
„După 1918, spațiul orșovean a fost inclus în România Mare, însă el nu a aparținut unui județ din Regatul României. Orșova a ținut de județele care s-au înființat în teritoriile nou alipite României Mari, adică a fost alipită județului Caraș, mai târziu Caraș-Severin. Deci este o administrație românească, dar care se exercită asupra unor teritorii noi ale României Mari și această organizare a durat până după al doilea război mondial, până în anul 1950 când din cauza prezenței sovietice aici s-a renunțat la administrația teritorială tradițională pe județe și s-au organizat regiunile și raioanele”, precizează directorul Arhivelor Naționale Mehedinți.
În Banat s-a înființat regiunea Timișoara sau Regiunea Banat cum s-a numit ea mai târziu, care cuprindea Banatul de astăzi, mai puțin zona nordică a lui, unde s-a înființat Regiunea Aradului cu centrul la Arad. În Oltenia s-au înființat inițial două regiuni: Regiunea Gorj în care a fost inclus și Severinul (între 1950 și 1952) și Regiunea Craiova, care cuprindea restul Olteniei. Cele două regiuni s-au desființat în 1952 și s-a înființat regiunea Craiova, Oltenia de astăzi, cu sediul la Craiova, care și-a schimbat denumirea apoi în regiunea Oltenia. Această organizare de tip sovietic a ținut până în 1968, când s-a revenit la organizarea tradițională pe județe.
În 1967, județul Mehedinți nu era prevăzut în proiectul de reorganizare teritorială și după toate probabilitățile ar fi fost inclus în județul Gorj. Autoritățile locale de la acea vreme nu au stat însă cu mâinile în sân și datorită unei inițiative locale au reușit să-l sensibilizeze pe Nicolae Ceaușescu.
„S-a petrecut un lucru, care se întâmpla foarte rar în vremea regimului comunist: s-a organizat o adunare populară de către factorii administrativi, care au știut, au avut curajul să adune și populație în fața teatrului și au solicitat conducerii de partid și de stat de atunci să se înființeze și județul Mehedinți. Conducerea de partid, Ceaușescu probabil personal, a dat satisfacție celor care au solicitat acest lucru și a reînființat județul Mehedinți”, spune reputatul istoric Tudor Rățoi.
Numai că deși în Evul Mediu era cel mai întins județ din Oltenia, pe măsura trecerii timpului, în Epoca Modernă, mereu s-au făcut amputări din teritoriul său și au fost atribuite în mod deosebit județului Dolj. De pildă, Calafatul și Filiașul de astăzi țineau de județul Mehedinți în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Așa se face că în 1968, Mehedințiul nu a mai fost reînființat pe vechile hotare, ci pe o suprafață mult mai mică. Și atunci, în compensație, comuniștii i-au dat Mehedințiului localitatea Orșova și Clisura Dunării până la Șvinița, așa cum este configurația județului de astăzi.
„Deci o regiune din Banat a fost atribuită județului Mehedinți, nemaiținându-se cont de tradiția istorică, de instituțiile care au funcționat de-a lungul vremii. Acest lucru nu a deranjat populația întrucât orșovenilor le-ar fi fost mult mai greu să ajungă la Reșița decât la Turnu Severin pentru a rezolva diversele lor problemele”, mai spune istoricul severinean. Și astfel s-a instituit această organizare, care a făcut ca Orșova după 1968 încoace să aparțină de județul Mehedinți.
@radian
Este posibil sa fie vorba despre Bigar.
Oricum, si la Eibenthal este la fel:
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/fo...79c5/index.html
@corbex
Sarbii, cehii, nemtii din sudul Banatului eu stiu ca nu prea au treaba cu Oltenia.
Ca sa nu mai vorbim despre trecutul austro-ungar al sudului Banatului si in special al Orsovei.
@vercingetorix
Multumesc pentru completare.
Este posibil sa fie vorba despre Bigar.
Oricum, si la Eibenthal este la fel:
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/fo...79c5/index.html
@corbex
Sarbii, cehii, nemtii din sudul Banatului eu stiu ca nu prea au treaba cu Oltenia.
Ca sa nu mai vorbim despre trecutul austro-ungar al sudului Banatului si in special al Orsovei.
@vercingetorix
Multumesc pentru completare.
Observa ca toata zona montana a banatului si toata zona montana si deluroasa a mehedintiului e plina de denumiri sirbesti sau de origine sirba. Sirbii au fost prezenti in mod egal in tot banatul montan si in oltenia de la vest de Motru, cel putin. Nemti nu prea sint nici astazi in banatul montan. Zona Timisoarei si de la vest si sud-vest de Timisoara nu are prea multe in comun zu Banatul montan.
