Outline · [ Standard ] · Linear+ Va mai investi Dacia in Romania ?, In urma noului impozit de 1,5%

Eu zic ca merita discutat pe marginea acestui impozit,care zic eu ca ii va afecta grav pe toti cei care fac productie industriala in tara asta. Practic guvernul uslamist, vrea de la anul ca sa primeasca 1,5% valoarea constructiilor industriale, aflate in proprietatea firmelor , constructii ce se regasesc in lista de mai jos. Va mai fi motivata dacia sa investesca in romania, unde va plati noi taxe fara numar, sau o sa prefere sa investeasca in Maroc sau in alta parte? Orice persoana juridica va achita 1,5% din valoarea contructiilor existente in patrimoniul societati la 31.12. anul anterior (sfarsitul acestui an) (sursa), constructiile sunt cele din Hotararea Guvernului nr. 2139/2004 (sursa). Contribuabilii prevazuti sunt obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe construcţii, pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datoreaza impozitul. Impozitul pe construcţii declarat, se plateste in doua rate egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv. Constructiile din OG 2139/2004 sunt: Grupa 1. CONSTRUCTII sursa     Constructii industriale     Cladiri industriale in afara de cladirile din:- industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria metalurgica si industria siderurgica; - industria chimica.     Constructii usoare cu structuri metalice (hale de productie, hale de montaj, etc.) in afara de: - baraci, soproane, etc.     Centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, in afara de: - constructii speciale metalice; - constructii speciale din beton     Centrale termoelectrice si nuclearo-electrice, in afara de: - cladirea reactorului     Piste si platforme - din beton; - din balast, macadam.     Sonde de titei, gaze, sare si platforme marine de foraj si extractie. - sonde de titei, gaze si sare - platforme marine de foraj si extractie     Turnuri de extractie miniera.     Puturi de mina, galerii, planuri inclinate si rampe de put.     Structuri de sustinere, estacade si culoare pentru transportoare cu banda.     Rampe de incarcare-descarcare.     Constructii miniere subterane: pentru personal; gari si remize; statii de pompare; statii de compresoare; canale pentru aeraj; buncare; suitori-coboratori; etc.     Cosuri de fum si turnuri de racire     Iazuri pentru decantarea sterilului     Camere de fum, de desprafuire, de uscare.     Lucrari de constructii de decoperta pentru exploatari miniere     Poligoane de incercari experimentale in aer liber sau in incaperi inchise.     Alte constructii industriale neregasite in cadrul subgrupei 1.1.     Constructii agricole     Cladiri agrozootehnice     Constructii agricole usoare (baraci, magazii, soproane, cabane)     Depozite de ingrasaminte minerale sau naturale (constructii de compostare).     Silozuri pentru furaje     Silozuri pentru depozitarea si conservarea cerealelor.     Patule pentru depozitarea porumbului.     Constructii pentru cresterea animalelor si pasarilor, padocuri.     Helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultura.     Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole.     Sere, solarii, rasadnite si ciupercarii:- din zidarie, beton, metal sau lemn si sticla.- constructie usoara din lemn si folie din masa plastica.     Alte constructii agricole neregasite in cadrul subgrupei 1.2.     Constructii pentru transporturi posta si telecomunicatii     Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, statii pentru metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere, in afara de: - cladiri usoare cu structura metalica     Infrastructura pentru transport feroviar cu: - ecartament normal si larg. - ecartament normal pentru metrou. - ecartament ingust, inclusiv forestier. - ecartament ingust minier. Infrastructura si statii de tramvaie.     Retele electrice de contact pentru tractiune electrica: - pentru linii de cale ferata. - pentru linii de tramvaie si troleibuze. - pentru linii de cale ferata miniera.     Constructii pentru transport feroviar: peroane; treceri de nivel; port-gabarit; cheiuri de incarcare-descarcare; pentru alimentare si revizie locomotive; canale de coborat osii; fundatii de placi turnante si pod bascula; canale de zgura, etc.     Aparate de cale.     Infrastructura drumuri (publice, industriale, agricole), alei, strazi si autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie): - cu imbracaminte din balast, pamant stabilizat sau macadam. - cu imbracaminte din beton asfaltic sau pavaj pe fundatie supla. - cu imbracaminte din beton de ciment. - Infrastructura drumuri forestiere     Piste pentru aeroporturi si platforme de stationare pentru avioane si autovehicule. Constructii aeroportuare.     Cheiuri, estacade si docuri pentru nave.     Cale pentru montarea si lansarea navelor: - File din lemn. - File din beton, beton armat. Canale pentru navigatie.     Constructii accesorii pentru transport rutier, aerian, naval.     Linii de funiculare pentru exploatari miniere si industriale: - pe stalpi din lemn. - pe stalpi din metal sau beton armat.     Linii funiculare pentru personal; statii si constructii de protectie: - cu telecabine, telegondole sau teleschiuri. - multilifturi pentru schi.     Linii funiculare forestiere de tip usor.     Planuri inclinate supraterane.     Poduri, podete, pasarele si viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere; viaducte: - din lemn. - din zidarie, beton armat sau metal.     Tunele.     Cladiri pentru posta, telecomunicatiixentrale telefonice, statii de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, etc.     Linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console, etc.).     Retele si canalizatii subterane de comunicatii urbane si interurbane, in afara de:     - Suport de transmisiuni de telecomunicatii pe sisteme de cabluri cu fibra optica (submarine, subfluviale).     Platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobila, radio si TV.     Cabine telefonice.     Constructii usoare pentru transporturi si telecomunicatii (baraci, magazii, soproane, cabane).     Alte constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii     Constructii hidrotehnice     Baraje si constructii accesorii baraje (ecluze, deversoare, porturi si fronturi de asteptare, disipatoare de energie, goliri de fund, canale de derivatie).     Diguri (de aparare; de compartimentare; de dirijare a curentilor), consolidari de maluri, praguri; pinteni; anrocamente si casoaie; cleonaje: - din fascine; lemn cu bolovan sau piatra; - din piatra bruta; blocuri de beton; zidarie de piatra; beton armat.     Canale de aductiune.     Pereuri.     Constructii hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, platforme meteorologice; in afara. - constructii usoare.     Lacuri artificiale de acumulare     Alte constructii hidrotehnice.     Constructii pentru afaceri, comert, depozitare.     Centre de afaceri.     Cladiri comerciale pentru depozitare-comercializare si distributie. Magazine.     Constructii pentru depozitarea marfurilor de larg consum, a marfurilor industriale, a materialelor de constructii si a produselor agricole.     Constructii pentru depozitarea si comercializarea produselor petrolifere (benzinarii, etc.).     Constructii pentru depozitarea explozibililor, carburantilor si lubrifiantilor.     Silozuri pentru agregate minerale, minereuri, carbuni, materiale pulverulente (ciment, var, ipsos), etc.     Rezervoare si bazine pentru depozitare, in afara de: - rezervoare pentru depozitare cu protectie catodica     Depozite frigorifice pentru alimente. Ghetarii.     Platforme pentru depozitare si activitati comerciale.     Tancuri, rezervoare, bidoane si butoaie pentru depozitarea bauturilor.     Rampe de incarcare.     Constructii usoare pentru afaceri, comert, depozitare (baraci, magazii, soproane, etc.).     Camere de tezaur pentru depozitarea valorilor si datelor.     Alte constructii pentru afaceri, comert, depozitare neregasite in cadrul subgrupei 1.5.     Constructii de locuinte si social-culturale.     Cladiri de locuit, hoteluri si camine, in afara de: - cladiri pentru locuinte sociale, moteluri si camine amplasate in centre industriale.     WC publice.     Constructii pentru invatamant; stiinta; cultura si arta; ocrotirea sanatatii; asistenta sociala; cultura fizica si agrement, in afara de: - case de sanatate, bai publice si baze de tratament.     Imprejmuiri din: - lemn; - zidarie, beton armat, metal.     Cladiri administrative.     Constructii pentru centrale termice si puncte termice     Constructii suport pentru panouri de afisare si publicitate.     Constructii pentru turnuri de ceas, turnuri de paza si alte amenajari asemanatoare.     Alte constructii de locuinte si social-culturale neregasite in cadrul subgrupei 1.6.     Constructii pentru transportul energiei electrice.     Retele de alimentare, de iluminat si linii de transport a energiei electrice: - aeriene pe stalpi din lemn. - aeriene pe stalpi metalici sau din beton armat. - subterane.     Instalatii electrice de forta: - aeriene sau aparente. - ingropate. - in tub, canal sau tunel de protectie.     Alte constructii pentru transportul energiei electrice neregasite in cadrul subgrupei 1.7.     Constructii pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare.     Puturi sapate sau forate.     Drenuri pentru alimentari cu apa.     Captari si prize de apa.     Canale pentru alimentare cu apa si evacuarea apelor.     Galerii pentru alimentare cu apa si evacuarea apelor.     Conducte pentru alimentare cu apa, inclusiv traversarile; retele de distributie. Galerii subterane pentru instalatii tehnico-edilitare.     Conducte pentru canalizare, in afara de: - conducte tehnologice pentru ape acide.     Statii de tratare, de neutralizare si de epurare a apelor.     Castele de apa.     Iazuri de depozitare; paturi de uscare a namolului; campuri de irigare si infiltrare, in afara de: - canale de irigatii.     Rezervoare din beton armat pentru inmagazinarea apei.     Statii de pompare si separare a apei, in afara de: - statii de pompare plutitoare     Constructii si instalatii tehnologice pentru alimentare cu apa si canalizare.     Constructii usoare (baraci, magazii, soproane, etc.).     Alte constructii pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare neregasite in cadrul subgrupei.     Constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.     Conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor si a lichidelor industriale, inclusiv traversarile si instalatiile tehnologice, in afara de: - conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere prevazute cu protectie catodica.     Conducte de termoficare. - aeriene sau in canale de protectie vizitabile. - in canale nevizitabile.     Conducte, bransamente si instalatii tehnologice pentru distributia gazelor, produselor petroliere si a lichidelor industriale, apa sarata, din exteriorul si interiorul constructiilor.     Alte constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor,     lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.     Alte constructii neregasite in cadrul grupei 1. This post has been edited by aphophis: 18 Nov 2013, 22:41

