Duminica, 22.09.2013
Sarajevo – Partea a III-a
Din muzeu nu putea lipsi Radovan Karadzic (liderul politic al sarbilor bosniaci)
[attachmentid=1627916447]
si Ratko Mladici, liderul militar al sarbilor bosniaci.
[attachmentid=1627916448]
In prezent, ambii se afla in Olanda, la Haga, in custodia Tribunalului Penal International pentru Fosta Iugoslavie.
Ambii au fost arestati pe teritoriul Serbiei si de acolo trimisi la Haga.
Iar recompensa pusa pe capul lor, se pare ca guvernul sarb a dat-o familiilor celor doi arestati.
Chiar in fata muzeului.
[attachmentid=1627916449]
In spatele muzeului, printre alte exponate.
[attachmentid=1627916450] [attachmentid=1627916451]
Monumentul conservei (ajutor primit de la UE in timpul asediului).
[attachmentid=1627916452] [attachmentid=1627916453]
Alaturi de muzeul de istorie se afla Muzeul National al Bosniei-Hertegovina.
Din cate am inteles, este inchis datorita faptului ca comunitatea sarba nu este de acord cu denumirea.
[attachmentid=1627916454]
De la muzeul de istorie, ne-am intors, cu tramvaiul in centrul orasului.
Unul dintre muzeele pe care vroiam neaparat sa-l vad in Sarajevo era cel dedicat tunelului sapat pe sub pista aeroportului, tunel prin care orasul a fost aprovizionat in timpul asediului.
Muzeul este cam departe fata de centrul orasului, undeva in zona aeroportului.
Stiam deja ca taximetristii sunt cam tepari, asa ca am renuntat la ideea taxiului.
Cu transportul in comun era destul de complicat de ajuns, datorita distantei mari si necesitatii de a schimba mai multe mijloace de transport, plus niste mers pe jos.
Asa ca, la recomandarea Lonely Planet, am apelat la serviciile unei agentii de turism care oferea un tur organizat catre muzeul tunelului.
Si nu ne-a parut rau.
Turul costa 15 euro de persoana, dureaza vreo 2 ore si include: transport la muzeu si inapoi in centrul orasului, intrare in muzeu si ghid (in engleza) pe toata perioada turului.
Agentia de turism:
http://sarajevoinsider.com/tours/tunel-more.htmlPractic, turul incepe in strada, in fata agentiei, cu prezentarea hartii din timpul asediului.
Dupa cum se poate observa, la baza, este harta din timpul Jocurilor Olimpice de Iarna desfasurate la Sarajevo in anul 1984.
[attachmentid=1627916467]
Apoi se pleaca cu un microbuz (Mercedes parca) spre muzeu.
Pe drum, ghidul bosniac vorbeste tot timpul si povesteste lucruri interesante legate de oras, asediu, perioada actuala, etc.
Dureaza vreo 20 de minute pana se ajunge la muzeu.
Muzeul propriu-zis este o casa normala, prin pivnita careia se sapase una dintre intrari in tunelul lung de 800 de metri.
Vedere din strada.
[attachmentid=1627916456]
Casa acum este situata pe strada Tunelului, la nr. 1.
[attachmentid=1627916550]
Inscriptie de pe casa.
[attachmentid=1627916551]
Inainte de a intra in cei 20 de metri de tunel care sunt vizitabili, se vizioneaza un film de vreo 15 minute, dedicat asediului orasului.
Intrarea in tunel.
[attachmentid=1627916459]
Tunelul propriu-zis.
[attachmentid=1627916460]
La etajul casei se afla un mic muzeu militar.
Printre altele, scaunul cu care presedintele Bosniei (Alija Izetbegovici) era transportat prin tunel.
De mentionat ca Izetbegovici a ales sa stea la Sarajevo in timpul asediului.
[attachmentid=1627916461]
Banda adeziva lipita pe geamuri, pentru a minimiza pagubele provocate de suflul unei eventuale explozii.
Aceiasi banda adeziva o foloseau si sarbii in 1999 cand erau bombardati de catre NATO, banda denumita “
Windows 99”.