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a II-a.
Platformă pentru baie și pescuit, în mijlocul Dunării.
[attachmentid=1627988952]
Viaduct pe malul sârbesc.
[attachmentid=1627988953]
Spre aval.
[attachmentid=1627988954]
Indicator rutier cu pești n-am mai văzut până acum.
[attachmentid=1627988955]
Parcare cu bănci, mese și umbrele.
[attachmentid=1627988956]
Din păcate, acolo unde nu există umbrele lemnul a putrezit.
[attachmentid=1627988957]
Sub umbrelă, totul este OK.
[attachmentid=1627988958]
Desi nu suntem in sectiunea potrivita, merita si bicicleta o poza.
[attachmentid=1627988959]
Cu câțiva km înainte de Svinița asfaltul impecabil se transformă în macadam.
[attachmentid=1627988960]
Smochinul de Svinița.
[attachmentid=1627988961]
Am înțeles că există o teorie conform cărei la Svinița smochina crește mai bine decât în Grecia datorită climei mediteraneene mai blânde vara, când temperaturile nu ajung la nivelul celor din bazinul Mediteranei.
În curtea în care se afla smochinul din poza de mai sus, la fereastra casei era o doamna în vârstă.
Am stat puțin de vorbă cu ea și am aflat că într-adevăr verile sunt mai blânde la Svinița, însă iarna este cam nosol.
Din ce mi-a spus doamna din Svinița, există ierni când Dunărea îngheată și “mergem pe gheată în Serbia”.
Referitor la smochini am aflat că iarna sunt protejați cu grămezi de paie la rădăcină și tulpină.
Înapoi la asfalt.
[attachmentid=1627988962]
Însă nu pentru mult timp.
[attachmentid=1627988963]
Mal consolidat, însă pentru asflat probabil că nu au mai existat fonduri.
[attachmentid=1627988964]
Intrarea (bilingvă și bialfabetică) în Svinița (venind dinspre Berzasca).
[attachmentid=1627988965]
În limba sârbă, pentru cei care nu înțeleg chirilicele: "Opștina Svinița" și "Dobro Doșli".
Același indicator, pe cealaltă față.
[attachmentid=1627988966]
În limba sârbă: "Sretan Put".
O posibilitate de cazare în Svinița.
[attachmentid=1627988967] [attachmentid=1627988968]
Platformă pentru baie și pescuit, în mijlocul Dunării.
[attachmentid=1627988952]
Viaduct pe malul sârbesc.
[attachmentid=1627988953]
Spre aval.
[attachmentid=1627988954]
Indicator rutier cu pești n-am mai văzut până acum.
[attachmentid=1627988955]
Parcare cu bănci, mese și umbrele.
[attachmentid=1627988956]
Din păcate, acolo unde nu există umbrele lemnul a putrezit.
[attachmentid=1627988957]
Sub umbrelă, totul este OK.
[attachmentid=1627988958]
Desi nu suntem in sectiunea potrivita, merita si bicicleta o poza.
[attachmentid=1627988959]
Cu câțiva km înainte de Svinița asfaltul impecabil se transformă în macadam.
[attachmentid=1627988960]
Smochinul de Svinița.
[attachmentid=1627988961]
Am înțeles că există o teorie conform cărei la Svinița smochina crește mai bine decât în Grecia datorită climei mediteraneene mai blânde vara, când temperaturile nu ajung la nivelul celor din bazinul Mediteranei.
În curtea în care se afla smochinul din poza de mai sus, la fereastra casei era o doamna în vârstă.
Am stat puțin de vorbă cu ea și am aflat că într-adevăr verile sunt mai blânde la Svinița, însă iarna este cam nosol.
Din ce mi-a spus doamna din Svinița, există ierni când Dunărea îngheată și “mergem pe gheată în Serbia”.
Referitor la smochini am aflat că iarna sunt protejați cu grămezi de paie la rădăcină și tulpină.
Înapoi la asfalt.
[attachmentid=1627988962]
Însă nu pentru mult timp.
[attachmentid=1627988963]
Mal consolidat, însă pentru asflat probabil că nu au mai existat fonduri.
[attachmentid=1627988964]
Intrarea (bilingvă și bialfabetică) în Svinița (venind dinspre Berzasca).
[attachmentid=1627988965]
În limba sârbă, pentru cei care nu înțeleg chirilicele: "Opștina Svinița" și "Dobro Doșli".
Același indicator, pe cealaltă față.
[attachmentid=1627988966]
În limba sârbă: "Sretan Put".
O posibilitate de cazare în Svinița.