Eu zic ca merita discutat pe marginea acestui impozit,care zic eu ca ii va afecta grav pe toti cei care fac productie industriala in tara asta. Practic guvernul uslamist, vrea de la anul ca sa primeasca 1,5% valoarea constructiilor industriale, aflate in proprietatea firmelor , constructii ce se regasesc in lista de mai jos. Va mai fi motivata dacia sa investesca in romania, unde va plati noi taxe fara numar, sau o sa prefere sa investeasca in Maroc sau in alta parte?

Orice persoana juridica va achita 1,5% din valoarea contructiilor existente in patrimoniul societati la 31.12. anul anterior (sfarsitul acestui an) (sursa), constructiile sunt cele din Hotararea Guvernului nr. 2139/2004 (sursa).

Contribuabilii prevazuti sunt obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe construcţii, pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datoreaza impozitul.

Impozitul pe construcţii declarat, se plateste in doua rate egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv.


Constructiile din OG 2139/2004 sunt:
Grupa 1. CONSTRUCTII sursa

    Constructii industriale
    Cladiri industriale in afara de cladirile din:- industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria metalurgica si industria siderurgica; - industria chimica.
    Constructii usoare cu structuri metalice (hale de productie, hale de montaj, etc.) in afara de: - baraci, soproane, etc.
    Centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, in afara de: - constructii speciale metalice; - constructii speciale din beton
    Centrale termoelectrice si nuclearo-electrice, in afara de: - cladirea reactorului
    Piste si platforme - din beton; - din balast, macadam.
    Sonde de titei, gaze, sare si platforme marine de foraj si extractie. - sonde de titei, gaze si sare - platforme marine de foraj si extractie
    Turnuri de extractie miniera.
    Puturi de mina, galerii, planuri inclinate si rampe de put.
    Structuri de sustinere, estacade si culoare pentru transportoare cu banda.
    Rampe de incarcare-descarcare.
    Constructii miniere subterane: pentru personal; gari si remize; statii de pompare; statii de compresoare; canale pentru aeraj; buncare; suitori-coboratori; etc.
    Cosuri de fum si turnuri de racire
    Iazuri pentru decantarea sterilului
    Camere de fum, de desprafuire, de uscare.
    Lucrari de constructii de decoperta pentru exploatari miniere
    Poligoane de incercari experimentale in aer liber sau in incaperi inchise.
    Alte constructii industriale neregasite in cadrul subgrupei 1.1.
    Constructii agricole
    Cladiri agrozootehnice
    Constructii agricole usoare (baraci, magazii, soproane, cabane)
    Depozite de ingrasaminte minerale sau naturale (constructii de compostare).
    Silozuri pentru furaje
    Silozuri pentru depozitarea si conservarea cerealelor.
    Patule pentru depozitarea porumbului.
    Constructii pentru cresterea animalelor si pasarilor, padocuri.
    Helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultura.
    Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole.
    Sere, solarii, rasadnite si ciupercarii:- din zidarie, beton, metal sau lemn si sticla.- constructie usoara din lemn si folie din masa plastica.
    Alte constructii agricole neregasite in cadrul subgrupei 1.2.
    Constructii pentru transporturi posta si telecomunicatii
    Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, statii pentru metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere, in afara de: - cladiri usoare cu structura metalica
    Infrastructura pentru transport feroviar cu: - ecartament normal si larg. - ecartament normal pentru metrou. - ecartament ingust, inclusiv forestier. - ecartament ingust minier. Infrastructura si statii de tramvaie.