[attachmentid=1627916462]
Pe drumul de intoarcere, explicatiile ghidului au continuat cu teorii interesante.
Cum ar fi aceea ca fortele sarbesti care asediau orasul stiau de existenta tunelului si cu toate astea nu au facut nimic pentru a-l distruge.
Motivul: asediul orasului Sarajevo sa continue, atentia presei si implicit a opiniei publice internationale sa fie concentrata la Sarajevo.
Scopul: sarbii se se ocupe linistiti de purificarea etnica din estul Bosniei.
Ghidul a tinut sa precizeze ca acesta este doar o ipoteza.
Inapoi in Sarajevo, pauza de masa.
Placinte cu branza si dovleac, insa ultima avea un gust cam ciudat.
[attachmentid=1627916463]
Fara arme in moschee.
[attachmentid=1627916464]
Pauza printre sahisti.
[attachmentid=1627916465]
Fabrica de bere din Sarajevo, una dintre cele mai importante cladiri ramase de la Imperiul Austo-Ungar.
[attachmentid=1627916466]
Dupa care am ramas fara baterie la aparatul foto.
<span class='edit'>5 Nov 2013, 20:16:</span>
Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a I-a
Muzeul Alija Izetbegovici (primul presedinte al Bosniei independente) situat chiar pe strada pe care era hotelul in care am stat.
[attachmentid=1627916556]
Muzeul este amenajat in interiorul unui fort, in doua turnuri.
[attachmentid=1627916557]
Obiecte personale care au aprtinut lui Izetbegovici.
[attachmentid=1627916558]
O fotografie rara, cu presedentia colectiva a Iugoslaviei, undeva pe la inceputul anilor ’90.
[attachmentid=1627916559]
De la stanga la dreapta: Milan Kucan (Slovenia), Kiro Gligorov (Macedonia), Alija Izetbegovici (Bosnia), Franjo Tudjman (Croatia), Momir Bulatovici (Muntenegru) si Slobodan Milosevici (Serbia)
Pasaportul cu numarul 257.
[attachmentid=1627916560]
Semnarea la Paris a acordului de pace negociat la Dayton.
[attachmentid=1627916561]
Din cugetarile lui Izetbegovici.
[attachmentid=1627916562] [attachmentid=1627916563] [attachmentid=1627916564] [attachmentid=1627916565]
Despre Serbia Mare.
[attachmentid=1627916566]
Ca tot am vorbit despre Serbia Mare, cam asa arata in viziunea unor extremisti sarbi (poza de pe Wikipedia).
[attachmentid=1627916567]
Inmormantarea lui Izetbegovici.
[attachmentid=1627916568] [attachmentid=1627916569]
Arkan (Zeljko Raznatovici) este si el prezent in muzeul dedicat lui Izetbegovici.
[attachmentid=1627916570]
Arkan a fost hot, criminal, lider de galerie la Steaua Rosie Belgrad si lider al unei grupari paramilitare sarbesti denumita “Tigrii lui Arkan”, grupare care a dat o mana de ajutor la purificarea etnica din Bosnia si posibil in Kosovo.
Specific zonei balcanice, pentru unii este un criminal iar pentru altii este erou national.
Iar mama lui Arkan i-a facut un tort lui Belodedici de ziua lui, pe vremea cand acesta juca la Steaua Rosie.
Despre intelegerea dintre Milosevici si Tudjman privind impartirea Bosniei intre Serbia si Croatia.
[attachmentid=1627916571]
Una dintre beretele purtate de catre Izetbegovici si epoletii de comandat suprem ai acestuia.
[attachmentid=1627916572] [attachmentid=1627916573]
Mormantul lui Izetbegovici, cu garda de onoare, in cimitirul de langa muzeu.
[attachmentid=1627916574] [attachmentid=1627916575]
Touch-screen nefunctional in cimitir.
[attachmentid=1627916576] [attachmentid=1627916577]
Touch-screen primit cadoul de la Bursa (Turcia).
Daca nu ma insel, “
Buyuk sehir belediyesi” = Primaria Centrala.