[attachmentid=1627988967] [attachmentid=1627988968]
oare e terminat de asfaltat dn-ul? ca la vara... zona e deja pe lista cazarilor facute!
Pentru citeva sute de metri de drum in lucru e pacat sa renunti la traseu. E o placre sa-l faci asa, incet, pe indelete, cu cite opriri e nevoie.
daca alea cateva sute de metri adunate fac 2 - 3 km si pe ele de dezastru national... merita sa renunti (asta e tara pe care o avem si de aia turistii nu se inghesuie)
Copiii mosului, tara asta are mii de km de drumuri proaste. Nu v-a spus nimeni inainte sa va luati masina? Pe unde credeati ca o sa circulati cu ea? Inca voi ati prin o perioada net superioara celor anterioare.
Masinile au reinceput sa se vinda in numar mare spre sfirsitul anilor '60. In 1975, in judetul Arges de exemplu, erau asfaltate citeva drumuri:
Pitesti-Slatina
Pitesti-Rm. Vilcea
Pitesti-Brasov
Pitesti-Bucuresti (DN7)
Pitesti-Capatineni (Pitesti-Curtea de Arges)
Restul drumurilor aratau ca transalpina veche. Pi undi crezi matali ca mergeau oamenii sheia cu mashinilii?
Masinile au reinceput sa se vinda in numar mare spre sfirsitul anilor '60. In 1975, in judetul Arges de exemplu, erau asfaltate citeva drumuri:
Pitesti-Slatina
Pitesti-Rm. Vilcea
Pitesti-Brasov
Pitesti-Bucuresti (DN7)
Pitesti-Capatineni (Pitesti-Curtea de Arges)
Restul drumurilor aratau ca transalpina veche. Pi undi crezi matali ca mergeau oamenii sheia cu mashinilii?
@eugeniuz2004
In cei 130 km de la Bazias la Orsova, maxim 5 km sunt macadam, adica sub 5 % din lungimea totala a drumului.
Iar macadamul este bun, nivelat, etc. Adica poti sa mergi cu masina pe el cu 30-40 km/h.
Asadar, sugestia mea este ca iti faci griji degeaba.
Ai aici o descriere strict a starii drumului de la Bazias la Orasva:
http://www.daciaclub.ro/Resita-si-Clisura-...52056-s30.html#
Cat despre terminarea asfaltarii celor 5 km de macadam, nu cred ca se mai pune problema.
In iulie 2014 n-am vazut sa existe vreun santier, utilaj, muncitor, coada de lopata, etc
Daca vrei ca drumul sa fie in intregime asfaltat, atunci poti merge pe malul sarbesc.
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a III-a.
Despre dulceață, gem și țuică de smochine.
[attachmentid=1627989168]
Păcat că la drumul national (DN 57) nu era niciun magazin în care să se vândă produsele obținute din smochine.
Nici măcar vreun indicator spre un astfel de magazin nu am văzut.
Orașul sârbesc Donji Milanovac.
[attachmentid=1627989169]
Oraș care a avut o soartă similară cu cea a Orșovei, în sensul ca orașul vechi de află acum sub apele Dunării.
La o tura (tot cu bicicleta) in 2009 am dormit o noapte în Donji Milanovac.
Țin minte că am ajuns la Centrul de informare turistică,la ora 20:50 iar pe ușă scria că se închide la ora 21.00.
Cu toate astea, sârbul de acolo, într-o engleză perfectă ne-a rezolvat imediat cazarea, fară să comenteze absolut nimic pentru că am ajuns cu 10 minute înainte de închidere.
Mai adaug doar că întâmplarea asta s-a petrecut într-un sfârșit de septembrie și intr-o zi din săptămână, nu in week-end.
Rămășițele cetății Tricule, cât se poate vedea din ele deoarece între drum și malul Dunării se află o proprietate privată îngrădită.
[attachmentid=1627989170] [attachmentid=1627989171]
Bornă din tablă.
[attachmentid=1627989172]
Cer aproape senin și asflat perfect.
[attachmentid=1627989173]
Intersecția cu drumul de macadam care urcă spre satele cehești Eibenthal și Baia Nouă.
[attachmentid=1627989174]
Cât stăteam să mă gandesc dacă mă încumet la cei 6 km de macadam în urcare, a apărut un Land Rover cu numere de înmatriculare din București.
Omu’ de la volan mi-a spus că pot ajunge la Eibenthal pe un drum asfaltat care începe la vreo 2 km mai în aval.
I-am mulțumit pentru informație și am decis că ar fi păcat să nu ajung în satul Eibenthal dacă există un drum asfaltat.
Încă o porțiune scurtă de macadam pe DN 57.