    Retele electrice de contact pentru tractiune electrica: - pentru linii de cale ferata. - pentru linii de tramvaie si troleibuze. - pentru linii de cale ferata miniera.
    Constructii pentru transport feroviar: peroane; treceri de nivel; port-gabarit; cheiuri de incarcare-descarcare; pentru alimentare si revizie locomotive; canale de coborat osii; fundatii de placi turnante si pod bascula; canale de zgura, etc.
    Aparate de cale.
    Infrastructura drumuri (publice, industriale, agricole), alei, strazi si autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie): - cu imbracaminte din balast, pamant stabilizat sau macadam. - cu imbracaminte din beton asfaltic sau pavaj pe fundatie supla. - cu imbracaminte din beton de ciment. - Infrastructura drumuri forestiere
    Piste pentru aeroporturi si platforme de stationare pentru avioane si autovehicule. Constructii aeroportuare.
    Cheiuri, estacade si docuri pentru nave.
    Cale pentru montarea si lansarea navelor: - File din lemn. - File din beton, beton armat. Canale pentru navigatie.
    Constructii accesorii pentru transport rutier, aerian, naval.
    Linii de funiculare pentru exploatari miniere si industriale: - pe stalpi din lemn. - pe stalpi din metal sau beton armat.
    Linii funiculare pentru personal; statii si constructii de protectie: - cu telecabine, telegondole sau teleschiuri. - multilifturi pentru schi.
    Linii funiculare forestiere de tip usor.
    Planuri inclinate supraterane.
    Poduri, podete, pasarele si viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere; viaducte: - din lemn. - din zidarie, beton armat sau metal.
    Tunele.
    Cladiri pentru posta, telecomunicatiixentrale telefonice, statii de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, etc.
    Linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console, etc.).
    Retele si canalizatii subterane de comunicatii urbane si interurbane, in afara de:
    - Suport de transmisiuni de telecomunicatii pe sisteme de cabluri cu fibra optica (submarine, subfluviale).
    Platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobila, radio si TV.
    Cabine telefonice.
    Constructii usoare pentru transporturi si telecomunicatii (baraci, magazii, soproane, cabane).
    Alte constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii
    Constructii hidrotehnice
    Baraje si constructii accesorii baraje (ecluze, deversoare, porturi si fronturi de asteptare, disipatoare de energie, goliri de fund, canale de derivatie).
    Diguri (de aparare; de compartimentare; de dirijare a curentilor), consolidari de maluri, praguri; pinteni; anrocamente si casoaie; cleonaje: - din fascine; lemn cu bolovan sau piatra; - din piatra bruta; blocuri de beton; zidarie de piatra; beton armat.
    Canale de aductiune.
    Pereuri.
    Constructii hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, platforme meteorologice; in afara. - constructii usoare.
    Lacuri artificiale de acumulare
    Alte constructii hidrotehnice.
    Constructii pentru afaceri, comert, depozitare.
    Centre de afaceri.
    Cladiri comerciale pentru depozitare-comercializare si distributie. Magazine.
    Constructii pentru depozitarea marfurilor de larg consum, a marfurilor industriale, a materialelor de constructii si a produselor agricole.
    Constructii pentru depozitarea si comercializarea produselor petrolifere (benzinarii, etc.).
    Constructii pentru depozitarea explozibililor, carburantilor si lubrifiantilor.
    Silozuri pentru agregate minerale, minereuri, carbuni, materiale pulverulente (ciment, var, ipsos), etc.