[attachmentid=1627916578]
Ca fapt divers, din cate stiu omul pe care Izetbegovici il aprecia si respecta cel mai mult era fostul presedinte al Turciei, Suleyman Demirel.
6 Nov 2013, 19:52:Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a II-a
Fosta primarie a orasului Sarajevo, acum Biblioteca Nationala a Bosniei.
Cea mai importanta constructie ridicata de austrieci in oras.
A fost distrusa in timpul asediului, acum este aproape total refacuta.
[attachmentid=1627916713] [attachmentid=1627916714]
Moscheea Imparatului (Emperor’s mosque in engleza) a fost prima moschee construita in Sarajevo (in 1457) dupa cucerirea otomana.
Este dedicata sultanului Mohamed Cuceritorul (cel care a cucerit Constantinopolul).
Interiorul moscheii.
[attachmentid=1627916715] [attachmentid=1627916716] [attachmentid=1627916717]
Cupola.
[attachmentid=1627916718]
Nisa de colt.
[attachmentid=1627916719]
Cimitirul din curtea moscheii.
[attachmentid=1627916720]
Cam asa arata tramvaiele in Sarajevo.
[attachmentid=1627916721]
Raul care trece prin Sarajevo se numeste Miljacka.
Spre amonte.
[attachmentid=1627916722]
Spre aval.
[attachmentid=1627916723]
Alt reper din Sarajevo este podul Latin, langa care a fost asasinat Frantz Ferdinand la 28.06. 1914.
[attachmentid=1627916724]
7 Nov 2013, 16:42:Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a III-a
Chiar langa podul Latin se afla Muzeul 1878 – 1918, adica perioada in care Bosnia a facut parte din imperiul Austro-Ungar.
[attachmentid=1627916822]
Harta imperiului, cu tot cu Bosnia.
[attachmentid=1627916823]
Congresul de Pace de la Berlin din vara anului 1878, Bosnia care isi schimba stapanul si binefacerile stapanirii austrice.
[attachmentid=1627916824]
Ocuparea propriu-zisa a Bosniei de catre trupele imperiale.
[attachmentid=1627916825]
Despre unitatile de elita bosniece din cadrul armatei austro-ungare.
[attachmentid=1627916826] [attachmentid=1627916827]
Arma cu care Gavrilo Princip l-a impuscat pe Franz Ferdinand si pe sotia acestuia Sofia.
Franz Ferdinand era mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, ca nepot de frate al imparatului Franz Jodef.
[attachmentid=1627916828] [attachmentid=1627916829]
Din cate am inteles este o copie a armei pe care a folosit-o Princip, arma originala fiind expusa in muzeul militar din Viena.
Gavrilo Princip.
[attachmentid=1627916830]
Pentru unii terorist, pentru altii erou national, azi o strada din Belgrad ii poarta numele.
Princip era sarb bosniac, nascut in 1894 in Imperiul Austro-Ungar, la Obljaj, un sat in vestul Bosniei, langa orasul Bosansko Grahovo (cam 100 km nord de Split), azi in Federatia Croato-Musulmana.
In timpul Primului Razboi Balcani (1912) Princip avea 18 ani si a vrut sa se inroleze in cadrul unor forte paramilatare sarbe.
Insa a fost respins la inrolare, pe motivul ca este “
prea mic si prea slab”.
Se pare ca respingerea de la inrolare a fost unul dintre motivele pentru care Princip s-a hotarat sa faca ceva maret.
Cateva vorbe despre atentatul din 28.06. 1914.
Echipa era constituita din 6 atentatori, tinta fiind Franz Ferdinand.
Conform planului, atentatorii trebuia sa foloseasca grenade.
Primul atentator i-a fost frica sa arunce grenada.
Al doilea atentaror a aruncat grenada, insa nu a tinut cont de faptul ca aceea grenada exploda cu o intarziere de 10 secunde.
Rezultatul: soferul care conducea masina in care era Franz Ferdinand a accelerat, asa ca grenada a avariat alta masina din coloana.