[attachmentid=1627989175]
Venind dinspre Berzasca, imediat după ce se traversează pârâul Liubotina se află drumul asfaltat care urcă spre satul Eibenthal.
[attachmentid=1627989176]
Podul de peste pârâul Liubotina.
[attachmentid=1627989177]
La vreo 500 de metri de intersecția cu DN 57 apare și indicatorul spre satul Eibenthal.
[attachmentid=1627989178]
Intersecția cu DN 57 și podul peste pârâul Liubotina, văzute de sus.
[attachmentid=1627989179]
Drumul, deși îngust, este impecabil.
[attachmentid=1627989180]
Mai apar și alveole în care mașinile să se aștepte una pe alta.
[attachmentid=1627989181]
Cutia care se vede in poza de mai jos am inteles ca ar fi nu stiu ce capcan pentru gandacii care distrug copacii.
Daca poate cineva sa dea mai multe detalii, raman dator.
[attachmentid=1627989182]
Dunărea văzută de sus.
[attachmentid=1627989183]
Drumul rămâne impecabil, iar în partea superioară are și sanțuri betonate pentru scrugerea apei (construcția șanțurilor a început din partea superioară spre cea inferioară).
[attachmentid=1627989184] [attachmentid=1627989185]
Aproape de intrarea în satul Eibenthal întersecția cu drumul de macadam care urcă din DN 57.
[attachmentid=1627989186]
Pe noul drum asfaltat sunt aproape 8 km de la intersecția cu DN 57 până la intersecția din poza de mai sus.
3 Apr 2015, 20:10:
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a IV-a.
În intersecție nu există (sau nu exista când am fost eu) vreun indicator către satul Eibenthal, de parcă satul asta vrea să rămână în continuare ascuns.
Ocazie cu care mi-am adus aminte de o glumă americană, care spunea ceva de genul “capitala Canadei nu poate fi cucerita pentru simplul motiv că orice armată s-ar rătăci prin pădure până ajunge acolo”.
Drumul asfaltat continua spre drepta, atracția să văd unde merge drumul era mare, așa că am ținut asfaltul.
[attachmentid=1627989199]
Nu a durat foarte mult până m-am întâlnit cu doamna viperă.
[attachmentid=1627989200] [attachmentid=1627989201]
Nu ne-am încurcat reciproc, pentru că eu am mers înainte iar vipera doar a traversat drumul.
În plus nici nu părea foarte grăbită, pentru că a durat ceva pănă m-am oprit și am reușit să scot aparatul foto din geanta de pe ghidon.
Asfaltul mai continuă câțiva km. apoi urmează macadamul.
Având în vedere întalnirea cu vipera am considerat că nu este cazul să continui.
[attachmentid=1627989202]
Veliki Strbac (768 m. altitudine) situat apoximativ față în față cu Ciucare Mare (318 m. altitudine), chiar în Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989203] [attachmentid=1627989204]
Iarbă și cer.
[attachmentid=1627989205]
Drumul asfalt pe care am urcat (de la intersetia cu drumul de macadam).
[attachmentid=1627989206] [attachmentid=1627989207] [attachmentid=1627989208] [attachmentid=1627989209]
Am inteles ca acest drum cand va fi gata se va opri la niste relee de telefonie mobila si nu in satul Baia Noua asa cum am crezut initial.
Cimitirul satului Eibenthal.
[attachmentid=1627989210]
Intrarea în satul Eibenthal (Tisove Udoly în cehă).
[attachmentid=1627989211]
Câteva vorbe despre sat.
[attachmentid=1627989212]
Prima oprire a fost la cârciuma din sat, numita “Urșii” (conform Google translate).
[attachmentid=1627989213] [attachmentid=1627989214]
Cârciuma este amenajată într-un fost grajd.
[attachmentid=1627989215]
Vederi, cu prețuri exprimate in Lei și Coroane cehești.
[attachmentid=1627989216]
Grătar cu proțap inclus, în curtea cârciumii.
[attachmentid=1627989217]
In cei 130 km de la Bazias la Orsova, maxim 5 km sunt macadam, adica sub 5 % din lungimea totala a drumului.
Iar macadamul este bun, nivelat, etc. Adica poti sa mergi cu masina pe el cu 30-40 km/h.
Asadar, sugestia mea este ca iti faci griji degeaba.
Ai aici o descriere strict a starii drumului de la Bazias la Orasva:
http://www.daciaclub.ro/Resita-si-Clisura-...52056-s30.html#
Cat despre terminarea asfaltarii celor 5 km de macadam, nu cred ca se mai pune problema.
In iulie 2014 n-am vazut sa existe vreun santier, utilaj, muncitor, coada de lopata, etc
Daca vrei ca drumul sa fie in intregime asfaltat, atunci poti merge pe malul sarbesc.