    Rezervoare si bazine pentru depozitare, in afara de: - rezervoare pentru depozitare cu protectie catodica
    Depozite frigorifice pentru alimente. Ghetarii.
    Platforme pentru depozitare si activitati comerciale.
    Tancuri, rezervoare, bidoane si butoaie pentru depozitarea bauturilor.
    Rampe de incarcare.
    Constructii usoare pentru afaceri, comert, depozitare (baraci, magazii, soproane, etc.).
    Camere de tezaur pentru depozitarea valorilor si datelor.
    Alte constructii pentru afaceri, comert, depozitare neregasite in cadrul subgrupei 1.5.
    Constructii de locuinte si social-culturale.
    Cladiri de locuit, hoteluri si camine, in afara de: - cladiri pentru locuinte sociale, moteluri si camine amplasate in centre industriale.
    WC publice.
    Constructii pentru invatamant; stiinta; cultura si arta; ocrotirea sanatatii; asistenta sociala; cultura fizica si agrement, in afara de: - case de sanatate, bai publice si baze de tratament.
    Imprejmuiri din: - lemn; - zidarie, beton armat, metal.
    Cladiri administrative.
    Constructii pentru centrale termice si puncte termice
    Constructii suport pentru panouri de afisare si publicitate.
    Constructii pentru turnuri de ceas, turnuri de paza si alte amenajari asemanatoare.
    Alte constructii de locuinte si social-culturale neregasite in cadrul subgrupei 1.6.
    Constructii pentru transportul energiei electrice.
    Retele de alimentare, de iluminat si linii de transport a energiei electrice: - aeriene pe stalpi din lemn. - aeriene pe stalpi metalici sau din beton armat. - subterane.
    Instalatii electrice de forta: - aeriene sau aparente. - ingropate. - in tub, canal sau tunel de protectie.
    Alte constructii pentru transportul energiei electrice neregasite in cadrul subgrupei 1.7.
    Constructii pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare.
    Puturi sapate sau forate.
    Drenuri pentru alimentari cu apa.
    Captari si prize de apa.
    Canale pentru alimentare cu apa si evacuarea apelor.
    Galerii pentru alimentare cu apa si evacuarea apelor.
    Conducte pentru alimentare cu apa, inclusiv traversarile; retele de distributie. Galerii subterane pentru instalatii tehnico-edilitare.
    Conducte pentru canalizare, in afara de: - conducte tehnologice pentru ape acide.
    Statii de tratare, de neutralizare si de epurare a apelor.
    Castele de apa.
    Iazuri de depozitare; paturi de uscare a namolului; campuri de irigare si infiltrare, in afara de: - canale de irigatii.
    Rezervoare din beton armat pentru inmagazinarea apei.
    Statii de pompare si separare a apei, in afara de: - statii de pompare plutitoare
    Constructii si instalatii tehnologice pentru alimentare cu apa si canalizare.
    Constructii usoare (baraci, magazii, soproane, etc.).
    Alte constructii pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare neregasite in cadrul subgrupei.
    Constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.
    Conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor si a lichidelor industriale, inclusiv traversarile si instalatiile tehnologice, in afara de: - conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere prevazute cu protectie catodica.
    Conducte de termoficare. - aeriene sau in canale de protectie vizitabile. - in canale nevizitabile.
    Conducte, bransamente si instalatii tehnologice pentru distributia gazelor, produselor petroliere si a lichidelor industriale, apa sarata, din exteriorul si interiorul constructiilor.
    Alte constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor,
    lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.
    Alte constructii neregasite in cadrul grupei 1.