Dupa ce a aruncat grenada, atenataroul a incercat sa se sinucida, inghitind o doza de cianura si apoi s-a aruncat in raul Miljacka.
Insa, ghinion de nesansa, cianura era expirata asa ca nu si-a facut efectul dorit, iar raul Miljacka avea (ca si in ziua de azi) o adancime de 10 (zece) centimetri.
Asa ca n-a fost o problema pentru politie sa il aresteze.
Ulterior, Franz Ferdinad a decis sa mearga la spitalul din Sarajevo, pentru a-i vizita pe ranitii din cea de-a doua masina din coloana.
Insa, soferul lui Franz Ferdinad (un ceh, care nu a fost informat despre noua ruta) a gresit drumul spre spital, virand la dreapta acolo trebuia sa mearga inainte.
Soferul a realizat repede ca a gresit drumul, a franat si a inceput sa mearga cu spatele spre drumul bun, insa, se pare ca motorul masinii s-a oprit
Spre norocul lui Princip era chiar in locul in care s-a oprit masina (azi acolo este Muzeul 1878 – 1918), a scos pistoul si cu doua focuri de arma i-a omorat pe Franz Ferdinad si pe sotia acestuia Sophie.
Apoi, Princip a incercat sa se sinucida, insa cianura expirata nu si-a facut efectul iar pistolul i-a fost smuls din mana.
Ulterior Princip a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare.
Se pare ca legea austro-ungara prevedea ca varsta minima pentru a fi condamant la moarte era 20 de ani.
Iar Princip, in momentul comiterii atentatului mai avea aproape o luna pana la implinirea varstei de 20 de ani.
Princip a murit in aprilie 1918 in inchisoarea austriaca de la Terezin (azi in Cehia, la vreo 60 km nord de Praga), bolnav de tuberculoza.
Initial a fost ingropat intr-un mormant nemarcat, pentru a nu deveni loc de pelerinaj pentru nationalistii slavi.
Insa, un soldat ceh a tinut minte mormantul si in 1920 ramasitele lui Princip au fost dezhumate si aduse la Sarajevo.
Azi, Princip alaturi de alti conspiratori este ingropat in cimitirul sfantul Marcu din Sarajevo, in capela dedicata “
Eroilor din ziua de Vidovdan”.
Ziua de Vidovdan = sarbatoarea Sfantului Vit care se tine la 28 iunie conform calendarului gregorian si la 15 iunie conform calendarului iulian (folosit inca de catre biserica ortodoxa sarba).
Pentru sarbi are o importanta deosebita, fiind ziua Batalie de la Kosovopojle (Campia Mierlei) din 1389.
Mai bine spus a infrangerii sarbesti de la Kosovopojle, in care printul sarb Lazar a murit in lupta iar sultanul otoman Murad I a fost omorat in cortul sau de catre cavalerul sarba Milos Obilic.
Asadar, se pare ca ziua in care Princip l-a asasinat pe Franz Ferdinand nu a fost aleasa intamplator.
Un amaunt interesant: peste ani, in 2001, in ziua de Vidovdan, Slobodan Milosevici a fost predat Tribunalului Penal International pentru Fosta Iugoslavie.
Revenind la muzeu, mulajul talpilor lui Princip, in momentul in care l-a asasinat pe Franz Ferdinand.
[attachmentid=1627916831]
Pana la inceputul anilor ’90 acest mulaj era in strada, in fata muzeului, exact in locul din care Princip a tras.
Cam asa arata (poza facuta in 1987 si luata de pe Wikipedia).
[attachmentid=1627916832]
Traducerea aproximativa a textului scris in chirilice (cu Google Translate):
“
Din acest loc, la 28 iunie 1914, Gavrilo Princip a manifestat viziunea protestului popular impotriva tiraniei si aspiratiile vechi de secole ale poporului nostru pentru liberate.”
Daca vreun vorbitor de sarba poate traduce corect ceea ce scrie in poza de mai sus, raman dator.
Azi, in locul in care Princip a tras se afla placa din poza de mai jos.
[attachmentid=1627916833]