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a III-a.
Despre dulceață, gem și țuică de smochine.
[attachmentid=1627989168]
Păcat că la drumul national (DN 57) nu era niciun magazin în care să se vândă produsele obținute din smochine.
Nici măcar vreun indicator spre un astfel de magazin nu am văzut.
Orașul sârbesc Donji Milanovac.
[attachmentid=1627989169]
Oraș care a avut o soartă similară cu cea a Orșovei, în sensul ca orașul vechi de află acum sub apele Dunării.
La o tura (tot cu bicicleta) in 2009 am dormit o noapte în Donji Milanovac.
Țin minte că am ajuns la Centrul de informare turistică,la ora 20:50 iar pe ușă scria că se închide la ora 21.00.
Cu toate astea, sârbul de acolo, într-o engleză perfectă ne-a rezolvat imediat cazarea, fară să comenteze absolut nimic pentru că am ajuns cu 10 minute înainte de închidere.
Mai adaug doar că întâmplarea asta s-a petrecut într-un sfârșit de septembrie și intr-o zi din săptămână, nu in week-end.
Rămășițele cetății Tricule, cât se poate vedea din ele deoarece între drum și malul Dunării se află o proprietate privată îngrădită.
[attachmentid=1627989170] [attachmentid=1627989171]
Bornă din tablă.
[attachmentid=1627989172]
Cer aproape senin și asflat perfect.
[attachmentid=1627989173]
Intersecția cu drumul de macadam care urcă spre satele cehești Eibenthal și Baia Nouă.
[attachmentid=1627989174]
Cât stăteam să mă gandesc dacă mă încumet la cei 6 km de macadam în urcare, a apărut un Land Rover cu numere de înmatriculare din București.
Omu’ de la volan mi-a spus că pot ajunge la Eibenthal pe un drum asfaltat care începe la vreo 2 km mai în aval.
I-am mulțumit pentru informație și am decis că ar fi păcat să nu ajung în satul Eibenthal dacă există un drum asfaltat.
Încă o porțiune scurtă de macadam pe DN 57.
[attachmentid=1627989175]
Venind dinspre Berzasca, imediat după ce se traversează pârâul Liubotina se află drumul asfaltat care urcă spre satul Eibenthal.
[attachmentid=1627989176]
Podul de peste pârâul Liubotina.
[attachmentid=1627989177]
La vreo 500 de metri de intersecția cu DN 57 apare și indicatorul spre satul Eibenthal.
[attachmentid=1627989178]
Intersecția cu DN 57 și podul peste pârâul Liubotina, văzute de sus.
[attachmentid=1627989179]
Drumul, deși îngust, este impecabil.
[attachmentid=1627989180]
Mai apar și alveole în care mașinile să se aștepte una pe alta.
[attachmentid=1627989181]
Cutia care se vede in poza de mai jos am inteles ca ar fi nu stiu ce capcan pentru gandacii care distrug copacii.
Daca poate cineva sa dea mai multe detalii, raman dator.
[attachmentid=1627989182]
Dunărea văzută de sus.
[attachmentid=1627989183]
Drumul rămâne impecabil, iar în partea superioară are și sanțuri betonate pentru scrugerea apei (construcția șanțurilor a început din partea superioară spre cea inferioară).
[attachmentid=1627989184] [attachmentid=1627989185]
Aproape de intrarea în satul Eibenthal întersecția cu drumul de macadam care urcă din DN 57.
[attachmentid=1627989186]
Pe noul drum asfaltat sunt aproape 8 km de la intersecția cu DN 57 până la intersecția din poza de mai sus.
3 Apr 2015, 20:10:
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a IV-a.
În intersecție nu există (sau nu exista când am fost eu) vreun indicator către satul Eibenthal, de parcă satul asta vrea să rămână în continuare ascuns.
Ocazie cu care mi-am adus aminte de o glumă americană, care spunea ceva de genul “capitala Canadei nu poate fi cucerita pentru simplul motiv că orice armată s-ar rătăci prin pădure până ajunge acolo”.
Drumul asfaltat continua spre drepta, atracția să văd unde merge drumul era mare, așa că am ținut asfaltul.
[attachmentid=1627989199]
Nu a durat foarte mult până m-am întâlnit cu doamna viperă.
[attachmentid=1627989200] [attachmentid=1627989201]
Nu ne-am încurcat reciproc, pentru că eu am mers înainte iar vipera doar a traversat drumul.
În plus nici nu părea foarte grăbită, pentru că a durat ceva pănă m-am oprit și am reușit să scot aparatul foto din geanta de pe ghidon.