This post has been edited by aphophis: 18 Nov 2013, 22:41

+ inceperea autostrazii brasov - sibiu si nu pitesti - sibiu, legatura cu culoarul paneuropean (conditie pusa de francezi cand au venit).

nu m-ar mira sa se retraga in maroc cu totul

PSD-ul local oricum avea ceva impotriva Dacia. Pana de curand drumul dintre Mioveni si Pitesti arata ca dupa bombardament, cu gropi si de 10-15 cm.
Nicolescu alias "Vecinul"(porecla pusa de argeseni pentru ca e vecin cu prea multi dintre ei), presedintele CJ Arges n-a catadicsit sa repare acel drum probabil si pentru faptul ca n-avea acces la contracte cu Dacia. Nici acum nu cred ca razboiul PSD Arges - Dacia s-a incheiat. Sa speram ca razboiul asta nu se extinde la USL.

Reno se considera prea importanti ca sa dea spaga. Or sa invete ei ca franta orientului e la fel ca marocul occidentului.

http://videos.tf1.fr/jt-20h/2013/renault-d...oc-8324259.html

Mare mirare daca la anul nu se inchide fabrica din Romania!
Ne-o trag francezii astia miseleste. In loc sa creasca productia in Romania si sa faciliteze noi locuri de munca ei se muta bine-merci in Maroc.
Ne meritam din plin soarta! Suntem un popor de tot rahatul condus de niste rahati!

Unde vezi tu miselia din partea francezilor?
Ne-o tragem singuri, prin proprii nostri misei...

Ne-o trag francezii astia miseleste. In loc sa creasca productia in Romania si sa faciliteze noi locuri de munca ei se muta bine-merci in Maroc.

Si tu si eu si toti le-o tragem la altii in aceasi maniera. Sa nu-mi spui ca daca vrei un anume produs, sau serviciu, il iei de unde e mai scump, cand exista variante mai ieftine?! Se cheama piata.

This post has been edited by argon: 4 Dec 2013, 08:20

Este cumva mai ieftina Dacia produsa in Maroc si eu nu am stiut?

Pentru Reno, da. Si nu cred ca Reno e asociatie de binefacere.

Infrastructura proasta, birocratie, costuri mai mari... normal ca francezii sunt de vina. Poanta & Co isi fac treaba cu varf si indesat.

Birocratia,infrastructura proasta etc...sunt din vina lui ponta et comp pe vremea lui base-boc si inainte de ei era totul perfect - autostrazi mai ceva ca-n jemanika si nici un pic de birocratie.

Daca renault se va retrage e pur si simplu din cauza faptului ca pt. ei devine mult mai ieftin sa produca in africa....prin africa sunt convins ca nu exista birocratie iar cat priveste infrastructura nu stiu exact situatia insa ma indoiesc ca stau foarte bine avand in vedere ca-s printre tarile sarace ale lumii.

This post has been edited by tony-s: 4 Dec 2013, 11:14

La nivel national, ar fi un cutremur. La nivel regional/judetean, ar fi un dezastru.

4 Dec 2013, 11:27:
Despre autostrada care nu mai vine.

Lipsa unei autostrăzi pe Valea Oltului între Piteşti şi Sibiu costă uzina Dacia anual peste 10 mil. euro, în condiţiile în care costul pe fiecare maşină transportată la export creşte cu 60 de euro pe unitate.

Viteza medie comercială pe Valea Oltului este de 37 km/h, iar dacă ar fi autostradă, indiferent de traseu, cami­oanele ar putea circula cu 60-80 km/h, înregistrând atât o economie de timp, cât şi de bani.

This post has been edited by Markos: 4 Dec 2013, 11:27

Daca la inceput parea un conflict local USL versus Reanult, acum se pare ca acest conflict s-a extins la nivel national, Guvern versus Reanult.
Frantzujii au deja suficiente motive sa faca o retragere stratigica din Rromanica.
Nici Fordul nu pare prea incantat de oferta rromaneasca.

This post has been edited by titicostel: 4 Dec 2013, 14:54

dacia sa mute fabrica la alexandria ca acolo merge autostrada

Sunt curios cat timp au sa pastreze numele de Dacia daca au sa plece in Maroc.

