Se poate incasa si salar intr-un cont de economii. Trebuie doar sa obtii IBAN-ul. Intr-un cont de economii de obicei ai de obicei access prin retragere numerar sau transfer in cont curent personal la aceasi banca.

Nu si la banca despre care vorbeam mai sus, respectivul cont de economii nu are IBAN. La alte banci nu stiu. Insa cand postezi e bine sa nu dezinformezi.

Ok, atunci sa informez complet: la Banca Transilvania, contul de economii are IBAN si se alimenteaza prin transfer bancar. La firma am dat IBAN-ul contului de economii si voila. Incasare in cont curent are comision, incasare in cont de economii nu. Ca sa scot banii ii transfer in contul curent (fara cms intre conturi proprii) iar apoi de la ATM gratis.

Ti-as recomanda o depunere la termen de 3 luni cu capitalizare.
O varianta ar fi ING - ING Depozit - RON 8.77% pe an fixa.

Din contul curent.
Este atasat card la contul curent, insa niciun bancomat nu elibereaza o suma de genul asta pt un singur card. Stiu ca sunt limitate la o anumita suma... 3000/zi/bancomat parca...

Creºterea marjelor de dobândã ºi, într-o mãsurã mai micã, reducerea costurilor de operare le-au permis bãncilor sã digere creditele neperformante fãrã sã piardã prea mult din profituri. Strategia bancherilor pentru a se proteja de crizã a fost sã majoreze costul împru muturilor pentru clienþii buni-platnici ºi sã reducã dobânzile acordate de ponenþilor pentru a putea sã digere pierderile pe care le au din creditele pe care nu le mai recupereazã, este concluzia la care a ajuns Banca Naþionalã în Raportul asupra stabilitãþii financiare - ediþia 2010.

Creºterea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante a fost invocatã mereu de bancheri ca motiv pentru scumpirea creditelor. Aceste scumpiri nu au vizat însã doar creditele nou-vândute, ci ºi pe cele în derulare, punând astfel presiune mai mare pe clienþii care fac eforturi sã rãmânã la zi cu plata ratelor, deºi se confruntã cu creºteri de preþuri ºi, în multe cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prãbuºiri ale pieþelor de vânzãri în cazul clienþilor companii.
"Creºterea marjelor de dobândã la lei ºi valutã, vânzarea de active imobilizate ºi achiziþionarea de titluri de stat au fost printre cele mai frecvente strategii puse în practicã de bãnci pentru îmbunãtãþirea pe termen scurt a poziþiei lor financiare", remarcã autorii raportului BNR.

O asemenea politicã s-ar putea dovedi însã contraproductivã pe termen lung.
"Prin politica de preþuri pe care o practicã în aceste luni, un numãr de bãnci vor avea de suferit pe viitor din perspectiva relaþiei cu clienþii lor. Poþi miza cã acum clientul este captiv ºi nu are de ales, dar este de vãzut în ce mãsurã, odatã eliberat de povara creditului, se va întoare la tine ca bancã", comenteazã Radu Crãciun, director de investiþii la Eureko Pensii.
Bãncile aveau în iunie o marjã de dobândã de ºapte puncte procentuale la lei, în condiþiile în care dobânda medie la creditele în lei pentru populaþie era de 14% pe an, iar la depozite se plãtea o dobândã de 6,9% pe an. În iunie 2009 marja era de 4,9 puncte procentuale, în creºtere deja de la circa trei puncte procentuale înainte de declanºarea crizei financiare în toamna lui 2008.

În acest fel, sistemul bancar a reuºit sã încheie anul trecut pe plus, cu un profit cumulat de 182 de milioane de euro, mai mic totuºi decât vârful istoric de peste un miliard de euro, atins în 2008.

ªi oamenii de afaceri criticã practica bãncilor de a-i sufoca pe clienþii existenþi, în condiþiile în care efortul mai mare fãcut pentru plata ratelor le lasã oamenilor mai puþini bani pentru consum, afectând implicit afacerile firmelor. În acest context, Ordonanþa de Urgenþã nr. 50/2010 din iunie care stabileºte noi reglementãri pentru creditele pentru consumatori - cum ar fi eliminarea comisionului de rambursare anticipatã - a fost primitã cu entuziasm de clienþi ºi de oamenii de afaceri, dar a stârnit nemulþumirea bancherilor.
Dupã primele ºase luni din 2010 bãncile locale contabilizeazã însã o pierdere cumulatã de 56 de milioane de euro din cauza cheltuielilor tot mai mari cu provizioanele. Este pentru prima în istoria recentã când sistemul bancar încheie un semestru cu pierdere. Totuºi, bancherii au continuat sã facã eforturi pentru a-ºi îmbunãtãþi câºtigul din operaþiunile curente, astfel încât acesta sã acopere în proporþie tot mai mare pierderile financiare. "În iunie 2010, profitul operaþional era cu 20,6% peste cel înregistrat în aceeaºi perioadã a anului anterior, veniturile operaþionale scãzând într-un ritm mai lent decât cheltuielile similare", subliniazã raportul BNR. Spre exemplu, bãncile ºi-au redus personalul cu 5% pe parcursul anului trecut.
Radu Crãciun considerã cã practicarea unor dobânzi mari aratã cã bãncile au încã un apetit foarte limitat, mai ales în zona clienþilor persoane fizice.
"Bãncile au încã în bilanþurile lor multe active de o calitate îndoielnicã. Principala lor prioritate este sã transforme aceste active în lichiditãþi", spune fostul analist economic. ªi BNR noteazã cã pe parcursul anului 2009 bãncile au cerut garanþii mai mari pentru acordarea de credite - mai ales în cazul companiilor - în timp ce clienþilor individuali le-au impus un grad de îndatorare mai mic. Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor mai vechi de 60 de zile - unul din principalii indicatori urmãriþi de BNR - a urcat constant în ultimii doi ani, de­pãºind 17% în iunie anul acesta, de la 5% în toamna lui 2008.
În altã ordine de idei, Crãciun criticã ºi BNR pentru cã a urmãrit cu prea multã determinare stabilizarea cursului, cu costul menþinerii dobânzilor la lei la niveluri ridicate.
"Cu toate cã lichiditatea s-a ameliorat, volatilitatea ratelor de dobândã a rãmas importantã. Bãncile au translatat o parte din aceste incertitudini ale pieþei monetare cãtre companii ºi populaþie, concomitent cu mãrirea primei pentru riscul de credit. Marja ratei dobânzii (faþã de Robor trei luni) pentru finanþarea în lei a celor douã sectoare a fost în creºtere, deºi rata de politicã monetarã a scãzut continuu", subliniazã BNR. Din 2008 ºi pânã în primãvara acestui an banca centralã a redus dobânda-cheie cu patru puncte procentuale, respectiv de la 10,25% pe an la 6,25% pe an.

Stiu ca sunt limitate la o anumita suma... 3000/zi/bancomat parca...