Asfaltul mai continuă câțiva km. apoi urmează macadamul.
Având în vedere întalnirea cu vipera am considerat că nu este cazul să continui.
[attachmentid=1627989202]
Veliki Strbac (768 m. altitudine) situat apoximativ față în față cu Ciucare Mare (318 m. altitudine), chiar în Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989203] [attachmentid=1627989204]
Iarbă și cer.
[attachmentid=1627989205]
Drumul asfalt pe care am urcat (de la intersetia cu drumul de macadam).
[attachmentid=1627989206] [attachmentid=1627989207] [attachmentid=1627989208] [attachmentid=1627989209]
Am inteles ca acest drum cand va fi gata se va opri la niste relee de telefonie mobila si nu in satul Baia Noua asa cum am crezut initial.
Cimitirul satului Eibenthal.
[attachmentid=1627989210]
Intrarea în satul Eibenthal (Tisove Udoly în cehă).
[attachmentid=1627989211]
Câteva vorbe despre sat.
[attachmentid=1627989212]
Prima oprire a fost la cârciuma din sat, numita “Urșii” (conform Google translate).
[attachmentid=1627989213] [attachmentid=1627989214]
Cârciuma este amenajată într-un fost grajd.
[attachmentid=1627989215]
Vederi, cu prețuri exprimate in Lei și Coroane cehești.
[attachmentid=1627989216]
Grătar cu proțap inclus, în curtea cârciumii.
[attachmentid=1627989217]
QUOTE(corbex @ 3 Apr 2015, 17:12)
...
Pitesti-Slatina
Pitesti-Rm. Vilcea
Pitesti-Brasov
Pitesti-Bucuresti (DN7)
Pitesti-Capatineni (Pitesti-Curtea de Arges) ...
Pitesti-Slatina
Pitesti-Rm. Vilcea
Pitesti-Brasov
Pitesti-Bucuresti (DN7)
Pitesti-Capatineni (Pitesti-Curtea de Arges) ...
Pitesti, buricul tarii ...
Ca bine zici! Am uitat de Pitesti-Petrosani.
Am vrut sa zic ca erau putine, bre! Numai din intimplare ajungeai sa mergi pe asfalt.
Am vrut sa zic ca erau putine, bre! Numai din intimplare ajungeai sa mergi pe asfalt.
cu masini destinate acelor drumuri (vezi Renault 12 si ARO)
Erau numai masini totteren, cum ar fi renalt 10 major, fiat 600, fiat 850, skoda 1000 mb, trabant 600, wartburg 311 si folskvagin broasca.
De Volga si de Moskvich nu zici nica din principiu?
Alea chiar erau allroad.
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a V-a
În poarta cârciumii.
[attachmentid=1627989671]
În caz că vrea cineva să ajungă pe Everest, pornind din Eibenthal.
[attachmentid=1627989672]
Ulița principală.
[attachmentid=1627989673]
N-am mai văzut de mult timp ferestre așa mari.
[attachmentid=1627989674]
Miere și produse derivate din miere.
[attachmentid=1627989675]
“Vceli med” = miere de albine.
“Medovina” = mied (băutură făcută din apă și miere fermentată).
Biserica romano-catolică.
[attachmentid=1627989676] [attachmentid=1627989677]
Înapoi spre intersecția celor două drumuri (asfalt și macadam) care urcă de pe malul Dunării.
[attachmentid=1627989678]
Apoi doar la vale, tot pe asfalt.
[attachmentid=1627989679]
Rar se mai vede și Dunărea, atunci când vegetația permite acest lucru.
[attachmentid=1627989680] [attachmentid=1627989681]
Intrarea in Cazanele Mari si varful Veliki Strbac.
[attachmentid=1627989682]
Înapoi pe malul Dunării (intersecția DN 57 cu drumul asfaltat care urcă în satul Eibenthal).
[attachmentid=1627989683]
Dunărea printre flori albe.
[attachmentid=1627989684]
Un vas de pasageri tocmai ieșea din Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989685]
Vasul de pasageri văzut mai de aproape, cu malul sârbesc pe fundal.
[attachmentid=1627989686]
Drumul de pe malul românesc, care din păcate ocolește Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989687]
Intrarea în Cazanele Mari (deși șoseaua nu trece prin ele).
[attachmentid=1627989688]
În poarta cârciumii.
[attachmentid=1627989671]
În caz că vrea cineva să ajungă pe Everest, pornind din Eibenthal.
[attachmentid=1627989672]
Ulița principală.
[attachmentid=1627989673]
N-am mai văzut de mult timp ferestre așa mari.
[attachmentid=1627989674]
Miere și produse derivate din miere.