In tara asta cooperarea dintre stat si afaceristi e la pamant.

Bine ca studiourile de videochat inca merg bine.

This post has been edited by 4x4: 4 Dec 2013, 15:31

Eu vad altfel problema. Prostul management de la Renault (adica Gozn), are numai contracte ratate (Laguna 3, Kkoleos, Labitude, ..etc). Singura lui scapare a fost ideea lui Louis Schweitzer cu Dacia. El acum incearca sa isi ascunda managementul prost prin costuri de productie mai mici. Adica isi ascunde esecurile de la Renault cu Dacia.

This post has been edited by IRONICK: 4 Dec 2013, 16:37

si ce e mai ieftin, sa repari camioane stricate de drum, sa platesti impozite pe constructii totalizand cam cat impozitul pe profit, sa platesti transport mai scump pentru materie prima (ca urmare a acelorasi decizii guvernamentale proaste) sau sa iti bagi picioarele in ea de romanie, sa muti fabrica cu totul in alta parte unde fiscalitatea e mai permisiva si sa le asiguri angajatilor 70% din salar timp de 9 luni sau 1 an?

Io zic ca numai din impozitul ala pe cladiri ar reusi sa isi onoreze datoriile legale cu angajatii si mutatul fabricii.

Ca e dezastru pentru judetul arges din cate vad nu prea conteaza pentru guvernul nostru.

Dar ma intreb cum s-ar uita europa la noi cand vede ca suntem atat de fraieri incat sa lasam si singurul producator care face crestere economica reala sa plece.

Suntem de mult fraierii Europei. Oi de muls pentru ei. Tara de consum.
Sa vedem cat dracu o sa mai consumam, ca locurile de munca dispar de la o zi la alta.

This post has been edited by mac1: 5 Dec 2013, 10:55

Nu cred ca glumesc frantuzii ca daca nu li se face autostrada, se cara din tara.

Dacă autostrada Piteşti-Sibiu nu se va construi în câţiva ani, Renault va închide uzinele Dacia de la Mioveni!",acesta este viitorul uzinei în viziunea lui Ion Iordache, vice-liderul sindical de la Automobile Dacia

În eventualitatea în care va creşte preţul producţiei la automobilele Dacia, din cauza transportului, Renault va părăsi uzina. Ipoteza porneşte de la faptul că lucrările la autostrada Piteşti-Sibiu au fost sistate la ieşire din Piteşti, după ce a fost construită centura oraşului. ” Toată lumea priveşte cu îngrijorare această problemă. Noi am avut întâlniri repetate cu parlamentarii care ne-au promis şi ne-au garantat că ei vor face toate demersurile pentru ca autostrada, culoarul 4, să treacă prin Piteşti spre Sibiu. Pentru Dacia şi Uzinele Ford, această autostradă este vitală. Întâlnirile pe care le-am avut cu preşedintele Carlos Ghosn şi cu alţi oameni de decizie la Renault s-au concretizat prin această propunere: În cazul în care Dacia îşi măreşte preţul (n.r. de producţie) din diferite motive şi amintim acum preţul transportului, Renault ia în calcul să părăsească Dacia.”, a spus Ion Iordache.

http://adevarul.ro/locale/pitesti/video-au...12e3/index.html

Care francezi ?
Iordache ? e de la sindicat, prin urmare mananca cu putere.
Gaozn ? probabil si-a negociat niste facilitati fiscale pentru potentiale "investitii" pe care le are in plan.
"Dacia isi mareste pretul" spune limpede, pentru cine vrea sa priceapa, se refera la costul cu forta de munca si la fiscalitate.

Nu cred ca glumesc frantuzii ca daca nu li se face autostrada, se cara din tara.

Ce va mai place sa puneti botu'... de ani buni reno traieste pe spatele daciei facuta in Romania, fara autostrada de la Pitesti la Sibiu. Nu zic ca nu trebuie facuta, dar toate declaratiile astea sunt "balet". Cum au sugerat si alti colegi de forum, problema cu autostrada e doar o fatada.

se numeste gargara politica facuta de hotnews, cotroceni, pdl, adevarata dreapta.

doar e chioru in verva/campanie electorala.