[attachmentid=1627989675]
“Vceli med” = miere de albine.
“Medovina” = mied (băutură făcută din apă și miere fermentată).
Biserica romano-catolică.
[attachmentid=1627989676] [attachmentid=1627989677]
Înapoi spre intersecția celor două drumuri (asfalt și macadam) care urcă de pe malul Dunării.
[attachmentid=1627989678]
Apoi doar la vale, tot pe asfalt.
[attachmentid=1627989679]
Rar se mai vede și Dunărea, atunci când vegetația permite acest lucru.
[attachmentid=1627989680] [attachmentid=1627989681]
Intrarea in Cazanele Mari si varful Veliki Strbac.
[attachmentid=1627989682]
Înapoi pe malul Dunării (intersecția DN 57 cu drumul asfaltat care urcă în satul Eibenthal).
[attachmentid=1627989683]
Dunărea printre flori albe.
[attachmentid=1627989684]
Un vas de pasageri tocmai ieșea din Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989685]
Vasul de pasageri văzut mai de aproape, cu malul sârbesc pe fundal.
[attachmentid=1627989686]
Drumul de pe malul românesc, care din păcate ocolește Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989687]
Intrarea în Cazanele Mari (deși șoseaua nu trece prin ele).
[attachmentid=1627989688]
Poate se refera la numele localitatii , nu la formatiunile muntoase.
Destul de pustii soselele pe acolo.. ceea ce e bine!
Destul de pustii soselele pe acolo.. ceea ce e bine!
Superb topic! Si eu aveam bunicii in Banat... multe povesti si multa nostalgie 
QUOTE(UXE @ 8 Apr 2015, 11:10)
Poate se refera la numele localitatii , nu la formatiunile muntoase.
Cine sau ce "se refera la numele localitatii , nu la formatiunile muntoase"?
Pentru ca oricat m-as stradui, nu inteleg ce vrei sa spui.
Soseaua oarecum se mai aglomereaza pe bucata Dubova - Eselnita - Orsova, probabil datorita zecilor (cred ca mai corect sutelor) de pensiuni din zona.
Voi detalia acest subiect.
@sorin1983 & luck33ro
Multumesc frumos.
@gibonu, ma refeream la postarea ta
si spuneam ca semnul acela ar face referinta la numele localitatii Cazanele mari, nu la formatiunile muntoase Cazanele Mari.
QUOTE
Intrarea în Cazanele Mari (deși șoseaua nu trece prin ele).
si spuneam ca semnul acela ar face referinta la numele localitatii Cazanele mari, nu la formatiunile muntoase Cazanele Mari.
QUOTE(UXE @ 8 Apr 2015, 15:17)
spuneam ca semnul acela ar face referinta la numele localitatii Cazanele mari[U]
Desi am trecut de mai multe ori prin zona (cu masina, cu bicicleta si partial cu caiacul) localitatea Cazanele Mari n-am vazut-o. Si nici n-am auzit sa existe in zona o localitate cu numele asta.
Asadar, daca sti tu unde este localitatea Cazanele Mari, te rog arata-ne si noua.
Daca te ajuta cu ceva, poza despre care discutam a fost facut in locul marcat cu sageata rosie pe harta de mai jos.
[attachmentid=1627989792]
Harta pe care se vede foarte bine ca pe malul romanesc drumul paraseste malul Dunarii (adica Cazanele Mari) si revine pe malul fluviului dupa satul Dubova, in golful Dubova.
Pe cand pe malul sarbesc drumul ramane pe malul Dunarii, adica trece prin Cazanele Mari.
8 Apr 2015, 18:46:
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a VI-a
Veliki Strbac, văzut mai de aproape.
[attachmentid=1627989796] [attachmentid=1627989797]
Sper sa ajung odata si pe Veliki Strbac si sa revin cu niste poze.
Spre amonte, înainte ca șoseaua să piardă contacul vizual cu Dunărea.
[attachmentid=1627989798]
Pe malul sârbesc șoseaua continuă pe malul Dunării, prin Cazanele Mari.
[attachmentid=1627989799]
Cazanele Mari văzute de pe malul sârbesc (poză de la tura din septembrie 2009).
[attachmentid=1627989800]
Intrarea în satul Dubova.
[attachmentid=1627989801]
Aproape de intrarea în sat (venind dinspre Berzasca) se află indicatorul spre Ciucaru Mare.
În realitate, cam în 30, maxim 40 de minute se ajunge pe vârf, din care primele 15-20 de minute se urcat o pantă mai dură
[attachmentid=1627989802]
Cel mai bun reper pentru indicatorul din poza de mai sus este releul de telefonie mobilă (lânga care se află indicatorul).
[attachmentid=1627989803]
Revenind la Ciucaru Mare, se ajunge mai degrabă pe un platou decât pe un varf.
Oricum, indiferent că este vorba despre un varf sau un platou, priveliște face toți banii și merită efortul (minim) de a ajunge aici.
Poze mai vechi de pe Ciucaru Mare.
[attachmentid=1627989804] [attachmentid=1627989805]
Urmează golful Dubova și Cazanele Mici pe fundal.
[attachmentid=1627989806]
Intrarea în Cazanele Mici, văzută din amonte.
[attachmentid=1627989807]
Indicatorul rutier.
[attachmentid=1627989808]
Intrarea în Cazanele Mari, văzută din aval.
[attachmentid=1627989809]
Golful Dubova, văzut tot din aval.
[attachmentid=1627989810]
Ceea ce se vede în poza de mai jos (pe malul sârbesc) este singura care mai există dintre cele patru stații de semnalizare care dirijau circulația navelor prin Cazane, înainte de formarea lacului de acumulare de la Porțile de Fier.
[attachmentid=1627989811]
Și o vedere de la nivelul apei, din caiac (o poză mai veche).
[attachmentid=1627989812]
Practic, bila de fier avea rolul unui semafor, deoarece în funcție de poziția bilei (sus sau jos) navele puteau sau nu puteau trece prin Cazane.
Cele patru stații de semnalizare erau amplasate la intrarea si iesirea din Cazanele Mari și Mici, câte două pe fiecare mal.
Prin Cazanele Mici la ceas de seară.
[attachmentid=1627989814] [attachmentid=1627989815]
8 Apr 2015, 18:57:
Berzasca – Drencova – Svinița – Eibenthal – Dubova – Eselnița – Orșova – Partea a VII-a
Mânăstirea Mraconia.
[attachmentid=1627989817]
Din câte știu, actuala mânăstire este construită pe fundația unei foste stații de semalizare cu bilă.
M-am oprit să-l salut pe Decebal.
[attachmentid=1627989818]
Laudabilă inițiativa magnatului Drăgan de a finanța sculptarea statuii însă discutabilă inscripția cu “Dragan Fecit”.
Pe marginea DN 57 în zona statuii lui Decebal.
[attachmentid=1627989819]
Plimbare cu barca pe Dunăre = 25 Lei / om (față de 50 Lei / om cât ar costa de la Orșova).
[attachmentid=1627989820]
O imprimantă A3 pentru a printa afișul din poza de mai sus bănuiesc că era greu de găsit.
Puțin mai în aval de statuia lui Decebal, dacă nu mă înșel, se află locul în care Dunărea are cea mai mică lățime.
[attachmentid=1627989821]
Ieșirea (spre aval) din Cazanele Mici.
[attachmentid=1627989822]
Pensiunea Septembrie de la Eșelnița, una dintre cele mai frumoase și bine organizate pensiuni în care am stat (într-un octombrie acum 3 ani, pentru că în sezon era prea scump).
Acum, am aflat ca s-a fâsâit rau treaba si aici.
[attachmentid=1627989823]
De aici începe aglomerația de pensiuni de la Eșelnită.
Pur și simplu, în zona de pe malul Dunării nu cred că mai există vreo construcție care să nu fie pensiune.
Mai mare sau mai mică, mai frumoasă sau mai urâtă, nu contează, turiști să primească.
Fiind sâmbătă seara, în majoritatea acestor pesniuni distracția era în toi, adică gratarul sfârâia și maneaua duduia.
Satul Eselnița (care nu mai este pe malul Dunării) a rămas un sat normal, fâră pensiuni.
În Orșova, m-am oprit la cârciuma Damiro pentru că mi s-a spus că este singrul loc din oraș de un pot lua o pizza la pachet.
Am intrat în cârciumă, am spus că as vrea o pizza la pachet și mi s-a răspuns “19 Lei”.
Puțin mirat, am întrebat dacă nu pot alege ce pizza vreau și mi s-a răspuns că nu, ca pentru pachet exista doar un singur tip de pizza.
Luna reflectată în Dunăre, cât așteptam să se coacă pizza.
[attachmentid=1627989824]
Plus conversația cu doamna bucătăreasă, care mi-a ținut o întreagă prelegere despre timpul optim de coacere la pizza.
Înapoi la pensiunea Patricia, unde, după ce am făcut un dus m-am așezat în cur pe marginea patului, am mâncat pizza și am văzut meciul Olanda – Brazilia (finala mica a Cupei Mondiale la fotbal).
Mi-a plăcut acel 3-0 administrat de Olanda înfumuratei Brazilia, păcat că nu le-au dat mai mult.
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.