Ce va mai place sa puneti botu'... de ani buni reno traieste pe spatele daciei facuta in Romania, fara autostrada de la Pitesti la Sibiu. Nu zic ca nu trebuie facuta, dar toate declaratiile astea sunt "balet". Cum au sugerat si alti colegi de forum, problema cu autostrada e doar o fatada.

Vrei sa spui ca Renault traieste pe spatele automobilului "low cost", indifferent de nume (Lada, Dacia, Nissan, Renault,...). E prea recenta retragerea de la Jucu si se pare ca n-am inteles nimic.

se numeste gargara politica facuta de hotnews, cotroceni, pdl, adevarata dreapta.
doar e chioru in verva/campanie electorala.

Lozinca "Chioru' e de vina!" o aud de cativa ani si m-am saturat. Peste 10 luni nu mai e chioru' sa vedem pe cine mai gasiti vinovat.

peste 10 luni va fi greaua mostenire ), dacia va mai sta o perioada in romania dar probabil ca daca treaba continua asa se vor gandi sa mute model cu model, incetisor productia in alta parte

Sunt convins ca aia de la renault d-abia asteapta sa-si mute productia in alta tara gen rusia, din afara UE,sa plateasca taxe de import, sau gen uzina din Maroc, tara care azi are un tratat special cu UE, maine nu se stie...
Si cu siguranta vor sa treaca investitia de la Pitesti pe pierderi si sa inchida o fabrica care le aduce profit (indiferent cat e, conteaza ca e profit in actuala stare a pietii auto)

fabrica de la jucu s-a inchis sub mareata calauzire a cuplului fantastic chioru si piticu.

decat precizam pt titi costel.

E prea recenta retragerea de la  Jucu si se pare ca n-am inteles nimic.

Inainte de a gasi un motiv pentru care s-a inchis fabrica de la Jucu analizeaza un pic situatia proprietarului inainte si dupa ce a fost inchisa fabrica

Si tu si eu si toti le-o tragem la altii in aceasi maniera. Sa nu-mi spui ca daca vrei un anume produs, sau serviciu, il iei de unde e mai scump, cand exista variante mai ieftine?! Se cheama piata.

Eu nu cumpar intotdeauna produsul care este mai ieftin. Pentru mine conteaza foarte mult in ce tara este fabricat produsul si cine sunt proprietarii companiei care fabrica acel produs.

fabrica de la jucu s-a inchis sub mareata calauzire a cuplului fantastic chioru si piticu.

decat precizam pt titi costel.

Ca s-au retras pe vremea chiorului, surdului, mutului si cui mai vrei tu n-are importanta. Important e sa invatam din greseli si sa tinem cu dintii de Renault (astia tin 40-50 de mii de locuri de munca direct si indirect). Sa nu declari prioritatea numarul unu autostrada Pitesti-Sibiu (cu 85% fonduri europene asigurate) este o crima economica pentru tara asta. In conditiile in care Renault a semnat cu China, mai precis cu automobile Dongfeng realizarea unei noi fabrici. In conditiile in care in Rusia este deja in extindere agresiva cu AvtoVAZ. Cand in Turcia se preconizeaza dublarea capacitatilor chiar prin crearea unei noi fabrici. In conditiile in care in India se deschide a doua fabrica de componnte Renault pentru export. Sunt discutii avansate si cu alte tari din Africa, America de Sud pentru crearea de joint venture pentru crearea de fabrici fie de componente fie integrate. Tu, guvern iti permiti sa-i sfidezi?
Pe aia de la OMW poti sa-i sfidezi ca nu pot pleca cu petrolul fara sa-l platasca, dar pe astia cu tehnologia trebuie sa-i tii in puf ca dispar ca magarul in ceata si se duc dracu 3-4% din PIB-ul tarii.

Inainte de a gasi un motiv pentru care s-a inchis fabrica de la Jucu analizeaza un pic situatia proprietarului inainte si dupa ce a fost inchisa fabrica

Nu neaparat situatia ci costurile i-au facut sa plece in India, acolo se mai fabrica inca acele telefoane.

This post has been edited by titicostel: 5 Dec 2013, 21:47